Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

De ce formarea noului guvern durează atât de mult în Olanda (și de ce n-ar fi chiar o problemă)

Alegerile recente din Germania au venit mult după cele olandeze și franceze, iar alegerile olandeze nici nu au rezultat încă într-un nou guvern. Presa olandeză relatează că nu mai durează mult până noul guvern își poate începe treaba. Alegerile parlamentare erau pe 15 martie. Noul parlament și-a început lucrările demult, dar practic n-are un guvern cu care să lucreze. Guvernul vechi este demisionar și nu poate iniția politici noi.

Șapte băieți și o fată negociază. Sursa: www.tweedekamer.nl

De ce negocierile durează deja 6 luni? Și care sunt efectele asupra sectorului public olandez?

Poate vă amintiți că alegerile din martie erau despre întrebarea, cât de mare se va face PVV-ul, partidul de extremă dreaptă al lui Geert Wilders. Reacțiile erau pozitive când a ieșit „doar” pe locul 2, după partidul liberal, și cu creștin-democrații câștigând aproape același număr de mandate în parlament.

Rezultatul electoral a fost foarte fracționat. Chiar și pentru sistemul olandez, unde n-a existat vreodată un partid cu majoritate în parlament, ci mereu coaliții de două sau mai multe partide, a fost o situație politică complexă. Câștigase extrema-dreaptă, dar și verzii și liberalii progresiști. Partidul tradițional de centru-stânga pierduse enorm. Apăruseră și două partide noi în parlament.

În Olanda, procedura pentru formarea guvernului este mai mult o chestie de tradiție, nescrisă. După alegeri, noul parlament numește o persoană (de obicei) de la cel mai mare partid, pentru a conduce negocierile. El sau ea cheamă toate partidele pentru consultări, să vadă cine vrea să guverneze, cu cine. Iese o serie de posibilități pentru coaliții de guvernare. Cu cea mai promițătoare combinație se pornesc negocierile pe fond – adică, care puncte din programul electoral al partidului se vor regăsi în programul de guvernare a coaliției.

PVV-ul era practic exclus de la negocieri înainte de alegeri. Celelalte partide au declarat că nu vor să colaboreze cu Geert Wilders, din cauza unor ieșiri foarte controversate (în trecut, s-a lucrat totuși cu Wilders). Partidul liberal, VVD-ul condus de premierul Mark Rutte, pierduseră mandate, dar rămăseseră cel mai mare partid. Dar cum să colaboreze liberalii cu verzii? S-a încercat o negociere, dar aceasta a eșuat. Erau prea mari diferențe fundamentale. Nu totul este negociabil din programul electoral al partidelor, fondate pe ideologii uneori total opuse.

Au ieșit verzii de la negocieri și a intrat un partid mic, Christenunie (uniunea creștinilor), cu o agendă moderată, conservatoare. O rețetă pentru fricțiune cu partidul liberal-progresist, D66. S-a luptat mult pe teme medic-etice (eutanasia). Între timp a eșuat și negocierea între patronate și sindicate, deci noua coaliție a trebuit să includă măsuri din domeniul muncii în acordul de guvernare. Un aspect important, pentru că acordul de guvernare trebuie respectat de guvern (deși iarăși este mai mult o tradiție decât lege). Dacă acel acord conține multe puncte controversate între partenerii coaliției, va fi o probabil o coaliție slabă și guvernul riscă mereu să cadă.

Undeva în octombrie, Olanda va avea probabil un nou guvern. Dar între timp, se mai întâmplă ceva la ministere? Sau a căzut toate lumea într-o hibernare? Adevărul este că s-ar putea să fie chiar mai bine cu un guvern demisionar.

Politicienii vin mereu cu schimbări, cu planuri noi. Acest lucru este așteptat de la ei, să vină cu soluții. Dar uneori, o schimbare nu este o ameliorare. Și în multe cazuri, o schimbare de politică publică prea frecvente duce la haos, la nesiguranță. Nu asta vrea alegătorul.

În Olanda, administrația publică este ierarhică doar nominal. În realitate, un ministru trebuie să fie foarte puternic ca să evite rolul de a executa politicile pregătite de funcționarii săi. Miniștrii vin și pleacă, aparatul rămâne. Această forță stabilizatoare, de bine sau de rău, împiedică de asemenea unele cheltuieli nechibzuite, împreună cu opinia publică. De exemplu, pentru planurile negociate acum vor fi calculate efectele de către biroul național de planificare (cpb.nl/en) în care se ține cont de dezvoltări demografice zeci de ani în viitor.

O mare parte din bugete, ca în România, este deja fixată pentru anumite scopuri, nu le poți atinge. Ceea ce rămâne, și din fericire pentru olandezi au creștere economică și rămân bani în plus, este bătălia între politicieni. Politicienii de partid, după aceste negocieri, devin miniștri în noul guvern. Ajuns la minister, fiecare se va confrunta cu funcționarii lui și va lupta atât cu ei, cât și cu Parlamentul, pentru executarea planurilor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O intrebare in Italia cum se procedeaza ca acolo avem noi romani cei mai multi emigranti plecati....deci ne place pentru ca sunt latini, si altele...
    • Like 0


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult