Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Emil Hurezeanu, despre cum a picat România în discursul electoral din Germania: „Ne-am trezit, dintr-o dată, cu cele mai multe critici la adresa înapoierii noastre în procesul de integrare, la adresa corupției”

Emil Hurezeanu

Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin, a vorbit într-un interviu pentru Republica.ro despre atmosfera din campania electorală din Germania și despre calculele care se fac la Berlin înaintea alegerilor federale, care vor avea loc pe 24 septembrie. Una dintre trăsăturile dominante a fost faptul că ascensiunea extremiștilor de dreapta de la Alternativa pentru Germania i-a determinat pe toți reprezentanții partidelor mari să includă în discursul electoral mai multe elemente legate de pericolul islamic și pericolul refugiaților care vor rămâne pentru totdeauna în Germania. Pe fondul acestui tip de discurs, una dintre victimele colaterale a fost România, a spus Emil Hurezeanu. 

„În mod nefericit, discursul lui Juncker, foarte promițător pentru aspiranții la extindere, pentru aspiranții din interiorul UE la euro-zonă, pentru noi și bulgari, aspiranți la spațiul Schengen, a căzut în Germania pe un teritoriu unde astfel de propuneri n-au fost binevenite din cauza climatului electoral. Și atunci ne-am trezit, dintr-o dată, cu cele mai multe critici la adresa înapoierii noastre în procesul de integrare, la adresa corupției. Am aflat dintr-o dată că suntem o țară săracă, care avem încă multe handicapuri, că, deși am putea contribui la securitatea colectivă, avem multe teme de făcut. Altă dată nu se spuneau dintr-o dată toate astea”, a spus Emil Hurezeanu.

Care este atmosfera înainte de alegeri în Germania?

Atmosfera este destul de neobișnuită, pentru că Germania este una dintre cele mai stabile, fericite, prospere și mai mulțumite țări din Europa și, în același timp, are una din cele mai neliniștite și chiar îngrijorate societăți. Asta ține și de psihicul adânc, dar și de psihicul superficial. Germanii nu sunt un popor latin, sunt un popor analitic, introspectiv, își revizuiesc mereu trecutul colectiv, trecutul personal. Au și motive să o facă, când mă gândesc la trecutul colectiv, chiar dacă unii spun că acest proces atât de îndelungat ar fi trebuit depășit. Însă majoritatea sunt de altă părere, că tocmai aici stă sensibilitatea și tăria democrației germane, prin contrast cu Ungaria, cu Polonia. Este o extraordinară performanță germană de reeducare prin istorie, prin discutarea deschisă a tuturor subiectelor care pentru mulți alții sunt în continuare tabuuri.

Germania are un trecut, dar are și un prezent. Reprezintă refugiații cea mai mare temere a germanilor din acest moment?

La nivelul psihicului superficial, societatea germană e neliniștită pentru că în ultimii doi ani a fost confruntată cu valul de refugiați. Este, să zic așa, principala temă. Dar dincolo de asta, de aici încolo sunt și ultimele evoluții politice, instituționale, pe arena partidelor. Un partid nou, care la început, când a apărut în 2013, miza pe politici anti-europene și care între timp a intrat în 13 din parlamentele landurilor, Alternativa pentru Germania, e acum cotat ca unul dintre partidele cu cele mai multe șanse, dincolo de așa-zisele partide populare. Pentru că nu se știe… Potrivit sondajelor sunt egalități aproximative în ceea ce privește a treia forță, care poate să fie Partidul Liberal, sunt mari șanse să revină în Parlament după patru ani de întrerupere. Acest partid s-ar putea să aibă 10% sau 8%. Alternativa pentru Germania e tot pe aici, partidul stângist…. care e un produs al evoluțiilor est germane este sub aceste două partide. La fel verzii, care erau a treia forță în mod clasic. Sunt mari probleme legate de viitoarea configurație, pentru că e clar că niciunul din marile partide populare, nici dreapta, nici stânga, dar asta nu e nou, din 2005 e fenomenul ăsta, nu mai poate să guverneze singur. Și înainte era nevoie de coaliții, dar era o forță care adăugă greutatea mică pe balanță. 

Cum s-ar putea împărți forțele politice după alegeri?

Acum, Partidul Creștin Democrat al lui Merkel nu va depăși, probabil, în cel mai fericit caz, 40%. Partidul Social Democrat e în cădere mare de viteză. Deși a început promițător, în ianuarie, cu noul candidat, cu front runnerul partidului, președinte al Parlamentului European, Martin Schulz, acest partid e în cădere liberă în sondaje. Sunt multe șanse ca Schulz să aibă un scor inferior celui al lui Steinmeier din 2005 și al lui Steinbruck din 2013. Cele două partide ar putea să facă oricând o coaliție, așa cum au făcut și până acum; în ultimii patru ani, cele două partide au dominat parlamentul. Nu e niciodată prea bine să ai o majoritate de 60-70%, chiar atunci când ai politici pozitive pentru că unul din parteneri, partenerul junior, în cazul acesta Partidul Social Democrat, pierde. Chiar dacă creștin democrații au făcut suficiente concesii, dar destul de subtil-otrăvitoare pentru social democrați, spre stânga sau spre centru. Mulți social democrați susțin acum că singura șansă pentru ca acest partid ca să își revină ar fi ca social democrații să intre în opoziție. Social democrații intră în Opoziție, cu scorul lor de 20 și ceva la sută, nu vor avea 30 %. 

Dacă nu vor avea 25%, Schulz probabil o să își dea demisia din funcția de președinte al partidului. El a câștigat, pentru prima oară în istoria modernă a acestui partid, președinția cu 100%. Iar acum se vede că este candidatul cel mai slab al acestui partid din ultimele decenii, potrivit sondajelor. Problema care se pune acum e cu cine fac coaliție creștin democrații. Dacă nu fac cu social democrații, ceea ce este prima posibilitate, ar putea să facă, prin compatibilitatea teoretică, cu liberalii, cum au mai făcut de-a lungul deceniilor, dar nu știu dacă le ajunge. Pentru că 40% ar trebui să aibă creștin-democrații și or să aibă mai puțin, iar ceilalți ar trebui să aibă peste 10% și nu e sigur. Mulți vorbesc despre o așa zisă „coaliție Jamaica”, de la culorile partidelor. Negru, creștin-democrații, galben, adică liberalii, și verzii. Dar între verzi și liberali sunt animozități mai vechi. În 2013 negocierile de crearea a unui guvern de Coaliție au durat cu lunile, de abia în ianuarie 2014 s-au încheiat.

Care au fost elementele dominante ale campaniei electorale?

O trăsătură dominantă a fost dirijarea oarecum spre discursul de extremă dreapta a întregii campanii. Apariția acestui partid, Alternativa pentru Germania (AfD), care a luat în landuri voturi și de la dreapta, și de la stânga, și de la stângiști, i-a făcut pe toți reprezentanții partidelor mari să includă în discursul electoral mai multe elemente legate de pericolul islamic, pericolul refugiaților care vin și nu mai pleacă. Și întrebările ziariștilor în singura rundă electorală a liderilor de partid au mers în aceeași direcție. Și liderii democrați clasici, care aveau întotdeauna păreri normative, care între timp sunt criticate, nu numai în Germania, de unii, drept prea multă corectitudine politică, au început să se adapteze la aerul timpului. Din cauza asta liderul Partidului Liberal spune: Imigranții vin și când își termină treaba, când țara lor se pacifică se întorc. Nu există un drept al omului de a stabili unde vrea în lume - acesta e un lider liberal, altă dată liberalii erau mai normativi, corecți din punct de vedere politic. Și doamna Merkel, și Partidul Social Democrat, cu care a guvernat CDU, au adoptat în ultimii doi ani politici prudente. Dacă au ajuns în 2016 doar la 200 și ceva de mii de refugiați asta s-a întâmplat și pentru că reunificarea familiilor a fost suspendată în cazul refugiaților, și pentru că s-au făcut trimiteri în țările de origine ale unor refugiați, chiar în Afganistan, și pentru că țări din nordul Africii, Maroc, Tunisia, Algeria au fost declarate, în ciuda evidențelor, drept sigure, și pentru că Merkel a început un program strategic mai extins care să dea posibilitatea de a stopa fenomenul migrației chiar la origini.

Credeți că va deveni mai restrictivă politica față de imigranți?

Depinde cine câștigă alegerile. Dacă partidele clasice, populare, fac o coaliție sau AfD care va intra în mod cert în Parlamentul federal nu va avea un scor așa de mare, atunci continuarea unei coaliții dreapta-stânga va duce precis la continuarea politicii actuale. Nu o limită superioară a imigrației, așa cum cere sora bavareză a dreptei lui Merkel, dar, în orice caz, politici de frânare și de control al migrației, asta e sigur.

Discursul naționalist, național populist va fi auzit mai des, pentru că AfD va face parte din Parlament.

Dar în ceea ce privește România?

S-a văzut că în ceea ce ne privește pe noi că, în timpul acestei campanii electorale, au fost și critici referitoare la posibilitatea extinderii Uniunii Europene. Juncker, în ultimul lui discurs, a fost primit cu destule rezerve. În mod nefericit, discursul lui Juncker, foarte promițător pentru aspiranții la extindere, pentru aspiranții din interiorul UE la euro-zonă, pentru noi și bulgari, aspiranți la spațiul Schengen, a căzut în Germania pe un teritoriu unde astfel de propuneri n-au fost binevenite din cauza climatului electoral. 

Și atunci, ne-am trezit, dintr-o dată, cu cele mai multe critici la adresa înapoierii noastre în procesul de integrare, la adresa corupției. Am aflat dintr-o dată că suntem o țară săracă, care avem încă multe handicapuri, că, deși am putea contribui la securitatea colectivă, avem multe teme de făcut. Altă dată nu se spuneau dintr-o dată toate astea. Ghinionul a fost că discursul lui Merkel care ne-a developat calitățile a fost primit în Germania într-un climat mai degrabă critic. După întâlnirea cu primul ministru francez, care a avut loc zilele trecute, Merkel a spus într-o conferință de presă, dar ea a fost excepția, că țări ca România, Bulgaria și Croația, membre UE, dar care nu sunt membre în spațiul Schengen ar putea să aibă o contribuție pozitivă la securitatea comună și trebuie avute în vedere în orice plan. Fie de păstrare a actualului spațiul Schengen, fie de revizuire a spațiului Schengen, așa cum a propus Macron la București. Adică o nouă viziune asupra acestui spațiu.

Cum va trata după alegeri Germania discursul naționalist tot mai pronunțat din Ungaria și Polonia?

Germania, dincolo de trăsăturile discursului electoral, își păstrează echilibrul și poziția în Uniunea Europeană, alături de Franța, poate chiar mai mult decât Franța, uneori, pentru că are mai multă răspundere, având în vedere ponderea mai importantă a Germaniei în interiorul Uniunii Europene. Germania își va păstra această atitudine pro-europeană, de recentrare a proiectului european. Și aici, criticile la adresa unor politici considerate derapaje din Polonia și Ungaria nu cred că se vor transforma în elogii sau că vor dispărea, pentru că Germania poartă răspunderea continuării proiectului european. Este o țară dependentă de Franța în adâncirea acestui proiect și este dependentă de proiectul european în tot ce are mai bun în ultimele decenii: o economie performantă care trăiește îndeosebi din exporturi, influență, nu doar economică și politică în interiorul UE, ci și geopolitică. Nu o să vedem din partea Berlinului o schimbare de atitudine față de ceea ce se consideră aici a fi derapaje, partidele importante cred asta. Dar ceea ce face acum Polonia care cere despăgubiri de război Germaniei sau anumite gesturi politice de la Budapesta, din fericire, aș spune, sunt întâmpinate la Paris și la Berlin cu realism și foarte corect, drept ceea ce sunt: forme de revenire la scena naționalismelor egoiste și concurențiale. Germania și-a depășit propria condiție după Al Doilea Război Mondial, Europa și-a depășit propria condiție, după Al Doilea Război Mondial, ajutată, e adevărat, de SUA prin Planul Marshall. Concluzia Germaniei este că și-a atins acești parametri, de regim democratic, de putere economică și de rol important în Europa și în lume prin aceste transformări.

Cât de aproape suntem de un Apus al civilizație occidentale?

Sunt mai mulți factori. Ceea ce se întâmplă în Polonia, imigrația, valurile de refugiați au cauze mai adânci, care țin de efectele globalizării, de limitele liberalismului, de deconturile mai vechi ale istoriei neîncheiate, este vorba de refugiați, de decalaje mari de dezvoltare.

A apărut cartea filosofului Peter Sloterdijk, „După Dumnezeu”, în care teza este că asistăm la un fel de inflație a apusurilor. Sunt foarte multe apusuri și declinuri concomitente, spune Sloterdijk. Și digitalizarea joacă un rol, și fragmentarea libertății individuale, multiplicarea ei prin mijloacele noi, ale așa-zisului totalitarism digital. Toate astea sunt trăsături noi ale felului în care trăim și pe care nicio forță politică clasică sau nicio țară singură nu le mai poate tematiza, reflecta, sistematiza într-un curs nou, care să se numească liberalism, neoliberalism, realism, funcționalism. Deci toate căile de modernizare a limbajului și sistemelor politice sunt deocamdată depășite de inflația de declinuri și de amenințări. Una din soluții nu poate fi în niciun caz revenirea la epoca națiunii neliniștite. Asta nu poate nu fi o soluție, nu pot fi decât răspunsuri incomplete. Nu sunt soluții, sunt reacții parțiale. De soluții încă nu are nimeni parte. Nici America, nici Uniunea Europeană, nici Rusia.

Cum s-a resimțit propaganda rusă în campania electorală?

Trăiesc două milioane de ruși în Germania, e aici un cartier care se numește Charlottenburg, cu vechea universitate Politehnică, un fel de Mecca a inginerilor din întreaga Europă, inclusiv ai noștri, care astăzi se numește Charlottengrad, în limbaj colocvial, pentru că acolo locuiesc foarte mulți ruși. Dar nu înseamnă că rușii care locuiesc aici sunt neapărat agenți de influență ai Moscovei. Și, în această perioadă, deși au continuat acțiunile clasice al propagandei prin agenții de presă, prin ceea ce germanii numesc realitatea post-factuală, poate chiar mai nuanțat decât ceea ce noi ceilalți numim fake news. Pentru că în cazul fake news e clar de la început că ai de-a face cu o știre falsă. Operațiunile post-factuale înseamnă mai mult decât fake news. Fake nu este întotdeauna aparent, e mai insidios să vorbești și să acționezi post-factual. Poate fi mai subtil, poate fi mai înșelător, poate fi mai periculos, nu-ți dai întotdeauna seama că e fake. În această perioadă nu s-au remarcat cazuri scandaloase de propagandă rusă, dincolo de cele cunoscute, adică prin Russia Today. 

S-a remarcat gestul destul neobișnuit al ministrului de Externe al Germaniei, Sigmar Gabriel, care a dat un interviu postului de televiziune Russia Today din Germania și, spre oripilarea interlocutoarei lui, o rusoiacă drăguță și deșteaptă și, bineînțeles, foarte bine intenționată, între ghilimele, a criticat Rusia pentru ocuparea Crimeii, a criticat în termeni severi Rusia pentru ceea ce face în estul Ucrainei. Dar a spus-o. Și după aceea a a recomandat și altor politicieni să spună ce cred în aceste locuri, pentru publicul acestor mijloace. Pentru că e la fel de important.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Scriu pentru un consortiu de presa german de 20 de ani. Am un bunic german - si rude ce stau, muncesc si voteaza in Germania de aproape o jumatate de secol. Fugari. Sunt de "ginta latina" si nu i-am inteles intotdeauna pe Nemti - sau dece varul meu, fugit in Bavaria pe cand tancurile rusesti faceau vraiste in Cehoslovacia - nu a reusit nici in 50 de ani sa devina Neamt 100% ! Asta e ! Si Caragiale era, prin vocatie, de "ginta latina" dar, spre sfarsitul vietii - sictirit de "flausatii" vremii - a plecat sa moara in Germania.
    Comportamentul Germaniei de azi fata de Romania ( o tara nu prea mare, e drept, dar careia Germania ar trebui sa-i pupe mainile !) este ceva cu totul "asimetric" . CoElectoratul german - pe de alta parte - mai are slanina pe spate - dar nu pentru multa vreme. Se spune ca sunt aroganti - dar nu-i adevarat; populistii lor cocotati pe scara politica germana sunt ! Singurii aroganti cu adevarat fata de romani - si nu numai - sunt ungurii; ungurii care - vorbind despre saxoni - spun ca ei - si marii Regi ai Ungariei i-au adus aici, ca slugi care sa colonizeze si sa apere fruntariile Marelui Regat Magiar ! Poate ne miram sa auzim astfel de brasoave marca TRIANON - stiind ca ungurul obisnuit e muncitor, saritor - si nu s-a umflat orezu' in el.
    Ma rog, asta e o alta discutie ! Germanii - un popor mare- are insa si constiinta pregnanta a comunitatii lui imediate : de svabi, de sasi, de prusaci - si inca multe altele. Si sunt mandri pentru ce fac - in comunitate, la biserica (eheee! aia biserica "sociala" !) sau la munca lor.
    Din pacate, sunt si vulnerabiuli fata de populisti - dar, pana la urma, se trezesc; in plus,au o memorie colectiva infailibila. Macar de am putea face si noi la fel !
    • Like 0
  • James check icon
    Poate tocmai datorita scandalului legat de el, retragerea lui imediata putand fi interpretata si ca o recunoastere a culpei, pe paginile de internet ale unor filiale AfD inca supravietuieste placatul publicitar electoral cu cei doi romani, cuplul de modele Carla Caucean si Adi Ene, cel care cu an in urma, in iunie 2016, starnea un val de indignare. Caci pe langa ca acestia nu erau nemti autentici, mai apartineau ofensator si unei natii paria, anume Romaniei. Prin urmare pe dl. Hurezeanu n-ar trebui sa-l surprinda decat intr-o mai mica masura faptul ca romanii sunt aruncati in aceeasi oala, cea a nedoritilor in Germania, impreuna cu imigranti recenti din Africa sau Orient, caci sa nu uitam, la infiintarea partidului in februarie 2013, cei din urma nici nu existau, la baza aversiunii sociale fata de straini aflandu-se romanii. Doar faptul ca suntem o natie in exod ne aseamana imigrantilor, dar in fapt, noi, odata cetateni comunitari, nu mai putem fi considerati ca atare. Suntem plaga maligna, cea fara putinta de extirpare, ei doar cea benigna de la care se mai poate spera o curare. Ceea ce, evident, chiar si in lipsa unui potential extremism ne face cel putin la fel de detestabili. Poate de aici si alaturarea aparent surprinzatoare. Iohannis si Juncker au depus incontestabil un efort remarcabil de reabilitare a Romaniei in plan politic, dar, fireste, nu pot infaptui minuni, n-au cum sa arunce un voal de mascare peste o coruptie care prin sutele de mii de venetici romani se face resimitita si la ei (n.b. nici nu mai conteaza "calitatea" lor, e suficient numarul !). As aminti in incheiere, cu adanca tristete, si de cazul lui Markus Frohnmaier, membru de seama in conducerea AfD, roman la origine, care odata expus de presa ca atare (parca tot in 2016), si-a cerut spasit iertare c-a indraznit sa lezeze regulile nescrise ale partidului, impurificandu-l prin obarsia lui nedemna. Sunt convins ca exista multi altii in situatii similare si isi doresc tot pe atat de mult sa mai aiba de-a face cu Romania. Astia suntem si prin urmare propun sa nu ne mai miram !
    • Like 0
  • Emil Hurezeanu,ambasador la Berlin...are cetățenie română dar etnic român nu e.
    A lucrat niște ani la radio Europa Liberă,secția română,unde cam toți erau coetnici cu Hurezeanu...Oare dl.Hurezeanu a avut cetățenie germană în acea perioadă?Sau mai are cetățenie germană?
    • Like 0
  • check icon
    Emil Hurezeanu era, la vremea sa, singurul ziarist specialist (real) în geopolitică, mai ales pe zone pe care le cunoaștea bine. Ca ambasador, a reușit să se rupă aproape complet de lumea reală (boala tipică diplomaților și politicienilor, mai ales a acelora care asta și vor, nefăcând niciun efort să NU fie astfel), ca atare analiza sa, care poate fi bună, nu știu, nu cred că are legătură cu realitatea, are cert legătură cu «realitatea» pe care și-o construiește singur, respeciv așa cum a negociat cu cei care i-au luat interviul. România și Bulgaria NU au fost acceptate în Schengen de ani, așadar nu văd ce ar fi diferit acum, invocarea campaniei electorale din Germania este o găselniță. Și înainte de această campanie ce era? Ce era anul trecut? Dar în urmă cu doi ani? DAr cu trei?...
    • Like 0
  • Un excelent diplomat, om de cultura, om de media si un ambasador precoce, articolul atestandu-i lucidiatea si intelegerea istorica a politicii ante si post adevar dar ma intreb, la nivel de societate capitalista, ce predindem a fi sau o democratie stabila spre care tindem, nu trebuie sa ascultam "vocile" poporului ? Iar daca aceste "voci" ne ingradesc asteptarile atunci nu intervine Lehamitea ? (Germania idem si in Romania)
    • Like 1
  • Nu contest ca avem problemele noastre (si nu putine). Dar m-am saturat ca unele tari precum Germania sau Olanda sa ne dea noua lectii, de parca ar fi ele use de biserica. Coruptie e si la ei, dar la nivel inalt si cu mult mai multe manusi pe mana, probleme au si eu in sistemul medical (te trateaza doctorii bine, totul e sa ajungi la ei, acolo fiind celebrele liste de asteptare - stiu un doctor roman din Olanda, la care lista de asteptare la el e de 3-4 luni), inca au probleme si cu plagiatele - vedeti cazul zu Guttenberg.
    Despre madam Merkel, nu putini prieteni din Germania mi-au spus ca e un fel de Liviu Dragnea, dar mult mai malefica, si cu o excelenta abilitate de a le da in cap la cei care ii ameninta pozitia in cadrul CDU. Din pacate, adversarul in alegeri nu e de nicio culoare.
    Iar despre Ungaria, principala problema este ca Viktor Orban nu vrea sa accepte imigranti, in ciuda faptului ca exista pericolul, dovedit de altfel, ca sunt destui imigranti deja radicalizati, membrii ai Statului Islamic (cateva sute e arhisuficient ca sa creezi o problema de securitate nationala), iar pe acest motiv il fac in toate felurile: il fac anti-democratic, il fac anti-semit - doar pentru ca nu e de acord cu un singur evreu - George Soros, care nu e popular nici macar in Israel, ca vrea sa distruga UE - in ciuda faptului ca a fost unul dintre cei mai vocali ai taberei Remain in campania Brexit, unde a spus clar ca in ciuda tuturor relelor, nu cred un viitor pasnic al Europei fara UE, samd.
    Din pacate, la nivelul UE si a nucleului dur, chestia incepe sa semene cu un "bolsevism", in sensul ca, opiniile divergente, chiar daca sunt argumentate si au la baza niste probleme reale si concrete, sunt tratate ca reactionare, deviationiste, pe principiul ca cine nu e cu noi, e impotriva noastra.
    • Like 0
    • @ Alexandru Amaricai
      check icon
      Ei, mai aveți până să vă săturați, vă reamintesc eu de ce: deoarece Alemania este motorul U.E., iar BG și RO gâfâie din greu pe ultimele două locuri. Asta e diferența, e mare, mare de tot, domnul meu. Așa că fiți mai calm, că mai aveți până să vă săturați.
      • Like 0
  • In ceea ce priveste implicarea Rusiei in politica europeana, mai ales in timpul campaniilor electorale din diferite tari europene, aceasta nu are obiect imigrantii rusi din Germania sau alte state europene, ci partidele populiste din Europa. Se discuta in comunitatea stiintifica europeana despre finantarea de care se bucura aceste partide, cum e si AfD in Germania, cu scopul destabilizarii Uniunii Europene. Iar Rusia sprijina nu numai partidele politice populiste, ci si acele grupari neo-naziste care functioneaza, mai mult sau mai putin legal, pe teritoriile statelor europene, cu revendicari revizioniste, cu nostalgii care, datorita impulsului venit de la Moscova, se fac auzite din ce in ce mai tare si care functioneaza in umbra unor partide precum AfD in Germania, FPÖ in Austria, Front National in Franta. Acestea sunt canalele pe care le foloseste Rusia pentru a influenta peisajul politic european. Si aceasta influenta nu este deloc de neglijat.
    • Like 1
  • Dan Dan Dan Dan check icon
    O analiza obiectiva, documentata, utila unui cititor dornic de informatie de calitate. multumesc.
    • Like 0
  • profun check icon
    Dezamagitor ... dl. Hurezeanu.

    "ne-am trezit, dintr-o dată, cu cele mai multe critici ...
    Am aflat dintr-o dată că suntem o țară săracă, care avem încă multe handicapuri ...
    Altă dată nu se spuneau dintr-o dată toate astea ..."

    Alo, dl. Hurezeanu! Chiar v-ati ... trezit!? Mie, nu mi se pare.

    Pai nu sunteti Dvs. ambasadorul Romaniei in Germania? Ati ramas doar jurnalistul Hurezeanu, care povesteste cum se trezeste dintr-o data cu nu stiu ce chestii nasoale despre tara pe care ar trebui sa o reprezinte?

    Din faptul ca nu ne spuneti ce ati facut pentru prezentarea corecta, putem deduce ca nu ati facut nimic? Pai daca nu ati facut, fie fiindca nu ati putut/ vrut, fie ca fiindca nu v-ati priceput, lasati dom'le pe altcineva care este in stare de mai multe.
    • Like 3
    • @ profun
      Ce sa spuna si dansul, saracul...vrei sa se supere domnul Dragnea? Gura lui ce mai mananca?
      • Like 0
  • Știu, vă doare, dar așa e, România are politicieni corupți, lacomi, hoți slugarnici atunci când interesele personale le-o cer. Sunt gata, cum au si demonstrat-o, să vândă țara, sa o distrugă, să-și batjocorească poporul. Știu foarte bine ca suntem un popor ignorant, laș, slugarnic, permisiv, leneș, hoț. Doar noi, mândrii români, avem proverbe ca: fa-te frate cu dracu până treci puntea; capul plecat sabia nu-l taie; hotul neprins e negustor cinstit. Sunt emblematice pentru noi. Patriotarzii să lase gura!
    • Like 7
    • @ Zugravu Mircea
      Permisiv... Ups că ți-a scăpat și o caracterizare pozitivă despre noi ăștia făcuți în fel și chip. Ești sigur că n-ai greșit?
      • Like 0
    • @ Florin Jurca
      Permisiv cu hoții. Chiar admirativi.
      • Like 5
    • @ Zugravu Mircea
      Unde mai pui ca ,inainte de gradinita,invatam poezia "Catelus cu parul cret,fura....Si asta lasa urme la f.multi...
      • Like 3
    • @ Mihai Ducu
      Noi nu invatam meserie,noi o furam!
      • Like 2
    • @ Zugravu Mircea
      Îți garantez că doar o mică parte sunt așa cum îi descrii tu. O mare parte sunt captivi și temători pentru familiile lor, încă tributari fricii moștenite din vechiul regim, chiar și acum la atâția ani de la așa zisa revoluție. Câtă vreme nu se face curățenie, întotdeauna cel care „se ridică” va fi „căsăpit” mișelește cu mijloace moderne, dar tot cu același rezultat. Suntem temători? Da suntem, pentru că avem familii de întreținut, familii care ne sunt, poate, singura fericire pe lumea asta.
      • Like 0


Îți recomandăm

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult