Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

De ce nu are Biblioteca Națională a României aviz ISU. Interviu cu ministrul Culturii

În aprilie 2012, se deschidea, după o investiție de 120 de milioane de euro, noul sediu al Bibliotecii Naționale. Clădirea cu un atrium înalt de 30 de metri și șapte niveluri supraterane și două subterane adăpostește astăzi cele mai importante pagini de memorie scrisă a României. 

Și totuși, la aproape patru ani de la inaugurare, multe cărți stau încă în cutii, iar biblioteca funcționează fără aviz ISU

„Sunt foarte puțini bibliotecari, nu există suficiente rafturi pentru a pune cărțile la loc, de aceea unele stau în cutii în continuare. În plus mai au și niște probleme legate de acceptarea managerului de acolo, care vor fi rezolvate prin organizarea unui concurs”, spune într-un interviu pentru Republica.ro, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu. 

Deși au trecut patru ani de la deschiderea Bibliotecii Naționale a României, multe volume stau încă în cutii pentru că nu există rafturi. Cum s-a ajuns la această situație?

Biblioteca Națională a beneficiat de această ocazie extraordinară, de a se muta într-o clădire nouă, foarte frumoasă, cu mari resurse de infrastructură și utilități. Din punct de vedere al infrastructurii, Biblioteca stă foarte bine. Este adevărat însă că procesul mutării a fost extrem de lung, de laborios, de presărat cu evenimente neplăcute, inclusiv legate de conservarea cărților, de pe vremea în care biblioteca nu avea un nou sediu. Și a ajuns cu un personal relativ obosit în noua clădire. Sunt foarte puțini bibliotecari, nu există suficiente rafturi pentru a pune cărțile la loc, de aceea unele stau în cutii în continuare. În plus mai au și niște probleme legate de acceptarea managerului de acolo, care vor fi rezolvate prin organizarea unui concurs.

Acum este un manager interimar

Este interimar, a fost numită ca interimar și asta este una dintre probleme. Ca să faci un proiect de management la Biblioteca Națională îți trebuie o bază predictibilă. Un proiect de management pe cinci ani de zile, care să fie acceptat de toți angajații. Nu poți să pui pe cineva pe trei luni, mai prelungești încă trei luni. Încercăm să sprijinim pe cât putem din bugetul ministerului achiziția de noi rafturi, astfel încât colecțiile să devină încet-încet accesibile în totalitate. Am avut de curând o călătorie în Franța și am obținut un parteneriat privilegiat cu Biblioteca Națională a Franței pentru Biblioteca Națională a României și acest lucru este foarte important. În anumite momente de restriște este nevoie de un ajutor din străinătate, care să vină cu experiență, cu bunăvoință și, mai mult decât atât, cu programe de formare a oamenilor și de digitalizare a colecțiilor de carte. Și aș aminti în acest moment și filiala Bibliotecii Naționale de la Alba Iulia care este într-o mare suferință, e o clădire istorică, donație a episcopului Batthyaneum, acolo sunt cărți rare, incunabule. Biblioteca a suferit foarte mult în ultimii ani, iar personalul a ajuns acum la trei oameni care țin tot acest tezaur de carte. Acolo e nevoie de ajutor, pentru că altfel biblioteca se va închide.

Cum va ajuta Biblioteca Națională a Franței Biblioteca Națională a României? Și ce va face Ministerul Culturii?

Nu va ajuta cu fonduri, nu va cumpăra rafturile, asta o vom face noi. Dar va asigura formarea personalului, va vedea care sunt problemele la Alba Iulia, va participa poate chiar la conceptul noii biblioteci, va introduce Biblioteca Națională în rețeaua internațională a bibliotecilor digitale. Și știți că Franța are foarte mare experiență în acest domeniu, prin programul Gallica, cea mai vastă colecție digitală a unei biblioteci din lume. Și noi ne dorim foarte mult să avem acces la programul de digitalizare, pentru că foarte multe dintre cărțile prețioase ale României se găsesc doar acolo. Dacă ele sunt digitalizate și introduse pe net, ele vor fi accesibile de oriunde.

De ce nu are Biblioteca Națională aviz ISU?

Avizul ISU era condiționat de obținerea unui caiet al clădirii de la cnstructor, pe care l-am obținut la sfârșitul anului 2015, acesta a fost unul dintre obiectivele proritare. Acesta ve permite declanșarea procedurilor pentru obținerea avizului ISU. Sigur, nu ne putem imagina o bibliotecă digitală fără aviz ISU.

CITEȘTE ȘI:

Ministrul Culturii: Vom construi în București o sală de concerte cu 2.400 de locuri

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Elena check icon
    ultima fraza a Ministrului e delicioasa: "Sigur, nu ne putem imagina o bibliotecă digitală fără aviz ISU"!! Te face sa il intrebi care-i definitia "digitalului"... Devine din ce in ce mai clar ca nu se gasesc in tara asta oameni care sa stie ce ar trebui sa fie o Biblioteca Nationala.
    • Like 0
  • Dom'le, eu zic să se expertizeze cărțile şi să se vadă dacă sunt sau nu ignifuge!
    • Like 0
  • Un raspuns tipic unui politician. Felicitari pentru initiativa legata de construirea unei noi sali de concerte, avem intr-adevar nevoie de un surplus de cultura la nivel national, dar majoritatea raspunsurilor sale la adresa bibliotecii nationale au fost evazive. Speram sa se rezolve intr-un final.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult