Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

De ce nu mai vezi biblioteci în casele românilor

Cărți în librărie

Foto: Inquam Photos/ Bogdan Danescu

Într-un articol recent pretindeam, citând statistici oficiale, că românul educat din zona administrativă, de business, juridică, militară, medicală, mass-media etc. nu mai citește sau, mai bine zis, o face într-o doară. Mai susțineam că bibliotecile au început să dispară. Fenomenul, scriam, a devenit rar, iar când te lovești de el, mirarea seamănă cu a bețivului din romanul lui Scott Fitzgerald care, nimerind în biblioteca lui Jay Gatsby, constata uimit că, pe rafturi, cărțile erau reale, cu pagini și toate cele, nu doar coperți. Mai pretindeam că un cititor pasionat – părere strict personală – va prefera experiența lecturii unei cărți tipărite echivalentului său electronic. (Pentru avantaje-dezavantaje, las aici un link .)

Ei bine, atât mi-a trebuit. Imediat am fost ironizat că „Mie trebuie să-mi miroasă a hârtie tipărită, altfel nu intru in starea de citit"! Sau, alt cititor, “Nu pot să înțeleg de ce aș alege să pun si eu umărul la defrișări doar pentru că ne plac cărțile tipărite. 5 copaci din 100 sunt tăiați în fiecari zi pentru hârtie tipărită”. Altcineva: “Aș putea merge până într-acolo încât să afirm că publicarea de cărți în format clasic este aproape un act de barbarie.”

Majoritatea, însă, în scurte note ex cathedra, îmi explicau ceea ce, snob fiind, refuzam a înțelege/accepta, faptul că, odată cu expansiunea formatului digital, bibliotecile clasice deveniseră obiecte de mobilier desuete și, în consecinţă, d-aia nu le mai întâlneam. Lumea pășise victorioasă în mileniul al treilea, iar eu rămăsesem agățat nostalgic de imaginea sufrageriei comuniste.

Mai departe voi argumenta, pe scurt, că motivul pentru care bibliotecile și-au luat tălpășița din locuințele românilor e altul, mult mai banal.

În 2018 , Barometrul de Consum Cultural arăta că, în anul precedent, 69% dintre români nu citiseră măcar o carte. Nu cred că situația s-a schimbat în mod dramatic de atunci.

Piața de carte din România e estimată la 60 de milioane de euro, incomparabilă cu vânzările anuale de carte din Italia, de două miliarde de euro. Piața cărții din Germania, cea mai mare din Europa, se ridică la 9 miliarde de euro anual, cea din Ungaria - la 140 milioane de euro, cea din Bulgaria (cu o populație de 7 milioane) – la 60 milioane de euro, iar în Slovenia (două milioane de locuitori), la 75 de milioane de euro.

Traduse în cifre pe cap de locuitor, rezultă că, față de cei 108 euro cheltuiți de către un german, 66 euro – un italian, 37 – un sloven, 14 – un ungur și 8,5 – un bulgar, românul cheltuie fantastica sumă de 3 euro.

Că acești 3 euro sunt pentru achiziționarea unor cărți în format digital sau clasic, chiar nu contează. Cifra 3 e singura relevantă.

Și aici vreau să fac o completare esențială.

Germania, din punctul de vedere al implementării politicilor ecologice, e mult mai atentă cu protejarea mediului înconjurător decât România. Cu toate acestea, din cei 108 euro anuali cheltuiți de un neamț pentru cumpărarea unor cărți (în altă parte, am găsit că bugetul mediu anual alocat ar fi 135 euro), aproximativ 5.1 euro erau rezervați în anul 2017 pentru achiziția de cărți în format digital. Ceea ce însemna că minim o sută de euro erau rezervați pentru achiziția unor cărți tipărite. Sau, în procente, 5 % reprezenta achiziția de cărți în format electronic, iar 95%, în format clasic. Pentru anul 2020, era prognozată o piață a cărților în format digital în valoare de 370 milioane de dolari (313 milioane euro).

În Statele Unite, în 2019, vânzările de cărți în format digital reprezentau între 14.3% și 19% din total. În primele trei luni ale anului 2020, piața americană de carte a înregistrat, pe fondul unei creșteri a audiobook-urilor și, surpriză, a cărților în format printat, o scădere a numărului de ebook-uri care au înregistrat venituri de 232 milioane de dolari, comparativ cu cele 1.67 miliarde pentru cărțile printate și 155 milioane pentru audiobook-uri. 

Ce încerc să subliniez prin aceste date (mai multe găsiți în link-urile atașate) este că, deși lectura în format digital și audio e într-o continuă ascensiune, la ora actuală, peste tot în lume, cu atât mai mult în țările unde ebook-urile și audiobook-urile au devenit un produs de masă, cărțile în format print domină piața de profil într-o manieră zdrobitoare. Și, cumva, acestea trebuiesc depozitate într-un spațiu special destinat, biblioteca. Care a dispărut din locuința românului nu fiindcă se cumpără mai multe cărți digitale, ci pentru că acesta alocă anual echivalentul unei beri în Centrul Vechi pentru o investiție în lectură.

Prin urmare, nu înțeleg rostul vaietului pițigăiat al românilor verzi și frumoși cărora li se frânge inima de durere aflând că, în plină epocă Kindle, unii preferă să condamne natura la pieire, cumpărând cărți în formatul acela tradițional, expirat și duhnind a snobism.

Să ne calmăm! În România, sunt doar o mână de oameni din ăștia. Și cam tot atâția în partea cealaltă.

Nu arderea pădurilor e cauza pentru care românul nu citește (insultăm realitatea dacă plecăm de la această premisă), nu preocuparea pentru mediul înconjurător e motivul pentru care peste 10 milioane de români nu deschid o singură carte pe an. Personal, m-aș bucura dacă pădurile din România ar fi defrișate pentru a răspunde lăcomiei de citit a românului. Dar pline până la refuz weekend de weekend nu sunt librăriile, ci Ikea.

Dacă el dă maxim 15 lei pe an pentru cărți, nu se întâmplă fiindcă părinții i-au lăsat moștenire un stoc important de carte pe care el, conștiincios și ambițios, până nu îl devorează, nici că mai cumpără altceva. Românul nu cumpără cărți nici pentru că merge la bibliotecile orășenești sau împrumută, studios, de la prietenii care țin în sufragerie o bibliotecă demodată sau pe calculator un pdf cu “Dragostea în vremea holerei”. Și dacă, într-un apartament modern, nu găsești cărţi, rareori va însemna că proprietarul e posesorul unei impresionante biblioteci electronice. Poate sunt și asemenea situaţii, însă numărul lor e insignifiant.

Încă o dată, românul nu citește. Nici de pe Kindle și iPad, cum preferă noua generație, nici de pe foi printate, cum obișnuia bunicul, nici de pe papirus, cum făceau egiptenii. Românul nu citește de niciunele nici să-l pici cu ceară. În frunte cu politicianul care ne conduce, cu managerul de la corporații, cu avocatul de la marea casă de avocatură, cu funcționarul din ministere și cu vedeta din mass-media. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Abonament la Kindle nelimitat este 9,99€/luna Și citești cat vrei. Deci cu un buget de 120 € pe an ,te-ai scos..... Și eu am adus o mașină plină de cărți din România când am Emigrat . Momentan prefer formatul electronic respectiv Kindle dintre care le-am pe toate patru modele, cel mai nou Oasis . Cărți în română găsiți gratis pe site-urile din Republica Moldova,dar, Și dacă achiziționați este ieftin . Exemplu bestseller.md ......
    • Like 1
  • Interesant ar fi o comparatie cu Polonia sau Ucraina, tari care au acelasi istoric comunist (cu epurarea intelectualitatii si scoala ce incurajeaza memorat si nu cercetat) si o populatie asemanatoare. Ungaria nu a trecut prin asa ceva, Italia nu, germania nici atat.
    Germania are peste 80 de milioane locuitori si o economie ce duduie si a atras si o buna parte din intelectualitatea blocului ex comunist.
    Interesant e un articol unde mergeti la bibliotecile locale,
    Interesant e de vazut cum se 'incurajeaza' copilul sa citeasca la scoala, cu o programa obligatorie si invechita.
    P.S. romanul care nu o citit nicio carte in ultimile 12 luni, nu citeste nici pe republica.ro . Si o zic din postura de om ce a emigrat cu peste 600 de carti, cu copil la scoala din alta tara unde invatatori si profesori au introdus, dupa bunul plac, si carti tineresti si la moda in orele zilnice, ba chiar si dezbateri cu paralele intre anumite carti vechi si unele desene animate japoneze, cu grupat clasele sin lumea lui Harry Potter, cu cerut la inceputul anului fiecare parinte sa doneze o carte iubita de copil si facut astfel o mini biblioteca de 30 carti in clasa din care fiecare copil poate imprumuta si citi altceva decat are acasa etc.
    • Like 1
  • Din 1999 nu mai citesc decît digital... Precum japonejii(sic) ce nu găsesc gata digitalizat și mă interesează, îmi fac singur. În plus ne-am unit eforturile mai mulți și avem proiecte în lucru, multe spre finalizare, Integrala a aceea ce s-a publicat sf and f în România pînă în 1989 realizat 98%, apoi colecția Globus și Meridiane a Univers, BPT toate seriile, Biblioteca de artă etc...
    Ce am constata în anii aceștia a a fost că cel mai mare dușman a digitalizării sînt editorii români, li se pare că le fură cineva prăjitura...
    Cheltuiesc mult pentru cărți dar sînt sigur banii mei nu intră în aceste statistici deoarece eu cumpăr din anticariate, minim de 300 spre 400 de euro pe an, rar citesc noutățile publicate în România deoarece majoritatea sînt mizerabil editate și/sau prost traduse. Apoi împrumut și îmi sînt împrumutate cărți, tipărite sau digitale, astea cum intră în statistică?
    La final vreau să las și aici ceva despre legalitatea împrumutului și dăruitului de cărți digitale, privind drepturile de autor, mă rog, încălcarea sau după caz protejarea acestora, la ce ne interesează, cărțile digitale, digitalizate, iată poziția oficială a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, EUIPO, exprimată prin:
    _________________________________
    Observatorul european privind încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală.
    ÎNTREBĂRI FRECVENTE PRIVIND DREPTURILE DE AUTOR
    Întrebările au fost compilate de reprezentanții intereselor consumatorilor. Experții naționali în domeniul drepturilor de autor din cele 27 de state membre ale UE au oferit răspunsuri conform propriei jurisdicții. Observatorul European coordonează aceste activități în cadrul grupurilor de lucru.
    .......................
    7. Am voie să dau o copie a unei opere protejate prin dreptul de autor unui membru al familiei sau unui prieten?
    Legea dreptului de autor permite utilizatorilor autorizați ai unei opere să realizeze o copie a acesteia pentru uzul lor sau al familiei și prietenilor apropriați, dar numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții: opera copiată trebuie să fi fost făcută publică, copia privată nu trebuie să afecteze utilizarea normală a operei copiate și reproducerea nu trebuie să prejudicieze titularul dreptului.
    8. Am voie să descarc o operă protejată prin dreptul de autor de pe Internet și contează ce tehnologie este utilizată sau dacă descarc doar părți ale operei?
    Este foarte posibil ca descărcarea unei opere protejate prin dreptul de autor de pe Internet, indiferent de tehnologia folosită, să încalce drepturile de autor asupra operei respective. Concluzia este aceeași și dacă doar părți ale operei ar fi descărcate (mai puțin în cazul în care părțile descărcate nu ar reprezenta ceva protejat prin dreptul de autor). Pentru a nu încălca drepturile de autor ar trebui ori să ai autorizarea titularului de drepturi pentru a face descărcarea, ori să fie aplicabilă una dintre limitările dreptului de autor (de exemplu în situația în care descărcarea ar putea fi calificată drept copie privată). Această situație ar fi aplicabilă atunci când deții o copie autorizată a unei opere (dar nu a unui program pentru calculator) și faci o nouă copie a operei pentru uz personal sau al „cercului familiei”, chiar dacă acea copie este realizată prin descărcarea ei de pe Internet. Pentru a nu încălca drepturile de autor trebuie însă să te asiguri că atunci când descarci nu permiți, în același timp, și încărcarea operei de către alții.
    _______
    Asta înseamnă că este legal să realizez o copie a operei protejate pentru uzul meu sau al familiei și prietenilor apropiați și /sau „să dau o copie a unei opere protejate prin dreptul de autor unui membru al familiei sau unui prieten” îndeplinind condițiile de mai sus.
    La fel de legal pot descărca de pe internet o copie digitală a unei cărți pe care o am în formă fizică, pe hîrtie deoarece „când deții o copie autorizată a unei opere (dar nu a unui program pentru calculator) și faci o nouă copie a operei pentru uz personal sau al „cercului familiei”, chiar dacă acea copie este realizată prin descărcarea ei de pe Internet” ești în drepturile tale și nu încalci legea dreptului de autor.
    Puteți consulta toate acestea, sînt în limba română pe situl oficial al autorității EU.
    https://euipo.europa.eu/ohimportal/ro/web/observatory/faqs-on-copyright-ro#5
    • Like 2
  • Niște nuanțe
    Prof. Bogdan Crețu - Facultatea de Litere - Universitatea Al. I. Cuza Iasi

    - De ce credeți că tinerii citesc tot mai puține cărți?

    - Pentru că au de ales, iar asta nu este un lucru rău. E foarte bine să ajungi la cărți pentru că vrei tu și pentru că asta îți place, nu pentru că cineva îți impune și nu pentru că nu există foarte multe posibilități.

    Eu am, cumva, un picior și în lumea cealaltă, cea de dinainte de dec. ´89. Eu și generația mea citeam nu pentru că nu aveam de ales, ci pentru că ăsta era firescul acelei lumi.

    Eu nu cred în ideea că tinerii nu citesc; eu cred că se citește mai puțin decît se citea acum 30 de ani.

    Avem o piață editorială mult mai mică decît toate țările de lîngă noi. Cititul nu e un reflex sau un instinct. Un copil care crește într-o casă în care nu există cărți, evident că nu va avea bucuria întîlnirii cu cărțile.

    Nici manualele școlare nu recomandă lectura. Poți foarte bine să iei note foarte bune la toate examenele fără să fi citit mai mult de cinci cărți. De citit, se citește și o să se citească în continuare, dar nu se va mai citi deocamdată în masă.
    • Like 0
  • Cred ca motivele sunt numeroase , dar cel esential este ca romanul are mai multe probleme :
    a) nu prea mai are timp de citit : traim intr-o societate mult mai agitata decat acum 30 de ani
    b) Alternativele la citit de exemplu TV , internet , sunt mult mai facile , mai ales cand ne pierdem antrenamentul
    c) Romanul traditional are impresia ca este mult mai destept decat cei din jurul lui ( in mod evident o impresie care se trage din ignoranta) , deci la noi cititul de informare este foarte rar cu exceptia celor care trebuie sa faca asta la slujba.

    Acum daca vorbim despre carte vs e-book sau audiobook... Eu am fost si am ramas un cititor pasionat . CItesc cam 8-10 ore pe zi , in mare parte chestii profesionale dar am zilnic ora mea de beletristica din ce in ce mai usurica trebuie sa recunosc .
    Dar tot ce citesc este e-book sau audiobook in proportie de 99% . Nu am suficient timp si liniste sa iau o carte print in mana si sa citesc temeinic si mai ales in liniste. Ultima carte citita a lui Amor Towles a fost de fapt auzita fugind prin parcuri . Am tot timpul o carte print pe noptiera din care nu mai apuc sa citesc mai mult de 2-3 minute ca ma ia somnul.
    Nu spun ca e bine sau rau ceea ce fac , este doar un studiu de caz.
    Cred ca toate aceste motive plus un sistem de valori desfigurat si un sistem educational ranced ne-au adus aici.
    • Like 1
  • Domnule Rudoiu, cine v-a pus titlul clickbait care nu corespunde continutului dar este menit doar sa atraga prin pseudo-senzational eventualul cititor???.... Constat ca si alte articole publicate aici au hic et nunc asemenea titluri inselatoare dar "trendy".... Nu este deloc adevarat ca nu ar mai exista biblioteci personale in casele conationalilor nostri, dar este adevarat ca au disparut numeroase anticariate, librarii si biblioteci publice, cu personalul lor... Dar concluzia dvs. ROMANUL NU MAI VREA/POATE/STIE SA CITEASCA (nu numai publicatii tiparite - denumite HARD in alte tari - ci si texte in format electronic - denumite SOFT in alte tari) este corecta... O lista a cauzelor potentiale ar fi edificatoare, dar cine s-o faca ? Nu este adevarat ca toate publicatiile electronice oferite pe web ar avea acces gratuit, inclusiv pentru downloadare..... Exista azi solutii informatice permitand obtinereade venituri si din asa ceva....Statisticile publicate de dvs privind piata cartii in unele state europene sunt edificatoare., dar valorile mentionate ar fi trebuit sa fie raportate la veniturile si puterea de cumparare a populatiei, potentialilor clienti.... Faptul ca romanul nu ar cheltui decat 15 lei/ an pentru lectura (fata de sume de 10-100 ori mai mari in alte state europene) nu este relevant atat timp cat este vorba doar de cartea tiparita iar in Romania se vehiculeaza online sute si mii de versiuni electronice GRATUITE ale unor carti tiparite si publicate ieri si azi.... Sunt autorul unor asemenea lucrari tiparite cu caracter tehnic si ma bucur atunci cand cititorii mei de ieri si azi isi exprima multumirea si chiar recunostinta pentru ele.. .. Pe de alta parte ar trebui sa tinem cont si de disponibilitatea publicatiilor HARD si SOFT la distribuitorii romani si straini - care, rezista pe piata dar cu siguranta au scapat statisticilor incluse.... Vizitati de ex libraria franceza KIRALINA din str.Biserica Amzei si veti vedea ca are in continuare clienti si vizitatori, chiar daca oferta nu este prea bogata si ieftina.... De asemenea libraria AGIR din bd.Dacia care, desi micuta, are o oferta diversificata si innoita in permanenta... Unele librarii au inclus in serviciile lor posibilitatea de-a comanda orice titilu publicat (intr-o anumita zona) si oferta cartea prin posta, castigand astfel noi clienti.... O statistica mai edificatoare ar include si numarul librariilor desfiintate si al librarilor deveniti someri nu numai in Romania, din pacate.... Astept noi contributii mai relevante si pertinente pe tema hard vs.soft in publicatii....
    • Like 2
  • Am scris și eu 3 rânduri pe aici dar văd că au dispărut. Și eu sunt Palenciuc(c) fără dublu „c„ la final. Ce se întâmplă ? Pot primi un răspuns și o rectificare la numele meu ?
    • Like 0
  • Mai conteaza si CE se citeste. Personal nu mi-as dori "defrisarea" pentru tiparirea de carti de "dezvoltare personala". Sau best-seller tip Sandra Brown. Pentru unele dintre acestea si formatul digital este o onoare, o munca inutila. Unele. Altele fac parte din acel ceva de calitate medie ce iti face viata mai frumoasa cateva zile.
    De ce nu se mai citeste? Cred ca nu exista un raspuns simplu. Banii, spatiul restrans, lipsa de motivare privind perspectivele, boom-ul informational ce obliga profesionistii la un maraton printre noile informatii. Cea mai periculasa este insa lipsa de motivatie a tineretului. Si aici sunt mai multe motive. Din nefericire unul esential este moda comentariilor din gimnaziu/liceu. Este moartea interesului pentru carte, mai ales pentru literatura de calitate.
    Aceste monstuozitati - comentariile, ucid bucuria descoperirii cartii, placerii compararii unor moduri de a exprima evenimente, sentimente, simboluri in mod diferit.
    Si, nu in ultimul rand, competitia cu retelele de socializare si informatia on line, consumatoare de timp si energie.
    Disputa carte tiparita vs. format electronic e secundara, parere personala, desi optez pentru varianta tiparita.
    • Like 0
  • ”Salvarea planetei” sau nu, e greu să mai cari papornița cu tipărite pe avion cînd mai mult stai la muncă și mai puțin acasă, mai ales că prima lună din fiecare contract ( 4 luni) citești documentație la greu, că nu sînt 2 vapoare la fel și-s pline de tot felul de mărci de electronice. Și atunci formatul digital este salvarea...
    Puțini mai au job pe acasă să profite de comoditatea canapelei cu pisica aferentă...
    • Like 1
  • Gecaba Gecaba check icon
    In presa germana se fac tot felul de statistici, pe gen literar, pe sexe, pe vârstă, comparații între toate astea pe ani șamd. E asa de departe dusa analiza statisticilor, încât poți scrie doua pagini și sa nu termini. Și la ei se citește din an în an mai putin literatura printata și educația tot de acasa vine. Oricum, te lasa masca sa citești și câteva statistici. Aici e una interesant de citit https://m.faz.net/aktuell/wirtschaft/unternehmen/buchmarkt-jungs-lesen-mehr-14449363.html
    • Like 1


Îți recomandăm

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult

Dan Byron_FB

Se numește Daniel Radu, are 43 de ani și a copilărit într-un bloc lung, aflat lângă un altul, în ruină, de pe Șoseaua Pantelimon din București. În lumea aceea, mulți copii săraci, jefuiți de către soartă de dragoste și siguranță, căutau să recupereze ceva de la viață din buzunare străine și să egaleze scorul lovindu-i pe cei mai slabi decât ei.

Citește mai mult