Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

De ce nu ne dă Facebook Dislike

Butonul de „Like” de pe Facebook are începând de miercuri șase opțiuni, care exprimă, în afară de clasicul „Îmi place”, dragostea, amuzamentul, uimirea - Wow, tristețea și furia. Unde este însă „Dislike”, au întrebat dezamăgiți unii dintre utilizatori?

Mark Zuckerberg a anunțat încă din toamnă că Facebook lucrează la un buton care să le permită oamenilor să își exprime într-un mod mai nuanțat emoțiile. 

Miercuri, a prezentat lumii opțiunea Reactions. „Nu fiecare moment este unul fericit. Uneori, vrei să împărtășești ceva trist sau frustrant. Comunitatea noastră a cerut un buton de Dislike ani de-a rândul, dar nu pentru că oamenii vor să le spună prietenilor că nu le plac postările lor. Oamenii vor să își exprime empatia și să se simtă confortabil cu a-și exprima o gamă mai largă de emoții”, a scris Zuckerberg pe pagina sa de Facebook.

Adam Mosseri, cel care conduce echipa care se ocupă de News feed-ul Facebook, explica în toamnă de ce rețeaua de socializare nu va introduce, în ciuda milioanelor de cereri, un buton de „Dislike”. Ar aduce pur și simplu prea multă emoție negativă, iar acest lucru nu este, spunea el, „în spiritul produsului pe care încercăm să îl construim”.

Cum au fost alese emoticoanele

Pentru alegerea emoticoanelor care să le permită oamenilor să își exprime stările provocate de o postare, Facebook a consultat mai mulți sociologi cu privire la emoțiile umane. A inventariat apoi emoticoanele, stickerele și cuvintele cheie folosite de utilizatori în comentarii, postări și update-uri referitoare la starea lor. „Inimile erau peste tot. Uneori erau ochi în formă de inimi, alteori erau inimi care băteau în piept”, explica în octombrie Mosseri pentru Bloomberg. Acesta a văzut, de asemenea, că foarte des folosite erau emoticoanele care exprimau râsul. 

„Emoticoanele sunt mai mult decât prescurtări jucăușe ale cuvintelor scrise. Aproximativ 70% din sensul derivat din limba vorbită provine din indicii non-verbale, precum limbajul corpului și expresia facială

Pentru ca să intre în lista celor șase variante de reacții, emoticoanele trebuiau să poate fi înțelese la nivel global, de către oameni care aparțin unor culturi diferite. Unul dintre emoticoanele de pe lista scurtă, „Yay”(o față veselă cu zâmbet larg și cu obraji îmbujorați) a fost exclus, de pildă, din varianta finală de reacții pentru că nu putea fi înțeles de către toată lumea. Emoticoanele au fost testate, iar cei de la Facebook au observat că „Yay” se suprapunea și cu alte emoții pozitive, care puteau fi asociate cu veselia sau chiar dragostea.

„Emoticoanele sunt mai mult decât prescurtări jucăușe ale cuvintelor scrise. Aproximativ 70% din sensul derivat din limba vorbită provine din indicii non-verbale, precum limbajul corpului și expresia facială”, a declarat pentru Wired Vyvyan Evans, profesor de lingvistică la Bangor University. 

Unul dintre oamenii-cheie care a contribuit la alegerea emoticoanelor a fost Dacher Keltner, profesor de psihologie socială la Berkley, care a fost și consultant științific la minunatul film despre emoții „Inside Out”. Acesta a lucrat la crearea stickerelor de pe Facebook Messenger și le-a arătat celor de la Facebook, că, pentru a surprinde emoțiile umane, ar fi nevoie de 20-25 de emoticoane, suficiente pentru a comunica totul, de la frică la dorință și ușurare. Însă 25 ar fi fost un număr prea mare pentru Reactions, a spus Keltner.

Așadar, Facebook a decis să se axeze pe sentimentele pe care oamenii le exprimă cel mai frecvent și a înlăturat emoticoanele al căror înțeles s-ar fi putut suprapune cu al altora.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Indiferent de explicații, mie una mi se pare o manipulare grosolană. Viața e cu de toate în ea, și cu like, și cu dislike. Nu suntem permanent fericiți, așa cum nu suntem permanent nefericiți. Este o strategie corporatistă de manipulare. Și cum FB e o corporație planetară, efectele sunt la nivel planetar. De ce mă forțezi să aleg ca reacție doar ceea ce vrei tu? Ce, tu ești eu?! E ca în unele formulare de recenzii la produse, care sunt formulate în așa fel, că la final nu poate fi strecurată nici un detaliu legat de nemulțumirea pe care o ai vis-a-vis de produsul respectiv. Concluzie: creăm o lume falsă. Ne săpăm singuri groapa. Putem trăi în fals, dar nu la infinit.
    • Like 0
  • Toata lumea vorbeste despre asta! :) Bine ca nu exista butonul "Dislike". Ar putea crea probleme si s-ar incuraja un "comportament badaran". Cum ar fi sa dai "dislike" pe poza unei foste iubite sau fost iubit? :) Sau sa dai Dislike unei vedete de muzica, care nu a dormit oricum prea bine? - ar avea o zi teribila! Interesant este ca in lumea virtuala oamenii simt asa de "nuantat". Butonul "Like" era de ajuns.
    • Like 0
  • Samsara check icon
    Dumnezeule, chiar contează?! Cred că Mark Zuckerberg a ajuns cea mai influentă persoană de pe planetă, poate face orice din 1,59 miliarde de utilizatori facebook.
    • Like 0
    • @ Samsara
      Contează pe termen lung. Crează falsitate. Educă în suprimarea unor reacții naturale.
      • Like 0
  • Facebook da cu tifla. Ne arata clar, daca mai era nevoie, ca depindem de aplicatia asta si ca inghitim orice ca s-o putem folosi. A bagat oamenilor pe gat (la aplicatia pt mobil, cea mai folosita) diabolicul "Messenger", care face chestii in numele lor, fara aprobare, iar acum ignora, serenissim, un aspect oarecum elementar, care ar trebui doar formalizat, ca exista deja - bila neagra, dislike-ul. Praful in ochi cu promovarea pozitivismului e jignitor pentru fiinte umane inzestrate cu ratiune si capabile sa vada mai departe de alb si negru. De alb, de fapt.
    E trist ca o sa acceptam usor incruntati si prostia asta si pe altele, mai mari si mai daunatoare, fara sa putem migra spre alte aplicatii similare.
    • Like 5
  • Raul check icon
    Ar fi o hatereala de zile mai cu buton de dislike.
    • Like 2
    • @ Raul
      Samsara check icon
      Plus că la noi s-ar folosi aproape exclusiv în scopuri politice...Vezi circul cu like-urile date şi retrase lui Iohannis, o adevărată cursă obsesiv-compulsivă.
      • Like 3


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult