Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

De ce nu ne dă Facebook Dislike

Butonul de „Like” de pe Facebook are începând de miercuri șase opțiuni, care exprimă, în afară de clasicul „Îmi place”, dragostea, amuzamentul, uimirea - Wow, tristețea și furia. Unde este însă „Dislike”, au întrebat dezamăgiți unii dintre utilizatori?

Mark Zuckerberg a anunțat încă din toamnă că Facebook lucrează la un buton care să le permită oamenilor să își exprime într-un mod mai nuanțat emoțiile. 

Miercuri, a prezentat lumii opțiunea Reactions. „Nu fiecare moment este unul fericit. Uneori, vrei să împărtășești ceva trist sau frustrant. Comunitatea noastră a cerut un buton de Dislike ani de-a rândul, dar nu pentru că oamenii vor să le spună prietenilor că nu le plac postările lor. Oamenii vor să își exprime empatia și să se simtă confortabil cu a-și exprima o gamă mai largă de emoții”, a scris Zuckerberg pe pagina sa de Facebook.

Adam Mosseri, cel care conduce echipa care se ocupă de News feed-ul Facebook, explica în toamnă de ce rețeaua de socializare nu va introduce, în ciuda milioanelor de cereri, un buton de „Dislike”. Ar aduce pur și simplu prea multă emoție negativă, iar acest lucru nu este, spunea el, „în spiritul produsului pe care încercăm să îl construim”.

Cum au fost alese emoticoanele

Pentru alegerea emoticoanelor care să le permită oamenilor să își exprime stările provocate de o postare, Facebook a consultat mai mulți sociologi cu privire la emoțiile umane. A inventariat apoi emoticoanele, stickerele și cuvintele cheie folosite de utilizatori în comentarii, postări și update-uri referitoare la starea lor. „Inimile erau peste tot. Uneori erau ochi în formă de inimi, alteori erau inimi care băteau în piept”, explica în octombrie Mosseri pentru Bloomberg. Acesta a văzut, de asemenea, că foarte des folosite erau emoticoanele care exprimau râsul. 

„Emoticoanele sunt mai mult decât prescurtări jucăușe ale cuvintelor scrise. Aproximativ 70% din sensul derivat din limba vorbită provine din indicii non-verbale, precum limbajul corpului și expresia facială

Pentru ca să intre în lista celor șase variante de reacții, emoticoanele trebuiau să poate fi înțelese la nivel global, de către oameni care aparțin unor culturi diferite. Unul dintre emoticoanele de pe lista scurtă, „Yay”(o față veselă cu zâmbet larg și cu obraji îmbujorați) a fost exclus, de pildă, din varianta finală de reacții pentru că nu putea fi înțeles de către toată lumea. Emoticoanele au fost testate, iar cei de la Facebook au observat că „Yay” se suprapunea și cu alte emoții pozitive, care puteau fi asociate cu veselia sau chiar dragostea.

„Emoticoanele sunt mai mult decât prescurtări jucăușe ale cuvintelor scrise. Aproximativ 70% din sensul derivat din limba vorbită provine din indicii non-verbale, precum limbajul corpului și expresia facială”, a declarat pentru Wired Vyvyan Evans, profesor de lingvistică la Bangor University. 

Unul dintre oamenii-cheie care a contribuit la alegerea emoticoanelor a fost Dacher Keltner, profesor de psihologie socială la Berkley, care a fost și consultant științific la minunatul film despre emoții „Inside Out”. Acesta a lucrat la crearea stickerelor de pe Facebook Messenger și le-a arătat celor de la Facebook, că, pentru a surprinde emoțiile umane, ar fi nevoie de 20-25 de emoticoane, suficiente pentru a comunica totul, de la frică la dorință și ușurare. Însă 25 ar fi fost un număr prea mare pentru Reactions, a spus Keltner.

Așadar, Facebook a decis să se axeze pe sentimentele pe care oamenii le exprimă cel mai frecvent și a înlăturat emoticoanele al căror înțeles s-ar fi putut suprapune cu al altora.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Indiferent de explicații, mie una mi se pare o manipulare grosolană. Viața e cu de toate în ea, și cu like, și cu dislike. Nu suntem permanent fericiți, așa cum nu suntem permanent nefericiți. Este o strategie corporatistă de manipulare. Și cum FB e o corporație planetară, efectele sunt la nivel planetar. De ce mă forțezi să aleg ca reacție doar ceea ce vrei tu? Ce, tu ești eu?! E ca în unele formulare de recenzii la produse, care sunt formulate în așa fel, că la final nu poate fi strecurată nici un detaliu legat de nemulțumirea pe care o ai vis-a-vis de produsul respectiv. Concluzie: creăm o lume falsă. Ne săpăm singuri groapa. Putem trăi în fals, dar nu la infinit.
    • Like 0
  • Toata lumea vorbeste despre asta! :) Bine ca nu exista butonul "Dislike". Ar putea crea probleme si s-ar incuraja un "comportament badaran". Cum ar fi sa dai "dislike" pe poza unei foste iubite sau fost iubit? :) Sau sa dai Dislike unei vedete de muzica, care nu a dormit oricum prea bine? - ar avea o zi teribila! Interesant este ca in lumea virtuala oamenii simt asa de "nuantat". Butonul "Like" era de ajuns.
    • Like 0
  • Samsara check icon
    Dumnezeule, chiar contează?! Cred că Mark Zuckerberg a ajuns cea mai influentă persoană de pe planetă, poate face orice din 1,59 miliarde de utilizatori facebook.
    • Like 0
    • @ Samsara
      Contează pe termen lung. Crează falsitate. Educă în suprimarea unor reacții naturale.
      • Like 0
  • Facebook da cu tifla. Ne arata clar, daca mai era nevoie, ca depindem de aplicatia asta si ca inghitim orice ca s-o putem folosi. A bagat oamenilor pe gat (la aplicatia pt mobil, cea mai folosita) diabolicul "Messenger", care face chestii in numele lor, fara aprobare, iar acum ignora, serenissim, un aspect oarecum elementar, care ar trebui doar formalizat, ca exista deja - bila neagra, dislike-ul. Praful in ochi cu promovarea pozitivismului e jignitor pentru fiinte umane inzestrate cu ratiune si capabile sa vada mai departe de alb si negru. De alb, de fapt.
    E trist ca o sa acceptam usor incruntati si prostia asta si pe altele, mai mari si mai daunatoare, fara sa putem migra spre alte aplicatii similare.
    • Like 5
  • Raul check icon
    Ar fi o hatereala de zile mai cu buton de dislike.
    • Like 2
    • @ Raul
      Samsara check icon
      Plus că la noi s-ar folosi aproape exclusiv în scopuri politice...Vezi circul cu like-urile date şi retrase lui Iohannis, o adevărată cursă obsesiv-compulsivă.
      • Like 3


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult