
Foto gov.ro
De ce nu putem avea o guvernare performantă în România? Motivele sunt multiple, dar există o explicație generală. Nu avem reguli credibile.
Trăim într-un castel de nisip al regulilor care amenință să se dărâme oricând. Nimic nu este stabil, în afară de un gust vulgar pentru măscări publice și opăreli televizate.
Regulile se creează în timp, nu sunt impuse din afară sau de sus, ci exprimă o coeziune socială prin care oamenii semnalează că aderă la un mod de viață împărtășit, care oferă stabilitate și un anumit grad de previzibilitate. Toate țările avansate au această cunoaștere comunitară, învățată timp de secole, actualizată istoric și transmisă în societate sub forma unei rețele interactive pe care nimeni nu o controlează, dar care oferă infrastructura prin care individul își poate decide liber proiectul de viață.
În economie de exemplu infrastructura dreptului de proprietate este extrem de previzibilă și solidă și permite oamenilor să extragă din mediul înconjurător randamentul care stă la baza creșterii economice. Asta este baza capitalismului, capacitatea de a demara proiecte prin care capitalul inert existent este transformat în consum util. Pentru asta transmiterea și respectarea drepturilor de proprietate este esențială.
În România, proprietatea a fost un moft și o himeră în comunism, iar după comunism s-a transformat într-o unealtă prin care foștii nomenclaturiști au spoliat bunurile publice. În România legea cadastrului a avut o evoluție anevoioasă, cu multiple imperfecțiuni majore privind securitatea circuitului civil; înainte de 2005 existau numeroase situații în care același teren era vândut mai multor persoane; chiar și astăzi persistă multe probleme care fac obiectul unui plan cu rezoluție mult în viitor.
Iar această fluiditate a regulilor se transmite în toate domeniile sociale, care suferă de o scleroză birocratică și în care știu să mișune doar diverși „băieți deștepți”; în justiție suntem încă arătați cu degetul de Bruxelles, pentru că politicienii noștri, vechi sau noi, nu vizează o reformă reală, ci un control al oamenilor din justiție.
În economie, rechinii și abonații la bani de stat sunt cei care profită; antreprenorii fără conexiuni nereușind decât atunci când se axează pe noile tehnologii dematerializate unde pot lucra la distanță cu clienți internaționali.
Acest haos e evident și în politică. Vechi și noi oameni ne promit mereu normalitatea, schimbarea, dar bunele lor intenții se transformă subit în zoaie și scandaluri de îndată ce acced la o frântură de putere. Actuala coaliție inaugurată cu fast a reușit în câteva luni să alieneze multe dintre voturile oamenilor care se săturaseră de vechiul feudalism baronian și doreau altceva, coborând din scandal în scandal. Asta pentru că această cultură a regulilor nescrise nu există nici în politica unde mai nou „să te faci frate cu dracul” a devenit o virtute prizată în cercuri înalte. Nu avem performanță decât ca excepție, iar promisiunile pompoase din iarnă s-au transformat în scuze, acuze și moțiuni. Această pastă lungă a ipocriziei politicului se întinde mult peste România ca o nouă cortină care blochează dezvoltarea în loc. Oamenii noștri politici nu știu să conlucreze, nu își imaginează justiția decât ca un apanaj al puterii, nu îi lasă inima să asigure o cheltuire corectă a banului public dacă nu pot controla pe unde trec și pe unde picură banii.
Și în fața acestui tablou dezolant avem pe Facebook noua specie a aplaudacilor înregimentați, a trolilor de partid purtători de like-uri și haha-uri, care se asmut unii împotriva altora și toți împotriva bunului simț. Nu există moțiune pentru așa ceva, decât dezgust.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.