Foto: Inquam Photos/ Alberto Groşescu
În data de 5 iunie 2020, Standard&Poor’s, a reconfirmat rating-ul suveran al României, anume BBB- (perspectivă negativă). Suntem în continuare în rândul țărilor în care investițiile sunt recomandate. S&P ar putea revizui perspectiva de la negativ la stabil, dacă guvernul va progresa în ceea ce privește consolidarea fiscală, ceea ce duce la stabilizarea finanțelor publice și a poziției externe a României. În prezent, cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și pensiile vor atinge 90% din veniturile încasate din taxe.
În legătură cu creșterea pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie 2020, aceasta este considerată linia roșie peste care guvernul va trebui să nu o încalce. În caz contrar, intrăm în zona junk investment grade.
Înainte de anunțarea comunicatului S&P am citit diverse opinii ale unor comentatori ce rostogolesc în spațiul public informația că prin eliminarea pensiilor speciale sau prin impozitarea acestora cu 90%, am avea resursele financiare necesare majorării pensiilor bazate pe contributivitate, cu 40%.
Nu sunt în poziția de a evalua dacă este etic să încasezi o pensie specială sau nu, însă susțin fără echivoc principiul contributivității.
Pentru a trage o concluzie pertinentă în legătură cu tăierea pensiilor speciale sau impozitarea lor, în vederea majorării cu 40% a pensiilor bazate pe contributivitate, este necesar să ne uităm pe cifre. Să ne uităm foarte bine pe cifre, mai exact.
De pensii speciale beneficiază următoarele categorii:
a.) Corpul diplomatic și consular al României (Legea nr. 216/2015)
b.) Funcționarii publici parlamentari (Legea 215 /2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006)
c.) personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România (Legea nr. 83/2015 pentru completarea Legii nr. 223/2007)
d.) Procurorii și judecătorii (Lege 303/2004)
e.) personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şi al parchetelor (Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004)
f.) angajații Curții de Conturi (Legea 7/2016 și Decizia CCR 297/2012)
Menționez mai jos cuantumul plătit de către statul român pentru pensii, în 2019:
pensii bazate pe contributivitate = 69,9 miliarde lei
pensii speciale = 1,27 miliarde lei
Aplicând un curs mediu RON vs. EUR de 4,7454, aferent anului 2019, la sumele de mai sus, aflăm că anul trecut, statul român a efectuat plăți, echivalent EUR, conform celor de mai jos:
pensii bazate pe contributivitate = 14,73 miliarde euro
pensii speciale = 268 milioane euro
Ce se întâmplă în 2020
De menționat că România are la nivelul lunii mai 2020 un număr de 4.678.215 pensionari.
Pentru intervalul 01.01.2020 – 31.05.2020, au fost efectuate cheltuieli cu plata pensiilor, conform celor de mai jos:
- pensii bazate pe contributivitate = 6,66 miliarde euro
- pensii speciale = 118 milioane euro
Aplicând majorarea cu 40%, începând cu data de 1 septembrie 2020, rezultă că statul roman ar trebui să efectueze plăți de 18,14 miliarde euro pentru pensiile bazate pe contributivitate și cca. 300 de milioane de euro pentru pensii speciale, pentru anul în curs.
Să ne explice toți cei ce afirmă cum eliminarea pensiilor speciale va genera resursa financiară pentru majorarea cu 40% a pensiilor bazate pe contributivitate. Cum putem plăti 18,14 miliarde de euro/an, în 2020, prin eliminarea pensiilor speciale, a căror valoare însumează sub 300 milioane euro/an?
În 2021, majorarea de 40%, ar reprezenta un efort 22,5 miliarde euro/an.
De asemenea, pensiile militarilor, a angajaților MAI sau a celor din SRI nu sunt considerate pensii speciale, ci de serviciu. La nivelul lunii mai 2020, beneficiau de pensii speciale 9528 persoane. În România sunt în jur de 185.000 de persoane care primesc pensii speciale sau de serviciu. Dintre acestea, 9528 sunt civili, aproximativ 76.000 sunt militari, iar restul de o sută de mii sunt poliști şi angajați din alte structuri.
Pentru plata pensiilor de serviciu (nu cele speciale), virăm de la buget, anual, echivalentul a 2 miliarde de euro. Cu toate acestea, chiar dacă am elimina și aceste pensii, nu am putea aplica majorarea de 40%.
Prima întrebare este: merită toți cei enumerați mai sus pensii speciale/de serviciu?
Cea de-a doua întrebare: Putem majora pensiile bazate pe contributivitate cu 40%, prin eliminarea pensiilor speciale, a celor 9528 de angajați considerați speciali?
De asemenea, aș vrea să văd mai puțină demagogie și mai multă atenție la cifre, din partea tuturor comunicatorilor. Nu, nu este etic, din punctul meu de vedere, să existe speciali, dar în același timp, privind cifrele, nu este etic să rostogolim în spațiul public informații eronate pentru a contribui la poleirea mesajului demagogic sau a crea false așteptări. Informațiile din spațiul public trebuie să fie corecte, pertinente, bazate pe cifre, nu pe demagogie.
Nu vom putea efectua o majorare a pensiilor cu 40%, reprezentând echivalentul a 22,5 miliarde euro/an, la nivelul anului 2021, prin tăierea a 300 de milioane de euro, reprezentând pensii speciale.
În cursul anului 2019 am plătit echivalentul a 14,73 miliarde de euro pentru pensile bazate pe contributivitate. Aplicând o majorare de 40%, în 2021 ar trebui să plătim peste 23 de miliarde de euro. Diferența este de 8,27 miliarde de euro.
Trageți voi concluziile.
Sursa datelor: https://www.cnpp.ro/web/guest/indicatori-statistici-pilon-i
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
"Noi ( specialii ) si restul lumii ( plebea )"
De când e ok sa existe cetățeni "ordinari" și "speciali" fie ei și pensionari?
- existenta lor: este vorba aici de echitate sociala, contribuim toti cu acelasi procent insa unii iau mai mult, chiar mult mai mult in unele cazuri, decit li se cuvine. Singura justificare a unei asemenea inechitati ar fi cazul unor militari si politisti care au activa pe perioade lungi in situatii speciale (misiuni dificile, de lupta).
- marimea lor: daca acceptam niste cazuri speciale cum sint cele prezentate de sus, bonusul la pensie n-ar trebui sa depaseasca 10% din marimea pensiei cuvenite.
Pensii lunare de zeci de mii de euro de la stat nu exista nicaieri in lume. Cei care le primesc ar avea oricum o pensie mult peste medie pentru ca au salarii foarte mari, tot de la stat. Salarii nemeritate pentru ca toti sint niste minuitori de hirtii, de fapt.
- conform statistici feb. 2020 ar fi cam 6. 5 mil salariati "contribuabili" cu un salariu mediu de cca 5200lei = cca 1072 euro
-25% fond pensii brut= cca 268 euro
-pilon II obligatoriu 3.75%= 10.05 euro (pomana pentru banci???)
-colectare FP, 258 x 6.5mil = cca 1,677mld/luna adica cca 20,124mld euro anual
-Ce spuneati?? pensii bazate pe contributivitate 14.73 (eu as spune 16,6)mld/an si pensii speciale cca 300mil??? Ce treaba au PS cu fondul de pensii????
-acum hai sa vedem in euro: colectare actuala= 20.124mld, cheltuieli actuale 16.6mld (unde/ce se intampla cu 3.524mld???)
- adevarat ca o crestere de 40% ar insemna o cheltuiala de 23mld impact negativ de cca 3mld, dar la fel de adevarat ca o crestere de doar 10% = cheltuiala de cca 18.2mld, impact pozitiv de cca 2mld (adica cu 2mld mai putin decat FP)
-pe de alta parte o crestere de 25% ar aduce o cheltuiala de cca 20.6mld, impact negativ 476mil euro.
Pai daca cresterea economica cu care se lauda "guvernul meu" nu inseamna numai imbogatirea bancilor si a multinationalelor (care oricum nu prea aduc bani la buget) ci si crearea de locuri de munca impactul negativ s-ar reduce corespunzator. Ar fi nevoie cam de cca 1 mil de locuri de munca noi cu salariu mediu brut pentru a acoperii impactul negativ de cca 3mld creat de o crestere de 40%.
In concluzie, cred ca o crestere de cel putin 25% este perfect sustenabila de catre FP sau chiar am putea avea surpriza ca mai si raman bani (asta doar daca nu cumva banii din FP(fondul de pensii) nu sunt folositi in alte scopuri.
Si inca odata va rog nu amestecati pensiile speciale aici, nu au nicio legatura cu fondul de pensii.
De la cine taiem sa dam la altii ?!
E ca si cum as avea o sticla pe jumate goala dar o sa fiu perfect multumit si satisfacut daca din ea voi umple un pahar. Alta imagine !! Voi bea mai mult pentru ca beau dinrr-un pahar plin nu dintr-o sticla pe jumate goala !!! Serios??!! Asa rezolvam problemele in tara asta ??
De unde naiba sa avem mai multi bani, sa dam mai mult pentru cat mai multi daca tara asta adica noi cu totii nu producem absolut nimic, nimic competitiv pe piata europeana, nu mai vorbesc de cea mondiala. Scoatem bani din buzunarul drept si punem in buzunarul stang si ne mandrim ca muncim de ne spetim, facem afaceri, etc etc. Ok, unii mai si castiga si chiar mult si foarte bine pentru ei. Da, dar tara asta castiga ceva ?! Vin ceva bani de afara munciti si nu doar pomeni de la UE ??!! Pai, se vede ca nu prea.
Suntem o tara de negustori, foarte buni negustori. Si atat.
De 30 de ani ne plangem ca singurii care sug sangele acestei tari sunt numai si numai politicienii nostri dragi si iubiti si mereu votati cu mult patos idiot.
Inca o data sa ne concentram energiile analizand si superanalizand cum si de la cine sa luam ca sa dam la altii!!! Sau sa analizam cu patos cine munceste mai mult si mai prost dar niciodata cum putem sa mai si aducem cumva printr-o minune bani de afara din ce producem si vindem. Facem economie de piata aici la noi in curte in Romania si cumparam tot ce se poate de afara. Minunata noastra econimie de piata si capitalism neaos romanesc !!
Ne urez mult succes!
Nu inteleg de ce amestecam lei cu EUR, ne uitam la 2019 etc. Sa o luam simplu, grosier, fara sa intram in amanunte legate de impartirea cheltuielilor Bugetului Asigurarilor Sociale de Stat, stiind ca pensiile sunt grosul.
1. In nota de fundamentare a noii legi a pensiilor 127/2019 se arata ca in anul 2021 vom avea un impact bugetar de 58 mld lei fata de bugetul pe 2018. Deci, fata de bugetul pe 2019, impactul va fi de 58-25 (impactul din 2019) = 23 mld lei. (sursa: http://www.cdep.ro/proiecte/2018/700/20/5/em969.pdf)
2. Daca ne uitam in Legea Bugetului asigurarilor sociale de stat pe 2020, vedem ca avem cheltuieli de 87 mld lei, cu o subventie de la stat de ~11 mld lei. In anul 2021, avem cheltuieli de 104 mld lei, din care subventii de la bugetul de stat de ~22 mld lei. Cu alte cuvinte, efortul incremental in 2021 este de ~11 mld de lei fata de 2020, care este deja batut in cuie. Iar dupa 2021 subventia ramane constanta, la ~22 mld lei anual. (sursa: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2020/raport/LEGE_BASS_2020.pdf)
3. Eliminarea tuturor pensiilor generic denumite "speciale", inclusiv cele primite de militari, ar aduce la buget ~10 mld lei. Nu mai discutam acum de 2020, lucrurile sunt facute, dar asta ar insemna aproape 50% din efortul bugetului de stat pe 2021 si onwards. Nu discut oportunitatea eliminarii tuturor acestor pensii, ar fi un alt subiect.
4. Daca ne uitam cu atentie la legea 127/2019 observam ca la impact nu au calculat nimic pe partea de venituri suplimentare la bugetul de stat, ceea ce este evident o eroare. Banii astia vor fi cheltuiti. Daca presupunem ca PIB-ul va creste prin consum cu 30 mld lei (diferenta fata de 2020) si gradul de colectare la buget este ~30% din PIB, rezulta ca ~9 mld de lei s-ar intoarce la buget prin impozite si taxe. Scadem 0.5 mld cat au estimat ei colectare la BASS si ramanem cu 8.5 mld lei.
5. In concluzie, eliminarea tuturor pensiilor speciale alaturi de cresterea veniturilor la bugetul consolidat ca urmare a cresterii PIB prin consum, ar asigura cea mai mare parte a necesarului suplimentar pentru marirea pensiilor cu 40%
6. Scriind cele de mai sus, nu contrazic opinia autorului, intradevar, matematic, nu se poate acoperi cresterea cu 40% a pensiilor bazate pe contributivitate din eliminarea pensiilor "speciale". Doar ca ar ajuta foarte mult in conditiile in care ar exista vointa politica de a fi eliminate toate.
7. Pensiile ar fi putut creste cu 40% fara mari probleme pe proiectia bugetara initiala. Problema in prezent nu este legata de aceste pensii speciale care, per total, reprezinta sub 1% din PIB (nu discutam daca sunt morale sau nu) ci cat de afectate vor fi rezultatele macro ca rezultat al crizei covid. Indiferent ce si cum, marirea anul acesta cu 40% ar fi un gest extrem de imprudent, indiferent ce se taie la buget pe structurile actuale, fara reforme.
....dar ar putea ajuta la terminarea unei autostrazi, a unui spital, a unei scoli, etc... sunt oricum exagerate pensiile speciale ...ar putea cel putin sa intre in ""normalitatea " valorilor de pensii !!!