(Foto: Vlad Bâscă)
Toți cei care au crescut cu vocea Irinei Margareta Nistor pe casete video vizionate semi-clandestin, în apartamente de bloc, știu că nu exista înjurătură, oricât de groasă, care să fie tradusă altfel decât printr-un cuminte „Du-te naibii!” sau „Sfinte Sisoe!” Jurnaliștii Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu au întrebat-o, în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, de ce nu a tradus niciodată înjurăturile în românește. „M-a oprit să traduc înjurătura în românește în primul rând că în orice limbă străină, primul lucru pe care te învață orice golănel e să înjuri, deci tu știi exact ce spuneau ei deja, în al doilea rând, că la noi în casă nu se înjura”, a explicat ea.
Mai mult decât atât, a amintit criticul de film, în perioada comunistă înjurătura era o formă de tortură. „Era vorba de închisorile comuniste, inclusiv de fenomenul "Pitești", în care una dintre formele de tortură era să fie puși să se înjure între ei deținuții să își înjure mama, rudele care muriseră și sistemul acesta a continuat până la 1987, odată cu revolta de la Brașov, s-a făcut un film despre povestea de acolo, "Doi ani prea devreme", s-a numit și care a luat o grămadă de premii, unde ei spun așa: bătaia, ca bătaia, dar unde ei ne înjurau sau ne puneau să ne înjurăm, asta ne durea cel mai tare", a povestit Irina Margareta Nistor. A refuzat să traducă înjurăturile inclusiv după Revoluție, când limbajul „s-a eliberat”. „Am zis: vocea mea nu va fi niciodată vocea unui torționar", a spus ea.
Nu apreciază filmele în care se înjură foarte mult și atrage atenția că nu în asta constă firescul. „De exemplu, Corneliu Porumboiu a făcut "Polițist, adjectiv", care e lumea aceea, relativ interlopă, plus o lume a poliției și nu este nicio înjurătură în tot acel film, deci, se poate și filmul este foarte credibil”, a amintit Irina Margareta Nistor.
A lucrat pe vremea comunismului la Televiziunea Română și a văzut cum erau cenzurate filmele în acea vreme. Scenele de sex erau tăiate, referirile la religie dispăreau, la fel ca fragmentele filmate care le puteau arăta românilor bunăstarea din „Occidentul decadent”. „În filmele de dinainte de '89, difuzate la televizor, scenele cu mâncare dispăreau total, încăperile foarte mari, orice era un interior vast, inclusiv în "Dallas" trebuia să dispară, piscine nici nu se punea problema să vedem”, a povestit Irina Margareta Nistor.
În Cehia, Bulgaria, Rusia și în Tarile Baltice a existat un sistem subteran prin care filmele occidentale erau dublate și apoi răspândite pe sub mână. Irina Margareta Nistor era singura femeie din această rețea de traducători underground. Și-a cunoscut, la un moment dat, omologul care dubla casete în Țările Baltice. „El povestea foarte convins că a tradus mereu cu un cârlig de rufe pe nas ca să nu știe KGB cine e”.
Emisiunea „În fața ta”, în care invitată este Irina Margareta Nistor, va fi difuzată de Digi24 duminică, de la ora 13:30.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.