Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

De ce traducea Irina Margareta Nistor înjurăturile prin „Du-te naibii!” și „Sfinte Sisoe!”

Irina Margareta Nistor

(Foto: Vlad Bâscă)

Toți cei care au crescut cu vocea Irinei Margareta Nistor pe casete video vizionate semi-clandestin, în apartamente de bloc, știu că nu exista înjurătură, oricât de groasă, care să fie tradusă altfel decât printr-un cuminte „Du-te naibii!” sau „Sfinte Sisoe!” Jurnaliștii Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu au întrebat-o, în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, de ce nu a tradus niciodată înjurăturile în românește. „M-a oprit să traduc înjurătura în românește în primul rând că în orice limbă străină, primul lucru pe care te învață orice golănel e să înjuri, deci tu știi exact ce spuneau ei deja, în al doilea rând, că la noi în casă nu se înjura”, a explicat ea. 

 Mai mult decât atât, a amintit criticul de film, în perioada comunistă înjurătura era o formă de tortură. „Era vorba de închisorile comuniste, inclusiv de fenomenul "Pitești", în care una dintre formele de tortură era să fie puși să se înjure între ei deținuții să își înjure mama, rudele care muriseră și sistemul acesta a continuat până la 1987, odată cu revolta de la Brașov, s-a făcut un film despre povestea de acolo, "Doi ani prea devreme", s-a numit și care a luat o grămadă de premii, unde ei spun așa: bătaia, ca bătaia, dar unde ei ne înjurau sau ne puneau să ne înjurăm, asta ne durea cel mai tare", a povestit Irina Margareta Nistor. A refuzat să traducă înjurăturile inclusiv după Revoluție, când limbajul „s-a eliberat”. „Am zis: vocea mea nu va fi niciodată vocea unui torționar", a spus ea.

Nu apreciază filmele în care se înjură foarte mult și atrage atenția că nu în asta constă firescul. „De exemplu, Corneliu Porumboiu a făcut "Polițist, adjectiv", care e lumea aceea, relativ interlopă, plus o lume a poliției și nu este nicio înjurătură în tot acel film, deci, se poate și filmul este foarte credibil”, a amintit Irina Margareta Nistor.

A lucrat pe vremea comunismului la Televiziunea Română și a văzut cum erau cenzurate filmele în acea vreme. Scenele de sex erau tăiate, referirile la religie dispăreau, la fel ca fragmentele filmate care le puteau arăta românilor bunăstarea din „Occidentul decadent”. „În filmele de dinainte de '89, difuzate la televizor, scenele cu mâncare dispăreau total, încăperile foarte mari, orice era un interior vast, inclusiv în "Dallas" trebuia să dispară, piscine nici nu se punea problema să vedem”, a povestit Irina Margareta Nistor.

În Cehia, Bulgaria, Rusia și în Tarile Baltice a existat un sistem subteran prin care filmele occidentale erau dublate și apoi răspândite pe sub mână. Irina Margareta Nistor era singura femeie din această rețea de traducători underground. Și-a cunoscut, la un moment dat, omologul care dubla casete în Țările Baltice. „El povestea foarte convins că a tradus mereu cu un cârlig de rufe pe nas ca să nu știe KGB cine e”.

Emisiunea „În fața ta”, în care invitată este Irina Margareta Nistor, va fi difuzată de Digi24 duminică, de la ora 13:30. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • fc check icon
    Doamna Irina Margareta Nistor a tradus vocal filmele de pe vhs-urile (deja) copilăriei multora. Cât de „rezistență” a fost asta... să judece cine vrea și fiecare și cât poate, dacă simte nevoia. Eu nu judec pe nimeni dar rezistență nu văd în asta. Personal consider că din decență nu vorbești despre amantlâc. Sau din remușcare. Pentru că doar pe tine te mai poate privi, dacă te poți privi. De ce e-n spațiul public (topicul)? Nici o secundă nu simt să diminuez meritele cuiva, oricui. Cum nici o secundă nu voi amesteca borcanele. Personal consider că marea majoritate a oamenilor sunt ticăloși, rar găsind nestemate, brute ori șefuite. Ipocrizia este singura religie ce-a reușit panecumenismul global, restul să-și vâre unghia-n gât. Pentru prostia oamenilor nu trebuie să-și ceară nimeni scuze. Doar aparținătorii cu ascendență.
    • Like 2
  • Dorin check icon
    Realitățile trecutului Așa era .Și când te gândești că unii vor comunismul înapoi.Masochisti , Înseamnă că le-a plăcut.
    • Like 1
  • fc check icon
    am fost amantă - singurul lucru bun de știut. dezbatere nefilozofică: treci linia? (ce-a zis soția, memorii).
    • Like 0
    • @ fc
      Delia MC Delia MC check icon
      Doamna Irina Margareta Nistor a făcut ceva extraordinar. A fost o parte din rezistența anti-ceaușistă, prin ce a făcut a riscat mult, cei ce o judecă acum uită.... Cei care au apucat acele vremuri îi sunt recunoscători. La emisiune se pun și întrebări din viața personală la care dumneaei a răspuns cu decență. A zis și că nu va fi un " va urma". Dar mulți s-au trezit s-o acuze pentru un episod care o privește doar pe dumneaei. Ca și cum ar avea vreo importanță! Ca și cum ar diminua din meritele dumneaei! Pacat. Oamenii sunt cu adevărat răutăcioși, ipocriți și regret, proști.
      • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult