Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Victor Rebengiuc: „Mi-am dorit să nu mor în comunism. N-am izbutit chestia asta. O să mor în comunism!”

Victor Rebengiuc - proteste

Foto: Inquam Photos

„Mi-e rușine că trebuie să povestesc de fiecare dată despre viața mea când sunt solicitat, dar ce să fac? N-am decât o singură viață, nu pot să vorbesc viața altuia!", așa a început Victor Rebengiuc dialogul cu scriitoarea Ana Maria Sandu la Intersecțiile de miercuri, eveniment organizat la Rezidența BRD Scena9.

Cu un public tânăr în sală, Victor Rebegiuc a vorbit despre normalitate și despre cât de departe sunt de ea lucrurile în România de astăzi. „Eu sunt profund revoltat de ceea ce văd că s-a întâmplat zilele astea! În cei 28 de ani s-a creat o stare de înavuțiți. Adică toți ștabii care au fost prin județe toți au furat pe capete, și-au făcut domenii , toți au domenii, moșii! Nu-ți faci o casă, îți faci un palat! Dar ce te faci cu un palat cu 50 de camere? Îți faci teren de tenis profesionist în curte! Păi, joci de dimineața până seara tenis, în fiecare zi? Piscină olimpică își faci în curte! Păi, cum vine asta? Ce faci cu asta!? Asta e gaură în minte! Nu știu ce este asta! Nu se poate așa ceva”.

Actorul compară actuala clasă politică cu foștii moșieri și spune că legile justiției sunt de fapt legile prin care ai voie să furi cât vrei.

„Se fură pe capete! Toată lumea fură! Și acum să nu plătească nimic, să rămână niște oameni cum au fost moșierii înainte care au distrus țărănimea și muncitorimea română. Acum, noi foștii muncitori ne facem moșieri noi și îi distrugem pe ăia care vor să schimbe lucrurile să revină la normalitate. Uite așa! Nu ne poate pedepsi nimeni, că vrem noi să facem legi prin care ți se dă voie să furi, dacă nu spui cât și nici de unde! De aia nu avem șosele pentru că banii europeni nu sunt interesanți pentru clasa conducătoare. 

Banii europeni trebuiesc decontați, cheltuiala lor trebuie dovedită cu acte. De asta există OLAF-ul ăla care acum caută la Teldrum. Pentru că nu se găsesc banii, i-au luat și i-au băgat în buzunar. Nu merge așa cu banii europeni! Și atunci? Nu domnule, lasă că luăm din banii noștri, e mai bine aici, nimeni nu ne controlează, noi facem ce vrem cu banii. Ori nu e bine așa!”

„Sunt trist când văd ce se întâmplă în lumea noastră”

A trăit cea mai mare parte a vieții în comunism Victor Rebengiuc, dar spune că nici acum nu am scăpat de comunism.

„Eu încă câtva timp pe lumea asta o să mai exist. Mi-am dorit să nu mor în comunism. N-am izbutit chestia asta. O să mor în comunism! Dar poate dumneavoastră cei tineri o să luptați să fie alte vremuri. Poate o să trăiți mai mult dacă nu mai e comunism. Dar eu sunt un exemplu rău pentru comunism- pentru că uite ce bine se trăiește în comunism, se trăiește mult! N-am ce să fac! Sunt trist când văd ce se întâmplă în lumea noastră. Sunt trist când cineva să facă dreptate este atacat, masiv este atacat, sunt forțe întregi care atacă cu bani, cu trupe”, a spus actorul.

Victor Rebengiuc a povestit despre rolurile care i-au marcat cariera și despre marii regizori cu care a avut norocul să lucreze. Și despre un rol cu care a făcut istorie, cel din „Moromeții”.

„Nu știu dacă este cel mai bun rol al meu, dar e cel mai popular Moromete. Și lucrul ăsta mă bucură, pentru că foarte multă lume a văzut filmul. Sunt oameni care mă opresc și îmi spun ”Domn'e, l-am văzut de 30 de ori și îl iau și pe fiu-meu să-l vadă și el!” Oamenilor le place filmul, se recunosc în personajele din filmul ăsta. Cartea lui Preda e genială și noi am stat la filmare tot timpul cu cartea în mână. Eu nu aș fi acceptat să se schimbe ceva din carte, să vină un regizor care să aibă idei năstrușnice, să facă el cine știe ce farafastîcuri acolo, ce șmecherii să bage”.

A refuzat rolul din „Moromeții 2”: „Domn'e, stai puțin, aveam 84 de ani, nu mai pot”

Cu toate că a fost invitat să joace în „Moromeții 2” - noul film regizat tot de Stere Gulea care va avea premiera anul acesta, Victor Rebengiuc a refuzat și a explicat acum de ce.

„Acum m-am gândit „Domn'e, stai puțin, aveam 84 de ani, nu mai pot”. Și mi-au spus: Să stați mai aproape pentru că o să fie multe filmări de regim, filmare de regim înseamnă filmare care trebuie efectuată atunci când se îngână noaptea cu ziua, când e o lumină incertă, foarte specială pentru film, sau seara când se îngână ziua cu noaptea. Și m-am gândit cum să stau eu acum la vârsta mea să mă scol.. trebuie să fii la 2 dimineața pe platou ca să filmezi la 5, așa se face treaba acolo. Nu, e ceva care depășeste puterile mele la ora actuală. Și mai era și faptul că s-a schimbat distribuția, adică eu aș fi fost ca măgarul între oi. Ăia toți au coborât cu 30 de ani, toată distribuția, toți copiii lui Moromete au coborât cu 30 de ani, sunt la vârsta normală. Iar eu eram cu 30 de ani peste vârsta normală. Nu se poate totuși să creadă lumea că ăsta e băiatul meu, poate strănepotul meu. Și așa că e bine că am refuzat decât să fiu stupid într-un rol care nu mergea”.

Actorul își aduce aminte cu drag de mari regizori precum Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Radu Penciulescu, Vlad Mugur.

”Îi regret în continuare pe marii regizori cu care am avut norocul să lucrez. Mare noroc am avut! o altă școală am făcut cu ei și a fost extraordinar, am învățat enorm de la oamenii ăștia. Acum sunt mulți regizori, dar puțini buni”

Victor Rebengiuc spune că în prezent există diferențe mari de înțelegere a unui text pus în scenă. „Realmente îmi dau seama în momentul de față, mă uit la spectacole și văd că modul de a înțelege un text e diferit. Ăia ( n.r. regizorii vechi) aveau curajul să foreze în text, să se ducă în adâncimile lui. Acum mergem la suprafață, schimbăm, e vesel totul, cântăm, dansăm, e altă lume. Am văzut „Furtuna” la Național. Păi, „Furtuna” o pusese Liviu Ciulei – un mare spectacol și din punct de vedere regizoral, și din punct de vedere scenografic, și din punct de vedere actoricesc. Un mare, mare spectacol din cultura lui Shakespeare. Acum e un spectacol de divertisment pentru tineret, se dansează, se cântă, e mare veselie. Și unde e poezia, unde e filosofia acestei cele mai mari piese de teatru și cele mai profunde piese de teatru care există în lume - Furtuna de Shakeaspeare?”

Cu toate acestea,Victor Rebengiuc spune că lucrează bine și cu regizorii tineri, cu care se înțelege bine. În tinerii din România își pune mare încredere că vor schimba ceva.

„N-am niciun fel de problemă cu tinerii din România, există tineri și tineri. Evident că sunt tineri care sunt în cluburi, se duc în cluburi acolo și îi vedem și pe la televizor vedete, și sunt tineri serioși care își văd de treabă, învață, se gândesc la viitorul lor și la viitorul țării lor, sunt foarte mulți tineri care își asumă această responsabilitate și am multă încredere în ei, sunt convins că în ei stă viitorul țării asteia, am toată convingerea, și ei știu cum trebuie să fie”

Dosarul de la CNSAS: „Așa scria acolo - e un coleg bun, e talentat, dar e prieten cu Pintilie”

Actorul și-a văzut dosarul de la Securitate, atunci când Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a permis pentru prima dată publicului să vadă arhivele. Însă, s-a decis să nu citească mai mult.

„Pe unul singur l-am recunoscut din cei care turnau acolo, pentru că am recunoscut împrejurările și știam cine este, mi-am dat seama cine este, nu mai trăia, dar în rest nu am vrut să aflu pentru că nu poți să te uiți, erau numai colegi. Mă întâlnesc cu ei în fiecare zi și dacă știu că el a spus nu știu ce despre mine cum mai stau eu de vorbă cu el? Nu știu, nu mă interesează cine au fost. Așa scria acolo - e un coleg bun, e talentat, dar e prieten cu Pintilie - asta era pecetea gravă care se punea- prieten cu Pintilie și în perioada aia Pintilie era interzis în România”.

Intersecțiile de miercuri au loc săptămânal și de fiecare dată este invitată câte o personalitate. Eveniment organizat de Rezidența BRD Scena9. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ma intrebam cu multi ani in urma ,cum comunistii veniti la putere ii dadeau afara din case pe bgatani si le luau locul .Sigur acest act de dreptate venea de la Dumnezeu ,numai El putea sa faca aceasta reparatie de drept . Maetru are dreptate ca nu sa terminat cu comunistii .Evreii au o lege de la Dumnezeu in care spune ca la 7 ani sa lasi ogorul sa se odihneasca si la 7ani ori 7 ani sa lasi ca ogoarele vandute sa se intoarca la propietarii de drept si robilor sa li se acorde libertatea .
    • Like 0
  • Regret ca nu este suficienta hartie igienica de oferit cu generozitate celor care se prefac drept politicieni !
    • Like 1
  • Maestre, stati putin. Aveti dreptate sa va indignati. Insa, dupa mine, lucrurile stau asa: nu muncitorii s-au imbogatit si nici taranii nu au devenit mosieri. Fostii lideri ai muncitorilor impusi de pcr, care au format o casta de activisti si securisti privilegiati s-au imbogatit. Acestia, au format prin relatii de rudenie, de asociere la rele, recomandari, influenta, toate bazate pe unitatea partidului si propria lor propasire , o plasa ce a acoperit tara, avand in nodurile ei pe acesti indivizi, care si-au perpetuat puterea din generatie in generatie, prin recomandarea (prin intermediul listelor de partid) in functii a progeniturilor lor. Nu taranii s-au imbogatit, ci aceia care fiind la putere atatia ani si-au permis sa puna mana pe terenuri expropiate ale fostilor mosieri la preturi de nimic. Taranul, este tot sarac, nu are bani de un tractor, cat de mic ar fi el. Muncitorii, se inghesuie in cutii de chibrituri si de abia au cu ce plati intretinerea. Multi nu au serviciu si sunt la mana post comunistilor , care pentru un loc de munca le testeaza fidelitatea punandu-i sa injure oponentii politici. Sa ne intoarcem in trecut Maestre, sa ne amintim de Morometii lui Marin Preda, un scriitor comunist totusi. De cati mosieri rai se vorbea in Silistea-Gumesti? De nici unul. Marile mosii fusesera micsorate dupa primul razboi mondial, fiind improprietariti taranii care luptasera in razboi.
    • Like 0
  • Stima Maestre!
    • Like 0
  • Ionel check icon
    Ciudata lume !!! In prima parte a interviului se justifica tot raul din tara prin existenta, inca, a comunismului !!! pentru ca in partea a doua sa fie laudati regizorii/actorii din vremea "comunismului" !!!! Apoi, tot ce nu gandeste ca mine nu gandeste bine !? posturi tv la care te poti uita si posturi la care nu este bine sa te uiti !!! URA si DEZBINARE, asta caracterizeaza societatea romaneasca la 28 de ani dupa....traim in trecut si cu trecutul in noi, neavad timp sa traim prezentul, de viitor nu mai vorbesc. Deja imi este teama de batranete si de ce o sa traiesc/gandesc daca o sa am norocul si privilegiul sa imbatransec.
    • Like 1
  • Și eu am sperat la fel domnul Rebengiuc dar, locuitorii Kremlinului cu ajutorul direct a tuturor celor care s-au perindat pe la putere sub formă de marionete, nu ne lasă ”să trăim” cum vrem noi. Chiar mă întreb ce plăcere au aceștia (la modul unui orgasm) să ne subjuge și să ne ghidoneze viața cum vor ei ?
    • Like 0
  • Cuibul de harpii.

    N.B. 1. În mitologia greacă harpiile simbolizau monștri feminini înaripați, cu gheare ascuțite și încovoiate, cioc enorm, întruchiparea viciilor și a răutății umane, având menirea de a căra persoane spre lumea subterană, pedepsindu-le sau torturându-le. Cu un miros îngrozitor, harpiile erau veșnic flămânde.
    2. În prezent, acvila harpie trăiește până la 40 de ani în America de Sud, fiind a doua pasăre ca mărime din lume. Se hrănește cu maimuțe, iguane verzi, șerpi, etc. fiind înzestrată cu gheare de mărimi considerabile, cu o anvergură a aripilor de până la 2 metri.

    Iată imaginea pe care mi-o inspiră prestația "deontologilor" ce se hrănesc în platoul de la A3. Cu ciocurile hulpave căscate, cașul necăzut încă, înfometați peste fire, neputincioși să zboare din propriul cuib, acești pui de acvilă așteaptă cu înfrigurare deliverul de la ora 18:00, care să le aducă hoitul L.C.K în gheare, pentru a se hrăni fiecare cu o halcă de carne, ostoindu-și astfel setea de sânge.
    • Like 2
    • @ Bajea George
      Cele 3 posturi Tv ( antena 3, România Tv și B1, sunt precum gropile de gunoi ale Bucureștiului și nu numai. Toate javrele trag aici să urineze ca să-și delimiteze teritoriul. Toți maimuțoii trag la cele 3 posturi să se exhibiționeze în organe...ale putorii emanate de putregaiul care îl poartă peste tot unde se duc. Sunt cu toții rebuturi ireversibile și odată ieșiți din țară, nu se mai întorc.
      • Like 1
    • @ Dorel Romica Palenciucc
      Adi check icon
      antena 3 si rromaniatv sunt mafia TV care indobitocesc pe cei ne-educati
      • Like 0
    • @ Bajea George
      Frumoasa descriere .
      • Like 0
  • E razboi. Cei care au fost vor sa fie din nou. Pierdem lupta dupa lupta. Multi renunta. Multi oameni cu notiuni de bun simt se intreaba daca sunt atat de multi nu au totusi dreptate? Ei nu isi pun intrebari, ei urmares in scop. O noua nomenclatura aflata deasupra legii. Legi doar pentru ceilalti. Pentru asta ei fac orice si au mijloace. Au televiziuni, au o parte din servicii, si-au asigurat prin teroare si beneficii obedienta multor functionari publici. Nu doresc sa ii jignesc pe functionarii public dar la stat singura sansa sa ei bani mai multi este sa primesti o functie de conducere si niste sporuri pe care le decide seful. Daca ai coloana vertebrala vei ramane un vesnic lucrator mediocre. Si mai au ceva sunt uniti in jurul acestui scop. Ii gasiti in toate partidele. Cu putina atentie ii vedeti cand mimeaza interesul pentru interesul public. Au fost rabdatori si au construit in timp lasindu-ne sa credem ca apara democratia si drepturile omului. Imediat dupa revolutie au introdus in constitutie prezumtia ca averile sunt obtinute licit si acum nu sunt obligati sa isi justifice averile - chiar daca veniturile realizate bu pot justifica aceste averi. Initiativele cetatenesti sunt supuse controlului parlamentului - adica daca lor nu le comvine o initiativa indifferent daca are in spate milioane de semnaturi nu se va face in referendum si chiar daca se face referendum si avem in referendum valid dupa toate regulile nu sunt obligati sa il transforme in lege. Votul nostrum nu conteaza decat daca votezi unul din marile partide unde sunt tot ei. Daca nu participi sau votezi un partid mai mic care nu trece pragul electoral ai votat de fapt tot pentru ei.
    De ce pierdem lupta dupa lupta desi teoretic suntem mai multi. Nu avem un lider nu avem un program in ultima instant nu propunem nimic in scimb.
    De un an aparam reduta justitiei dar nici o fortareata asediata nu scapa daca nu primeste ajutor din exterior.
    Cat timp ne pacalesc si luptam doar pentru justitie noi inregistram doar pierderi. Propaganda si unele greseli inerente ale unora din justitie puternic exploatate mediatic rup in fiecare zi cativa din cei care rezista. Razboaiele se castiga in ofensiva, razboaiele se castiga atunci cand ai initiativa, cand tu alegi locul si felul in care te bati. Poate ca nu mai trebuie doar sa rezistam poate ca putem face ceva, poate ca cineva ne poate organiza, altfel doar ne prelungim agonia.
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult