Foto: Inquam Photos
„Mi-e rușine că trebuie să povestesc de fiecare dată despre viața mea când sunt solicitat, dar ce să fac? N-am decât o singură viață, nu pot să vorbesc viața altuia!", așa a început Victor Rebengiuc dialogul cu scriitoarea Ana Maria Sandu la Intersecțiile de miercuri, eveniment organizat la Rezidența BRD Scena9.
Cu un public tânăr în sală, Victor Rebegiuc a vorbit despre normalitate și despre cât de departe sunt de ea lucrurile în România de astăzi. „Eu sunt profund revoltat de ceea ce văd că s-a întâmplat zilele astea! În cei 28 de ani s-a creat o stare de înavuțiți. Adică toți ștabii care au fost prin județe toți au furat pe capete, și-au făcut domenii , toți au domenii, moșii! Nu-ți faci o casă, îți faci un palat! Dar ce te faci cu un palat cu 50 de camere? Îți faci teren de tenis profesionist în curte! Păi, joci de dimineața până seara tenis, în fiecare zi? Piscină olimpică își faci în curte! Păi, cum vine asta? Ce faci cu asta!? Asta e gaură în minte! Nu știu ce este asta! Nu se poate așa ceva”.
Actorul compară actuala clasă politică cu foștii moșieri și spune că legile justiției sunt de fapt legile prin care ai voie să furi cât vrei.
„Se fură pe capete! Toată lumea fură! Și acum să nu plătească nimic, să rămână niște oameni cum au fost moșierii înainte care au distrus țărănimea și muncitorimea română. Acum, noi foștii muncitori ne facem moșieri noi și îi distrugem pe ăia care vor să schimbe lucrurile să revină la normalitate. Uite așa! Nu ne poate pedepsi nimeni, că vrem noi să facem legi prin care ți se dă voie să furi, dacă nu spui cât și nici de unde! De aia nu avem șosele pentru că banii europeni nu sunt interesanți pentru clasa conducătoare.
Banii europeni trebuiesc decontați, cheltuiala lor trebuie dovedită cu acte. De asta există OLAF-ul ăla care acum caută la Teldrum. Pentru că nu se găsesc banii, i-au luat și i-au băgat în buzunar. Nu merge așa cu banii europeni! Și atunci? Nu domnule, lasă că luăm din banii noștri, e mai bine aici, nimeni nu ne controlează, noi facem ce vrem cu banii. Ori nu e bine așa!”
„Sunt trist când văd ce se întâmplă în lumea noastră”
A trăit cea mai mare parte a vieții în comunism Victor Rebengiuc, dar spune că nici acum nu am scăpat de comunism.
„Eu încă câtva timp pe lumea asta o să mai exist. Mi-am dorit să nu mor în comunism. N-am izbutit chestia asta. O să mor în comunism! Dar poate dumneavoastră cei tineri o să luptați să fie alte vremuri. Poate o să trăiți mai mult dacă nu mai e comunism. Dar eu sunt un exemplu rău pentru comunism- pentru că uite ce bine se trăiește în comunism, se trăiește mult! N-am ce să fac! Sunt trist când văd ce se întâmplă în lumea noastră. Sunt trist când cineva să facă dreptate este atacat, masiv este atacat, sunt forțe întregi care atacă cu bani, cu trupe”, a spus actorul.
Victor Rebengiuc a povestit despre rolurile care i-au marcat cariera și despre marii regizori cu care a avut norocul să lucreze. Și despre un rol cu care a făcut istorie, cel din „Moromeții”.
„Nu știu dacă este cel mai bun rol al meu, dar e cel mai popular Moromete. Și lucrul ăsta mă bucură, pentru că foarte multă lume a văzut filmul. Sunt oameni care mă opresc și îmi spun ”Domn'e, l-am văzut de 30 de ori și îl iau și pe fiu-meu să-l vadă și el!” Oamenilor le place filmul, se recunosc în personajele din filmul ăsta. Cartea lui Preda e genială și noi am stat la filmare tot timpul cu cartea în mână. Eu nu aș fi acceptat să se schimbe ceva din carte, să vină un regizor care să aibă idei năstrușnice, să facă el cine știe ce farafastîcuri acolo, ce șmecherii să bage”.
A refuzat rolul din „Moromeții 2”: „Domn'e, stai puțin, aveam 84 de ani, nu mai pot”
Cu toate că a fost invitat să joace în „Moromeții 2” - noul film regizat tot de Stere Gulea care va avea premiera anul acesta, Victor Rebengiuc a refuzat și a explicat acum de ce.
„Acum m-am gândit „Domn'e, stai puțin, aveam 84 de ani, nu mai pot”. Și mi-au spus: Să stați mai aproape pentru că o să fie multe filmări de regim, filmare de regim înseamnă filmare care trebuie efectuată atunci când se îngână noaptea cu ziua, când e o lumină incertă, foarte specială pentru film, sau seara când se îngână ziua cu noaptea. Și m-am gândit cum să stau eu acum la vârsta mea să mă scol.. trebuie să fii la 2 dimineața pe platou ca să filmezi la 5, așa se face treaba acolo. Nu, e ceva care depășeste puterile mele la ora actuală. Și mai era și faptul că s-a schimbat distribuția, adică eu aș fi fost ca măgarul între oi. Ăia toți au coborât cu 30 de ani, toată distribuția, toți copiii lui Moromete au coborât cu 30 de ani, sunt la vârsta normală. Iar eu eram cu 30 de ani peste vârsta normală. Nu se poate totuși să creadă lumea că ăsta e băiatul meu, poate strănepotul meu. Și așa că e bine că am refuzat decât să fiu stupid într-un rol care nu mergea”.
Actorul își aduce aminte cu drag de mari regizori precum Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Radu Penciulescu, Vlad Mugur.
”Îi regret în continuare pe marii regizori cu care am avut norocul să lucrez. Mare noroc am avut! o altă școală am făcut cu ei și a fost extraordinar, am învățat enorm de la oamenii ăștia. Acum sunt mulți regizori, dar puțini buni”
Victor Rebengiuc spune că în prezent există diferențe mari de înțelegere a unui text pus în scenă. „Realmente îmi dau seama în momentul de față, mă uit la spectacole și văd că modul de a înțelege un text e diferit. Ăia ( n.r. regizorii vechi) aveau curajul să foreze în text, să se ducă în adâncimile lui. Acum mergem la suprafață, schimbăm, e vesel totul, cântăm, dansăm, e altă lume. Am văzut „Furtuna” la Național. Păi, „Furtuna” o pusese Liviu Ciulei – un mare spectacol și din punct de vedere regizoral, și din punct de vedere scenografic, și din punct de vedere actoricesc. Un mare, mare spectacol din cultura lui Shakespeare. Acum e un spectacol de divertisment pentru tineret, se dansează, se cântă, e mare veselie. Și unde e poezia, unde e filosofia acestei cele mai mari piese de teatru și cele mai profunde piese de teatru care există în lume - Furtuna de Shakeaspeare?”
Cu toate acestea,Victor Rebengiuc spune că lucrează bine și cu regizorii tineri, cu care se înțelege bine. În tinerii din România își pune mare încredere că vor schimba ceva.
„N-am niciun fel de problemă cu tinerii din România, există tineri și tineri. Evident că sunt tineri care sunt în cluburi, se duc în cluburi acolo și îi vedem și pe la televizor vedete, și sunt tineri serioși care își văd de treabă, învață, se gândesc la viitorul lor și la viitorul țării lor, sunt foarte mulți tineri care își asumă această responsabilitate și am multă încredere în ei, sunt convins că în ei stă viitorul țării asteia, am toată convingerea, și ei știu cum trebuie să fie”
Dosarul de la CNSAS: „Așa scria acolo - e un coleg bun, e talentat, dar e prieten cu Pintilie”
Actorul și-a văzut dosarul de la Securitate, atunci când Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a permis pentru prima dată publicului să vadă arhivele. Însă, s-a decis să nu citească mai mult.
„Pe unul singur l-am recunoscut din cei care turnau acolo, pentru că am recunoscut împrejurările și știam cine este, mi-am dat seama cine este, nu mai trăia, dar în rest nu am vrut să aflu pentru că nu poți să te uiți, erau numai colegi. Mă întâlnesc cu ei în fiecare zi și dacă știu că el a spus nu știu ce despre mine cum mai stau eu de vorbă cu el? Nu știu, nu mă interesează cine au fost. Așa scria acolo - e un coleg bun, e talentat, dar e prieten cu Pintilie - asta era pecetea gravă care se punea- prieten cu Pintilie și în perioada aia Pintilie era interzis în România”.
Intersecțiile de miercuri au loc săptămânal și de fiecare dată este invitată câte o personalitate. Eveniment organizat de Rezidența BRD Scena9.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
N.B. 1. În mitologia greacă harpiile simbolizau monștri feminini înaripați, cu gheare ascuțite și încovoiate, cioc enorm, întruchiparea viciilor și a răutății umane, având menirea de a căra persoane spre lumea subterană, pedepsindu-le sau torturându-le. Cu un miros îngrozitor, harpiile erau veșnic flămânde.
2. În prezent, acvila harpie trăiește până la 40 de ani în America de Sud, fiind a doua pasăre ca mărime din lume. Se hrănește cu maimuțe, iguane verzi, șerpi, etc. fiind înzestrată cu gheare de mărimi considerabile, cu o anvergură a aripilor de până la 2 metri.
Iată imaginea pe care mi-o inspiră prestația "deontologilor" ce se hrănesc în platoul de la A3. Cu ciocurile hulpave căscate, cașul necăzut încă, înfometați peste fire, neputincioși să zboare din propriul cuib, acești pui de acvilă așteaptă cu înfrigurare deliverul de la ora 18:00, care să le aducă hoitul L.C.K în gheare, pentru a se hrăni fiecare cu o halcă de carne, ostoindu-și astfel setea de sânge.
De ce pierdem lupta dupa lupta desi teoretic suntem mai multi. Nu avem un lider nu avem un program in ultima instant nu propunem nimic in scimb.
De un an aparam reduta justitiei dar nici o fortareata asediata nu scapa daca nu primeste ajutor din exterior.
Cat timp ne pacalesc si luptam doar pentru justitie noi inregistram doar pierderi. Propaganda si unele greseli inerente ale unora din justitie puternic exploatate mediatic rup in fiecare zi cativa din cei care rezista. Razboaiele se castiga in ofensiva, razboaiele se castiga atunci cand ai initiativa, cand tu alegi locul si felul in care te bati. Poate ca nu mai trebuie doar sa rezistam poate ca putem face ceva, poate ca cineva ne poate organiza, altfel doar ne prelungim agonia.