Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cumințenia pământului nu va putea fi văzută de Ziua Brâncuși pentru că Ministerul Culturii nu a plătit o asigurare de 2000 de euro

cumintenia pamantului - foto Sorin Tănase

Foto Sorin Tănase

Se împlinesc aproape 6 ani de când sculptura lui Constantin Brâncuși, Cumințenia pământului, a fost scoasă la vânzare, în România. Fiindcă este clasată în tezaurul național, Ministerul Culturii a avut drept de preemțiune. Dar niciun ministru nu și-a asumat nici cumpărarea ei, nici refuzul de a achiziționa.

Inițial, a fost pusă pe piață pentru 20 de milioane de euro, dar în 2016, ministrul de atunci al Culturii, Vlad Alexandrescu, a bătut palma cu moștenitorii pentru 11 milioane de euro. Abia apoi, a anunțat că din această sumă, ministerul dispune doar de 5 milioane de euro și a făcut apel la populație să doneze restul de 6 milioane de euro. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar ministerul se chinuie de 4 ani să restituie peste 1 milion de euro donatorilor, deși ar fi trebuit să o facă în doar 3 luni de la încheierea campaniei.

În toți acești 6 ani, Cumințenia a fost expusă la Muzeul Național Cotroceni, Banca Națională a României, Muzeul Național de Artă al României și, la finalul anului trecut, la festivalul EUROPALIA, de la Bruxelles. Între aceste expuneri, au fost și perioade în care sculptura a fost ținută în depozite, pentru că niciun muzeu din România, fie prin buget de la Ministerul Culturii, fie prin buget de la autoritatea locală, nu și-a permis să achite suma de 2000 de euro lunar, pentru asigurarea ei.

După ce s-a lăudat cu ea peste hotare, la EUROPALIA, Ministerul Culturii nu a depus niciun efort pentru a expune din nou lucrarea în România. Și, spune avocatul moștenitorilor, ministrul Bogdan Gheorghiu minte când declară că a reluat discuțiile privind achiziționarea Cumințeniei.

Tot ce a primit sculptura a fost o nouă cutie de depozitare.

De Ziua Brâncuși, pentru care Ministerul Culturii a făcut marele tam-tam cu Irina Rimes, Cumințenia pământului va sta departe de ochii publicului. Ministerul a plătit, din sponsorizări, aproximativ 40.000 de euro pentru o proiecție pe clădirea MNAR, dar nu a plătit 2000 de euro pentru a expune sculptura lui Brâncuși.

Despre toate acestea am stat de vorbă cu avocatul proprietarilor Cumințeniei, Bogdan Grabowski.

Ce s-a întâmplat cu Cumințenia pământului după ce s-a terminat EUROPALIA?

Sculptura a fost la EUROPALIA pentru că proprietarii ei au discutat direct cu cei de la EUROPALIA. Exportul temporar a fost realizat împreună cu cei de la EUROPALIA, deci nu a avut Ministerul Culturii niciun amestec, în afara faptului că ICR era co-organizator. Dar lucrarea a ajuns acolo doar pentru că era vorba despre BOZAR și EUROPALIA.

Și asigurarea de transport și pentru prezența acolo cine a plătit-o?

Cei de la EUROPALIA.

Fostul ministrul al Culturii, Daniel Breaz, fotografiindu-se cu Cumințenia pământului la EUROPALIA. foto: Facebook/ Ministerul Culturii

Ce valoare a avut asigurarea?

Valoarea este confidențială.

Dar cea din România, de la MNAR, era de 2000 de euro pe lună, nu este așa?

Da. 2000 de euro pe lună, cât timp a fost expusă la Muzeul Național de Artă.

Și unde a fost dusă când s-a întors de la EUROPALIA?

Păi după ce s-a întors de la EUROPALIA, acum are o nouă cutie în care e depozitată, într-un loc sigur.

„Dacă spune că a reluat discuțiile cu moștenitorii, ministrul Culturii minte. Ce te costă să spui că porți discuții? Nu ai cum să dovedești că le porți, dar spui că o faci. E un joc de glezne. Te prefaci că lucrezi. 

Bogdan Grabowski, avocatul proprietarilor Cumințeniei pământului

Cine ar trebui să plătească această asigurare, pentru a fi din nou expusă?

Oriunde ar fi expusă, organizatorul trebuie să plătească asigurarea, întrucât își asumă obligația de a o păstra în integralitate și de a nu fi furată. Și atunci, în situația în care, Doamne ferește, s-ar întâmpla așa ceva, pentru a nu răspunde cel care o expune, se asigură lucrarea, ca să fie absolvit de o responsabilitate materială, riscurile fiind preluate de asigurator.

Spunea ministrul Culturii, dar foarte evaziv, că ar fi reluat discuțiile, negocierile cu moștenitorii. Desigur, fiecare ministru a spus asta. S-a întâmplat, de fapt, ceva?

Dacă acea afirmație se referea la discuții cu proprietarii, este o minciună.

Deci ministrul Bogdan Gheorghiu nu a avut nicio inițiativă?

Nu.

După atâția ani de discuții legate de Cumințenia Pământului, care ar fi soluția pentru rezolvarea acestui blocaj?

Soluția este ca Ministerul Culturii, în situația în care se răzgândește și nu exercită dreptul de preemțiune, să comunice acest lucru proprietarilor, pentru ca proprietarii să poată să o scoată la vânzare, la licitație. Câtă vreme este această situație incertă, orice cumpărător privat are o retincență în a o cumpăra.

Și de ce credeți că niciun ministru nu și-a asumat acest refuz oficial?

Eu cred că nimeni nu vrea să își asume o responsabilitate în a spune „nu” și din această cauză și actualul ministru a spus că poartă discuții. Ce te costă să spui că porți discuții? Nu ai cum să dovedești că le porți, dar spui că o faci. E un joc de glezne. Te prefaci că lucrezi.

Dar moștenitorii ce mai spun despre toată această poveste?

Doamnele co-proprietare au sperat să se rezolve, nu au vrut să mai facă un proces și așteaptă, așa cum familia a așteptat din 1957 până în 2012 să o redobândească. Așteaptă.

Valoarea ei s-a schimbat în vreun fel?

Valoarea ei nu a scăzut, după anul 2016, când s-a negociat cu guvernul tehnocrat (n.r. - suma de 11 milioane de euro), au avut loc două vânzări internaționale ale unor lucrări de Brâncuși, tot din piatră, cam din aceeași perioadă, iar acele vânzări au fost de aproximativ 50 de milioane de dolari. Valoarea nu are cum să scadă.

Articol preluat de pe culturaladuba.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • GabiC check icon
    Poate mor mostenitoarele si lasa statului sa se ocupe, cum stie el mai bine,
    Mi-e sila de toti guvernatii astia.
    Daca ii iesea vreun milion -doua, semna Voiculescu maine banii. Sau Breaz, sau oricare altul.
    Lor nu le e frica de raspundere (oricum- din cum decurg lucrurile in ultimii 30 de ani, niciunul nu pare "afectat" de raspundere) ci le e greu sa admita ca pot scapa astfel de pleașcă fără sa le iasa nici un ban la ”afacere”
    • Like 0
  • Cata Nan Cata Nan check icon
    Un nebun (Cioloș) aruncă o piatră în mare și apoi restul sunt vinovați pentru că nu o scot. Socialism clasic marca partidului solidarității
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult