Foto: Getty Images
În ziua cu recordul absolut de infectări cu Omicron, o altă știre a ajuns în prim plan – un accident teribil petrecut pe șoselele din România s-a soldat cu 7 morți. Este remarcabil cât de letale sunt șoselele noastre, situație care ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de morți la un milion de locuitori – 96, în timp ce media europeană este aproape la jumătate (51 de victime la un milion). Iată că tradiția funebră de a ne omorî pe șoselele a rămas intactă în timpul pandemiei. Care la rândul ei a secerat mulți, prea mulți români în ultimii doi ani (și aici batem recorduri la numărul de morți la milionul de locuitori).
Explicațiile excesului de morți de pe șosele sunt numeroase și au legătură cu insuficienta extindere șoselelor sigure precum autostrăzile și drumurile expres, cu comportamentul multor șoferilor în trafic (să ne gândim doar la șicanările la care suntem supuși de către unii dintre noi) și lipsa de voință și imaginație a autorităților de a preîntâmpina accidentele auto.
Un recent experiment din vestul țării reprezintă, cred eu, o rază de speranță cu privire la calea pe care trebuie să o urmăm. Președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, a introdus o soluție de monitorizare GPS a parcului auto aparținând autorităților publice locale. Rezultatul? O reducere a consumului de carburant cu 40%. Uimitor! De ce s-a întâmplat acest lucru? Ei bine, pentru că șoferii instituțiilor publice din Bihor au știut că traseul lor, viteza și, în general, conduita în trafic le sunt de la acel moment monitorizate. Abuzurile, care se traduc în consum nejustificat de combustibil (inclusiv furturile, bineînțeles) au dispărut practic peste noapte. În cazul firmelor cu flote auto, beneficiile monitorizării GPS sunt bine cunoscute de mulți ani. Pe lângă economia de combustibil, scade uzura mașinilor, scade și numărul opririlor în service. În plus, mai puține accidente provocate de șoferii nesupravegheați înseamnă polițe RCA mai ieftine.
Dar ce legătură are monitorizarea GPS cu morții de pe șosele? Păi are mai multe legături decât suntem tentați să găsim de prima dată. În primul rând, sute de mașini aparținând autorităților locale vor circula mai puțin iresponsabil pe șosele. Să ne gândim ce s-ar întâmpla la nivelul țării cu multe zeci de mii de mașini ale administrației locale și centrale. Mai mulți șoferi care nu mai depășesc viteza legală însemnă mai multă siguranță pentru noi toți. Dar mai importantă este confirmarea unui lucru foarte simplu – dacă șoferii au certitudinea aplicării sancțiunii, numărul celor care vor mai încălca legea va tinde către zero.
Spuneam acum câteva luni că nu avem nevoie de echipaje de poliție pitite prin tufișuri, ca să îi vâneze pe șoferii vitezomani, care sunt cauza numărul unu a accidentelor mortale din România. Este suficient să montăm sute de camere radar omologate în locurile cele mai periculoase de pe șoselele patriei. Având certitudinea că vor fi amendați, poate chiar și lăsați fără carnet, șoferii vitezomani vor călca frâna, nu accelerația, salvând astfel sute de vieți, inclusiv pe ale lor.
DN1 este exemplul perfect de politici publice bune, dar abandonate din motive incerte. Celebrele camere video, demult scoase din uz, nu mai sperie pe nimeni. Șoferii preferă să meargă prin dreptul lor cu viteze de autostradă, fără emoții. Autoritățile s-au adaptat în mod greșit la această situație, în care mașinile merg cu viteză prea mare prin localități, instalând despărțitoare din beton între sensuri, în loc să repare și să reactiveze camerele video. Cine știe, poate de anul acesta lucrurile se vor schimba. Speranța moare ultima chiar și pe șosele.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.