De la creșterea salariului minim pe economie, industria textilă a început să trimită, prin diverse voci, în spațiul public mesaje prin care susținea că această măsura va face mai multe companii să se retragă din România, iar mii de angajații vor rămâne fără niciun venit.
Iată că acum, scrie ZF, compania britanică Alison Hayes a decis să închidă fabrica din Urziceni unde lucrează 350 de cusătorese și croitorese. Erau plătite cu salarii între 1.300 și 1.425 de lei.
„Doar producţia o închidem, deci vom renunţa la 350 de angajaţi. Rămân restul de 200-220 de oameni", a spus un oficial al companiei pentru ZF.
Tabloul general
Dificilă și repetitivă, munca în industria confecțiilor este remunerată, cel mai adesea în România, cu salariul minim. Atunci când salariul minim crește, cresc și costurile de producție, iar afacerea devine mai puțin rentabilă. Patronul poate chiar să ajungă să închidă fabrica și să dea apoi vina pe faptul că e forțat să le dea mai mulți bani angajaților.
Ce măsuri să luăm atunci pentru ca investitorii să rămână în România? Dacă angajații ar munci mai multe ore, ar primi mai puțini bani, s-ar duce mai puțin la toaletă, ar mânca doar în zorii zilei, când ar pleca de acasă, și în creierii nopții, când ar veni înapoi, atunci negreșit costurile de producție ar scădea. Fabrica ar rămâne la locul ei. Muncitorii ar pune o umbră de pâine pe masa familiilor lor. Iar România ar reuși să recupereze din handicap și să se apropie în clasamentul mondial de Bangladesh și Cambodgia.
Discuția nu se poate purta, firește, în acești termeni, care în traducere înseamnă următorul lucru: din cauză că lucrătorii nu trăiesc suficient de mizerabil, economia nu prosperă, iar rata șomajului crește.
Oficialii companiei de textile care va concedia 350 de angajați admit că salariul din acest domeniu este prea mic în România. „Nu suntem împotriva creşterii salariului minim din Romania, ba chiar credem că este prea mic dacă ne uităm la Europa. Totuşi, dacă luăm în calcul majorările acestuia, taxele prea mari şi lipsa de infrastructură, atunci realizăm că avem un cost de producţie prea mare în Romania”, a spus directorul operațional Nicolas Georghiades.
Cum s-a ajuns ca localități întregi din România, existența unor comunități mari de oameni să depindă în așa de mare măsură de existența unor joburi slab plătite? Cum ar putea să se schimbe lucrurile? Cu siguranță nu cu un salariu minim mai mic.
Pe termen lung, una dintre soluții nu poate fi decât aceea de a avea o politică susținută care să asigure o educație de bună calitate copiilor, oriunde s-ar afla ei, și oportunități pentru ca adulții slab calificați să își crească șansele pe piața muncii. De a crea un mediu fiscal predictibil și atractiv pentru companiile care generează valoare mare. De a dezvolta infrastructura. De a atrage meseriașii - adică forța de muncă bine calificată - înapoi în țară.
Când statul face atât de puțin în aceste direcții, principalul atu care îi rămâne României este forța de muncă ieftină. Însă este un atu plătit scump.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Nu numai investitorii străini din industria confecțiilor din România, ci majoritatea investitorilor străini sau români implicați în acest tip de producție au de multă vreme probleme grave, iar acum , odată cu creșterea salariului minim, o dată în plus se pune problema imposibilității continuării activității!
Lăsând de o parte populismele tip Elena Ceaușescu/ Văcăroiu, se vede că trebuie reiterată ideea că niciun investitor nu dorește adâncirea în mizerie a angajaților, dar nici o afacere care să producă pagube.
Sistemul taxelor deosebit de mari, lipsa infrastructurii, lipsa oricăror forme de sprijinire a producției românești de către stat sunt tot atâtea motive pentru dificultatea desfășurării producției confecțiilor textile în România!
După ce zeci de ani am fost „croitorul Europei”, aspectele de mai sus, impredictibilitatea măsurilor financiare etc au determinat scăderea majoră a interesului extern pentru România, în favoarea nu numai a Chinei, Indiei etc, ci a Ungariei, Cehiei, Bulgariei, unde se vede că se poate obține un cost al producției mai performant.
Pe de alta parte, infrastructura deplorabila, impozitarea excesiva a muncii, precum si fiscalitatea si legislatia economica volatile sunt factori care descurajeaza investitiile straine, incurajand in schimb coruptia si munca la negru.
Pe langa cele spuse mai sus, as indrazni sa remarc faptul ca Romania pare in acest moment o tara in care implicarea elitelor economiice, culturale si politice, atatea cate mai avem, este practic absenta.
Din 1990 incoace, sectoarele vitale ale Romaniei ( economie, invatamant, sanatate, etc ) sunt gestionate aproape exclusiv de amatori, de parveniti sau de veleitari. Politicul inca nu a reusit sa implice si profesionistii adevarati in guvernarea tarii.
Putinii indivizi de elita care s-au strecurat in politica romaneasca, s-au lasat repede corupti de mirajul puterii, al sinecurilor sau al altor beneficii personale, demonstrand ca onestitatea si taria de caracter nu sunt deloc apanajul celor inzestrati si cu creier si cu profesionalism.
Astfel ca exodul masiv catre Occident al tinerilor superinstruiti si superspecializati este o consecinta logica a politicilor autiste, anacronice si uneori de-a dreptul toxice practicate in Romania din 1990 incoace.
Acest exod al creierelor va avea in curand consecinte dramatice pentru devenirea democratica si pentru dezvoltarea tarii noastre.
Spui niste ineptii.
Raportul dintre munca prestata si venitul per capita se calculeaza in functie de beneficiul pe care-l aduce muncitorul firmei/patronului. Daca beneficiul depaseste-sau se apropie de valoarea prestata (cost cu salarizarea din cadrul costului de productie) si incasata (cost de productie+mkt+logistica+sales+ marja de profit) atunci nu mai e business profitabil si e firesc sa-si caute patronul angajati in alta parte. Daca ceea ce-mi produci tu nu inglobeaza cat mai multa inteligenta (scoala, calificare inalta) nu te pot plati cu mai mult.
Daaar...evident, ramane jobul la stat- tot redusul isi gaseste un culcus pe banii "cotizantilor" care, pana la urma, se vor satura de tara asta si vor da salarii minime altora, fara a mai sustine amploaiatii "de la stat".
Întoarceți-vă în prezent (din sclavagism) și gândiți-vă măcar la aspectele elementare ale construirii unei activități de producție în România: investiție românească ori străină, productivitate, costuri performante, infrastructură, predictibilitatea taxelor percepute de stat, sprijinirea producției românești de către stat și nu sufocarea ei!
..
Treburile astea insa nu se intampla singure intr-o societate indobitocita pentru care iesirea din zona de confort este cea mai mare neplacere posibila. Chiar daca zona de confort inseamna niste conditii de viata mizere si umilinta totala, nu dorim sa o pierdem!
Eh, iata ca iesirea din zona de confort se face fortat. Ce o sa facem acum?
P.s : putina engleza nu strica ! ( :) )
Vă rog să mă contraziceți cu date clare, nu cu bazaconii.
Reactoarele nucleare se pot clasifica în funcție de tipul de reacție nucleară folosit, de materialele folosite la construcția instalației, de utilizarea energiei produse și de stadiul de dezvoltare a tehnologiei.
În funcție de reacția nucleară folosită reactoarele se clasifică în:
- reactoare de fisiune (cu neutroni termici sau cu neutroni rapizi)
- reactoare de fuziune
Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacționează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele inițiale. Ca urmare a fuziunii se produc și alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni sau raze alfa (nuclee de heliu) sau beta (electroni sau pozitroni). Transformarea hidrogenului in heliu este cea mai frecventa reactie de fuziune nucleara. Aceste reactii ofera energie soarelui nostru si celorlalte stele.
Cuvantul “fisiune” inseamna “divizare”, prin urmare, aceasta reactie implica divizarea atomilor grei in elemente mai usoare.
Despre legea gravitației universale nu știe, că nu era atent când a votat-o parlamentul, altfel e la curent cu toate noutățile!
Hi, hi, hi!
În acelaşi timp România vrea să construiască reactoarele 3 si 4 de la Cernavodă.
În concluzie, la periferia Europei se măresc capacităţile de producere a energiei, sunt închişi marii consumatori (industria din cele trei ţări este desfiinţată) şi apare un surplus de energie care va fi exportat. Energia nu poate fi stocată...
În acelaşi timp, Germania renunţă la centralele nucleare şi va fi cel mai solvabil cumpărător.
Sper că nu te aştepţi ca Merkel să organizeze o conferinţă de presă în care să spună că transferă riscul unui accident nuclear în ţările sărace de la periferia Europei... Nu... Ţări ca România, Ungaria, Bulgaria şi chiar Serbia sunt încurajate să-şi dezvolte capacităţile de producere a energiei deşi marii consumatori naţionali sunt închişi...
Introduceţi în ecuaţie Occidentul...dar noi vorbeam despre Germania. Germania are multe centrale nucleare şi are un consum mare de energie ( o ţară puternic industrializată), dar, cu toate astea, renunţă la nişte capacităţi de producere a energiei... Aveţi dumneavoastră informaţii că Germania intenţionează să-şi închidă nişte mari consumatori de energie? Nu cred. Consumul de energie al Germaniei va creşte, aşa cum va creşte şi capacitatea noastră de a produce, asta pe fondul lichidării industriei naţionale. Surplusul de energie va merge în Germania. Q.E.D.
Dumneavoastră sunteţi un român adevărat: gândiţi pe termen scurt. Nemţii gândesc pe termen lung şi se pricep foarte bine să-şi urmărească interesele . Din acest motiv România este unde este iar Germania este o putere mondială. Şi-i felicit pe nemţi.
Mulțumesc pt apreciere, înțeleg că mă considerați cu IQ-ul mult sub media națională. Ei, asta e... mă reculeg peste weekend.
A zis-o Roosevelt referindu-se la America, înainte de războiul 2 mondial...