Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Decizia fără precedent a BNR, ca răspuns la criza Covid-19, de a cumpăra titluri de stat de pe piața secundară, dă o gură de aer economiei

BNR - Getty - Guliver

 Foto Guliver/Getty Images

În condițiile în care criza COVID-19 este susceptibilă a produce efecte nefaste asupra economiei, Banca Națională a României a decis să acționeze anticipând evoluțiile economice.

În data de 20 martie 2020, printr-o decizie anticipativă, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis să asigure lichiditatea de lei în piață și să susțină împrumuturile statului, prin reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 2%, de la nivelul de 2,5% și prin cumpărarea de titluri de stat din piața secundară. Decizia se va aplica începând cu 23 martie 2020.

Până în prezent BNR nu a mai cumpărat titluri de stat din piața secundară. În trecut, Ministerul Finanțelor a eșuat în tentative repetate de a împrumuta bani din această piață, considerând că dobânzile percepute de bănci sunt prea ridicate. În același timp, băncile nu s-au înghesuit să cumpere titluri de stat.

Prin această decizie, BNR adoptă politica pașilor calculați, reducând cu doar 0,5% dobânda cheie, fără a o duce abrupt spre nivelul de 0% sau în teritoriu negativ. Decizia BNR este un semnal pentru ca băncile comerciale să reducă dobânzile la credite, o decizie care poate reporni motoarele economiei românești.

De ce este decizia BNR una a pașilor calculați? Prin reducerea cu doar 0,5% a dobânzii cheie, BNR poate acționa în viitor în funcție de evoluțiile economice, urmând să reducă rata dobânzii de politică monetară atunci când situația o va impune. BNR a decis să nu își epuizeze toate săgețile din tolbă, acționând preventiv, calculat, nu emoțional.

Este o decizie WIN-WIN. Astfel, vor avea de câștigat atât companiile, populația, dar și instituțiile de credit, „prin intermediul operațiunilor REPO (operațiuni reversibile cu titluri de stat), în vederea asigurării funcționării fluente a pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare”.

Conform comunicatului BNR, în funcție de evoluția situației, Consiliul de Administrație este pregătit să decidă și reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și a celei aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit. Prin această decizie băncile comerciale vor avea posibilitatea de a-și reduce sumele pe care le blochează în propriile visterii, crescând astfel gradul de lichiditate. Reducerea rezervelor minime obligatorii înseamnă mai mulți bani ce pot fi injectați în sistem, stimulând creșterea economică prin împrumuturile acordate de către băncile comerciale.

Un alt efect pozitiv pentru debitori, ca urmare a deciziei BNR, este legat de ROBOR. Conform BNR „Pe acest fond, este de așteptat ca principalele cotații ROBOR să cunoască o ajustare descendentă semnificativă”.

Ce înseamnă scăderea ROBOR pentru debitori? Un singur răspuns - rate mai mici. Ca efect indirect, e posibil ca și în cazul IRCC - Indicele de Referința pentru Creditele de Consum - ratele să scadă.

Decizia BNR urmează tendința pe care au adoptat-o și alte bănci centrale, precum Federal Reserve (Banca Centrală a Statelor Unite) sau BCE (Banca Centrală Europeană). Dacă rata dobânzii de politică monetară a BCE este de -0,5%, încă din septembrie 2019, FED a decis o tăiere abruptă, până la 0% și a injectat în piață 700 de miliarde de dolari pentru susținerea economiei. Banca Angliei a decis reducerea dobânzii cheie la un nivel minim record, de 0,1%.

BNR urmărește asigurarea de lichiditate în piață prin injectarea de monedă acolo unde este necesar, mișcarea fără precedent a Băncii Naționale fiind menită să asigure necesarul optim de finanțare al economiei românești.

Decizia BNR era una așteptată, binevenită, o gură de aer care poate ajuta în mod real economia românească, date fiind evoluțiile internaționale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Deci Keynes avea dreptate !
    Me intreb pe unde o fi un asa zis economist, dl Paun si ce ar avea de spus in situatia actuala. El care il considera pe Keynas un fel de sarlatan....
    • Like 0
    • @ Val Verde
      Intre noi fie vorba, trageti concluzii prea repede...
      Cristi Paun este unul dintre cei mai buni economisti din Romania, as spune intre primii 5, V-as mai da niste nume de economisti de top, insa nu despre ei este vorba aici.
      Keynes, lasati-l, va rog. Asa putem discuta si despre Marx ca a avut doua idei bune si 98 gresite :)
      • Like 0

Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult