Decizia fără precedent a BNR, ca răspuns la criza Covid-19, de a cumpăra titluri de stat de pe piața secundară, dă o gură de aer economiei

 Foto Guliver/Getty Images

În condițiile în care criza COVID-19 este susceptibilă a produce efecte nefaste asupra economiei, Banca Națională a României a decis să acționeze anticipând evoluțiile economice.

În data de 20 martie 2020, printr-o decizie anticipativă, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis să asigure lichiditatea de lei în piață și să susțină împrumuturile statului, prin reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 2%, de la nivelul de 2,5% și prin cumpărarea de titluri de stat din piața secundară. Decizia se va aplica începând cu 23 martie 2020.

Până în prezent BNR nu a mai cumpărat titluri de stat din piața secundară. În trecut, Ministerul Finanțelor a eșuat în tentative repetate de a împrumuta bani din această piață, considerând că dobânzile percepute de bănci sunt prea ridicate. În același timp, băncile nu s-au înghesuit să cumpere titluri de stat.

Prin această decizie, BNR adoptă politica pașilor calculați, reducând cu doar 0,5% dobânda cheie, fără a o duce abrupt spre nivelul de 0% sau în teritoriu negativ. Decizia BNR este un semnal pentru ca băncile comerciale să reducă dobânzile la credite, o decizie care poate reporni motoarele economiei românești.

De ce este decizia BNR una a pașilor calculați? Prin reducerea cu doar 0,5% a dobânzii cheie, BNR poate acționa în viitor în funcție de evoluțiile economice, urmând să reducă rata dobânzii de politică monetară atunci când situația o va impune. BNR a decis să nu își epuizeze toate săgețile din tolbă, acționând preventiv, calculat, nu emoțional.

Este o decizie WIN-WIN. Astfel, vor avea de câștigat atât companiile, populația, dar și instituțiile de credit, „prin intermediul operațiunilor REPO (operațiuni reversibile cu titluri de stat), în vederea asigurării funcționării fluente a pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare”.

Conform comunicatului BNR, în funcție de evoluția situației, Consiliul de Administrație este pregătit să decidă și reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și a celei aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit. Prin această decizie băncile comerciale vor avea posibilitatea de a-și reduce sumele pe care le blochează în propriile visterii, crescând astfel gradul de lichiditate. Reducerea rezervelor minime obligatorii înseamnă mai mulți bani ce pot fi injectați în sistem, stimulând creșterea economică prin împrumuturile acordate de către băncile comerciale.

Un alt efect pozitiv pentru debitori, ca urmare a deciziei BNR, este legat de ROBOR. Conform BNR „Pe acest fond, este de așteptat ca principalele cotații ROBOR să cunoască o ajustare descendentă semnificativă”.

Ce înseamnă scăderea ROBOR pentru debitori? Un singur răspuns - rate mai mici. Ca efect indirect, e posibil ca și în cazul IRCC - Indicele de Referința pentru Creditele de Consum - ratele să scadă.

Decizia BNR urmează tendința pe care au adoptat-o și alte bănci centrale, precum Federal Reserve (Banca Centrală a Statelor Unite) sau BCE (Banca Centrală Europeană). Dacă rata dobânzii de politică monetară a BCE este de -0,5%, încă din septembrie 2019, FED a decis o tăiere abruptă, până la 0% și a injectat în piață 700 de miliarde de dolari pentru susținerea economiei. Banca Angliei a decis reducerea dobânzii cheie la un nivel minim record, de 0,1%.

BNR urmărește asigurarea de lichiditate în piață prin injectarea de monedă acolo unde este necesar, mișcarea fără precedent a Băncii Naționale fiind menită să asigure necesarul optim de finanțare al economiei românești.

Decizia BNR era una așteptată, binevenită, o gură de aer care poate ajuta în mod real economia românească, date fiind evoluțiile internaționale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp