„Să lucrezi pe PFA nu mai merită”. „Efectul va fi devastator pentru micile afaceri.” „Acest Guvern nu are habar cât de mult vor dăuna aceste modificări mediului economic”. Reacții după proiectul OUG prin care Guvernul vrea să acopere găurile bugetare

Foto: Inquam Photos / George Călin

„Cred că efectul va fi devastator pentru micile afaceri.” „Acest Guvern nu are habar cât de mult vor dăuna aceste modificări mediului economic”. „Chiar nu își dau seama cât mult vor încuraja evaziunea fiscală?” „Disperarea și foamea de bani sunt mari!” „Să lucrezi pe PFA nu mai merită”. „(La PFA) Deci plătești 10% și la CASS, adică avem o premieră pentru România: impozit la contribuție de sănătate”. Sunt reacțiile la cald ale unor consultanți fiscali după apariția proiectului de Ordonanță de Urgență a Guvernului prin care autoritățile vor să reducă gaura de la buget, creată tot de ele, prin supraestimarea veniturilor și subestimarea cheltuielilor, la proiectarea bugetului de stat pe 2023.

Măsurile fiscale, care vor afecta o bună parte din mediul economic privat, sunt unele dure, fiind estimate să acopere circa 30 miliarde de lei, adică aproximativ 2% din PIB. Calculat prin regula de trei simplă, suma înseamnă fix 5 puncte procentuale de TVA, conform bugetului pe anul curent, spune profesorul Bogdan Glăvan. Adică totalul creșterii taxelor are același impact pe care l-ar avea creșterea TVA de la 19% la 24%.

O parte dintre măsuri ar urma să intre în vigoare din septembrie sau octombrie anul acesta, iar altele din ianuarie anul viitor.

Proiectul OUG prevede, printre altele, că microîntreprinderile plătitoare de TVA vor avea de achitat un impozit pe venit de trei ori mai mare ca până acum, crește impozitarea în cazul PFA-urilor, iar cei care dețin clădiri cu valori impozabile de 1 milion de euro vor plăti un impozit de 5.000 de euro.

Câteva dintre prevederile proiectului de ordonanță de urgență:

Microîntreprinderi: impozit de trei ori mai mare

• a) 1% cotă de impozitare, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 300.000 lei inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2;
• b) 3%, pentru microîntreprinderile care:

1. realizează venituri peste 300.000 lei;

2. desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a softului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice, pentru activități ale notarilor și avocaților, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.

În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 300.000 lei și o rată a rentabilității de peste 30%, calculată ca raport între profitul net și venituri totale, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care se înregistrează acest caz, scrie în proiectul de Ordonanță de Urgență.

• Consultantul fiscal Cristian Rapcencu spune că introducerea unui criteriu de profitabilitate la microîntreprinderi în funcție de care acestea să decidă dacă rămân pe impozit de 1% din venituri sau 16% din profit nu este una oportună și va încuraja evaziunea fiscală. „Păi nu vor începe mulți antreprenori să facă diverse achiziții, doar pentru a scădea sub acel prag de rentabilitate? Chiar nu își dau seama cât mult vor încuraja evaziunea fiscală?”, a comentat Cristian Rapcencu.

„O muncă în plus pentru antreprenor, o muncă în plus pentru contabil”

„Prima noutate în ce privește microîntreprinderile este modificarea nivelului de impozitare, a impozitului pe venit pentru microîntreprinderile care sunt plătitoare de TVA, adică cu venituri peste 300.000 lei. Acestea vor trebui să plătească 3% impozit pe venit și nu 1% ca până acum. Asta s-ar traduce așa: de trei ori mai mult impozit. 

Problema cea mai gravă este, din ce am citit deocamdată, pentru microîntreprinderi, este acel „ajustor fiscal” și se mai pune și problema microîntreprinderilor care au peste 30% rata profitabilității, care trec automat la impozit pe profit. Ceea ce înseamnă și o muncă în plus pentru antreprenor, o muncă în plus pentru contabil, pentru că trebuie să calculeze această rata a profitabilității și o evidență în plus. Pentru noi, ca antreprenori, impozitul pe venit era simplu - ai vândut de 100.000 lei, știi că trebuie să dai statului român 1% sau 3% pe an și asta e situația. Acum va trebui să calculeze această rată a profitabilității și trebuie să te schimbi de la o zi la alta”, a declarat pentru Republica.ro Sterică Fudulea, secretar general al Consiliului Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR).

• „La microîntreprinderi plafonul de 500.000 euro rămâne, dacă ai pragul de profitabilitate sub 30%. Dacă ai peste 300.000 lei și prag de profitabilitate peste 30%, treci la impozit pe profit”, explică consultantul fiscal Cornel Grama.

„Pragul de 1 milion euro la microcompanii a fost una dintre cele mai bune măsuri economice. Este un sistem simplu de calculat de companii și de urmărit de ANAF. Antreprenorii se concentrează cum să crească afacerea, fără să se gândească dacă cheltuielile sunt deductibile și nedeductibile”, spune Radu Georgescu, managing partner la CFO Network.

De asemenea, proiectul elimină posibilitatea ca microîntreprinderile să poată direcționa 20% din impozit pentru efectuarea de sponsorizări.

PFA, descurajată. „Să lucrezi pe PFA nu mai merită”

Proiectul OUG introduce o contribuție de 10% CASS pentru PFA (persoane fizice autorizate). Consultantul fiscal Cornel Grama spune că, potrivit proiectului OUG, cei care au PFA vor trebui să plătească CASS la total venituri, adică nu va mai fi plafon pentru CASS, iar asta va lovi puternic activitățile independente. 

• „Să lucrezi pe PFA nu mai merită - cu încă o taxă ( contribuție) de 10% ( CASS ) la venitul net pe lângă impozitul de 10%. Culmea e că nu e cheltuială deductibilă CASS, deci plătești 10% și la CASS, adică avem o premieră pentru România: impozit la contribuție de sănătate. Ne rămâne SRL micro sau profit - și acolo analiza se impune în funcție de cifra de afaceri, profitabilitate etc.”, spune consultantul fiscal Cornel Grama.

În ce privește impozitul pe dividende, o nouă variantă a draftului OUG, obținută de profit.ro, nu mai prevede majorarea impozitului pe veniturile din dividende de la 8% la 10%, așa cum apărea într-o primă versiune a proiectului, fiind păstrat nivelul de 8%.

Imobiliare

Impozitul pe tranzacțiile imobiliare cu clădiri rezidențiale se calculează, la prima vânzare, prin aplicarea unei cote de 5% asupra prețului de vânzare al fiecărei clădiri rezidențiale vândute, din care se scade valoarea de 600.000 lei, fără a lua în considerare taxa pe valoarea adăugată aferentă. În situația în care prețul de vânzare al fiecărei clădiri rezidențiale este inferior valorii minime stabilite prin studiul de piaţă realizat de către camerele notarilor publici cu experţi evaluatori autorizaţi în condiţiile legii, impozitul se calculează la nivelul valorii stabilite prin studiul de piaţă din care se scade valoarea de 600.000 lei.

Citiți și

• Adrian Vascu: Impozitul pe clădiri de 1% și valoarea de 500 de mii de euro - o interpretare fake

Facilitatea pentru domeniul IT se păstrează pentru venituri brute lunare de până la 10.000 lei

Vor fi scutite de impozitul pe venit persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, al ministrului muncii şi solidarității sociale, al ministrului educației și al ministrului finanțelor.

Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile de până la 10.000 lei inclusiv obținute din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere la angajator/plătitor, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.

Vești proaste și pentru HORECA. Dispare posibilitatea ca firmele din acest sector să rămână microîntreprinderi fără salariați și fără plafonul de 500.000 euro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp