Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Despre medici și calitatea lor umană

Medici în spital

Foto: Guliver/Getty Images

Am înțeles că ministrul Teodorovici ar fi spus că medicilor le lipsește calitatea umană. Are dreptate. Vă și zic de ce:

Aveam în urmă cu ceva timp o colegă la cardiologie care muncea de dimineață până seara. A venit de pe reumatologie, era mică, i-a fost foarte greu cu mediul nou de terapie. A suferit teribil când am mai pierdut câte un pacient și a luptat, a sperat, a făcut tot posibilul pentru fiecare om internat acolo.

La un moment dat, o aștept în fața spitalului, trebuia să mergem să ne întâlnim cu alți colegi, la un ping-pong, cred că era cinci seara.

– Unde ești? Te aștept de un sfert de ceas! îi zic.

– Stai, că am ieșit eu, sunt puțin în piață.

– În piață? Ce faci acolo?

– Vreau să iau niște flori.

– Pentru cine?

– Pentru doamna S., este ziua ei azi.

Doamna S. a stat în secție mai bine de o lună și, din păcate, din cauza multiplelor afecțiuni grave, a pierdut lupta. Dar până atunci, colega mea i-a fost alături, cu gesturi felurite, gesturi de medic și mai ales de om. A făcut asta cu toți și o va mai face, sunt convins.

Ca ea, am o mulțime de colegi. Ei își doresc să lucreze aici, să muncească zilnic cu pasiune, să fie alături de oameni. În idealismul nostru prostesc, eu, noi, încă sperăm că sistemul se va schimba și nu ne va împinge spre orizonturi mai bune, dar negreșit străine. Încă sperăm că nu vom mai fi atât de huliți de către unii pacienți, colegi, profesori, politicieni.

Încă sperăm. Pentru că mulți sunt așa, cum e colega mea mică, venită de pe reumatologie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Roxana B check icon
    Intrebare pentru Dr.Vasi Radulescu cardiologul: de ce toate certificatele de deces au la cauza directa "Stop cardio-respirator" cind se stie ca toata lumea moare de stop cardiorespirator ,nu?
    Fara a diminua vina jandarmilor in moartea acelui om din Vatra Dornei, totusi la autopsie s-a gasit peritonita generalizata si infarct mezenteric extins.
    Peritonita aia nu s-a dezvoltat in cele 10 minute dupa ce a fost gazat.
    Omul era cardiac, probabil avea fibrilatie atriala, un infarct mezenteric e mortal daca nu e tratat din timp, chiar si-asa....
    Nu se spune nimic despre caile respiratorii, daca omul a inhalat sau nu acel spray.
    Lasind la o parte imaginile care pot afecta emotional pe oricine, mai ales avind in vedere evenimentele din 10 august, as vrea sa-l intreb pe Dr.Radulescu ce parere are dpdv strict medical despre acest caz?
    • Like 0
  • Stimată Republica, există un motiv pe care ar trebui să-l cunosc, pentru care nu (mai) pot să postez răspunsul meu, în dialogul cu alt comentator? Încerc repetat de ieri seară, 22 iulie și nu reușesc.
    • Like 0
  • Roxana B check icon
    Exista aceasta teama si nesigurantza a unui om in calitate de pacient si care nu are nici un fel de cunostinte medicale(la modul general, nu de specialitate) ca atunci cind se afla de fatza cu medicul sa se piarda total , iar in Ro inca persista atitudinea de Dumnezeu a medicului fatza de pacient.
    Si cred ca de aceea multi dau spaga numai ca sa nu fie ignorati, cel putin asa cred ei.
    Cit priveste respectarea orei pt appointment, aici intervin mai multi factori: in mod normal pt o problema acuta,intr-un ambulatoriu se rezerva max 10 minute, timp in care pacientul isi expune simptomele iar medicul trebuir sa ia decizia, ce teste ii face, daca e de internat , daca poate fi ambulator urmarit etc.
    Pt boli cronice multiple intre 15 si 30 de min.
    Pt un pacient nou, 30 de min.
    In spital, din cite am inteles de la mai multi colegi care lucreaza in spitalele din Buc, nu prea e personal, mai ales auxiliar, drept pt care pacientii sint programati la investigatii in fctie de prioritati si cea mai mare problema este cind mai multi pacienti sint prioritari nr 1 ca sa zic asa.
    Eu cred ca daca s-ar liberaliza piatza asig de sanatate, cu mentiunea ca cei care nu au posibilitati sa li se plateasca un minim de asistentza medicala in ambulator, dar in caz de urgentze sa li se acorde toata atentia, alta ar fi situatia.
    Am aflat de curind despre o cunostintza care s-a prezentat la urgentza cu o hemoragie cel mai probabil digestiva superioara si l-au trimis acasa ca nu puteau sa-l interneze fara trimitere de la medicul de familie care se afla in concediu.
    Si care nu avea inlocuitor.
    Nu se poate asa ceva.
    • Like 0
  • Ma întâlnesc pe la ora 10 cu mama sa mergem la doctor. Avea programare făcută la un spital din București. Vine mama cu o sacosica cu bomboane de ciocolata și cafea. Ma cert puțin pe drum cu ea încercând sa o conving sa nu mai dea "cadouri". Răspunsul ei final "Nici nu te baga în seama altfel"
    La ora 11 avea programarea făcută. Stau cu ea pe holurile spitalului pana la ora 12 după care eu a trebuit sa plec cu alte treburi. La 13:30 ma suna înapoi sa îmi spună ca a fost consultata și trebuie sa mai vina și săptămâna viitoare. Am întrebat-o dacă a luat "cadoul" doctorița... Răspunsul va las pe voi sa îl ghiciți.
    • Like 1
  • Dorin check icon
    Medicii ar merita cu prisosință Pensii speciale Nu tot felul de magistrați staliniști și mulți tāitori de frunze la câini angajați la stat.
    • Like 2
    • @ Dorin
      check icon
      Nimeni nu merită pensii speciale!
      Însă, da, există categorii profesionale care merită salariile mărite (în baza cărora vor beneficia de pensii pe măsura contribuțiilor, după formula standard).
      • Like 1
  • Vasi, cred ca ai dreptate dar exemplele tale sunt foarte putine in comparatie cu exemplele pe care le pot da oamenii. Ne este clar ca zi de zi ne asteptam sa ne intalnim la spitale cu santajjisti de servicii de sanatate de cea mai joasa speta. Sa constrangi actul medical de spaga este daca vrei la nivelul caracaterului unui psihopat.

    Recunosc insa ca trebuie discernamant si nu trebuie sa manjesti TOATE cadrele medical. Este intr-un fel similar discriminarii romilor, stii ca nu e corect sa faci asta dar in 70% din cazuri te-ai intalnit cu excroci. Ai puterea si rabdarea sa discerni stiind ca te expui la un risc? Tu da, eu probabil ca da si mai sunt cateva profile de catateni dar majoritatea coplesitoare pur si simplu ii va trata pe toti la fel.

    Este de lucru si va inteleg dar si voi trebuie sa luati atitudine fata de medicii care fac asta. Pana acum nu vedem nici o actiune de autovindecare din partea breslei medicilor cu privire cei care iau spaga. In cel mai bun caz se fac ca nu vad. Ce zici de cineva care trece pe strada si vede o crima si un criminal apoi trece mai departe fara sa faca nimic, este el om integru?
    • Like 3
  • Eu pot să dau cel puțin două exemple de medici cu certe calități umane, din Iași și din Bacău, la care noțiunea de șpagă nu există, și nu trebuie să mă dau peste cap.
    • Like 2
  • Alex S. check icon
    Degeaba exista astfel de exemple. Sunt putine.
    Doctorii romani nu au calitate umana si atat. Nu a existat doctor sau asistenta la care sa merg fara sa fie nevoie de spaga. Puteti sa va dati voi peste cap cu exemplele astea. Sunt niste mizerii.
    Macar sa revina la salariile mici ca sa stim ca nu ii platim de doua ori pentru acelasi lucru.
    • Like 1
    • @ Alex S.
      Ce ați făcut ca să puneți capăt acestei nemulțumiri a dv.? Concret, vă rog.
      • Like 3
    • @ Alex S.
      Delia MC Delia MC check icon
      Șpaga datează de vreo 75 de ani (45 de ani în comunism și 30 după) e bine înrădăcinată. Din păcate. Lumea a așteptat ca după măririle de salarii să dispară de la sine. Asta NU E POSIBIL. S-a așteptat prea mult, situația salariilor mici a fost tolerată timp de 28 de ani! Trebuie un ansamblu de măsuri pentru ca în timp, acest fenomen să se reducă. Sistemul trebuie să se vindece dinăuntru dar obligatoriu cu măsuri ferme dinafară.
      Să înțeleg că cei care nu iau șpagă există degeaba sau sunt niște mizerii? Eu zic că exact aceștia sunt exemple bune și pot influența, ce-i drept în mică măsură pe alții.
      Prognoza nu e însă roz: cei care iau și au o vârstă, se vor dezbăra greu/niciodată/de frică de obicei. Mai curând cei tineri, dacă intră într-un sistem mai sănătos, au șanse să se "vindece" de acest odios obicei.
      • Like 3
    • @ Mihai Dascalu
      Mihai Dascalu: Nu știu ce va fi făcut Alex S. „ca să pună capăt acestei nemulțumiri”, dar întrebarea dvs este pusă la derută, luați omul din scurt, special pentru a vă amuți interlocutorul. Sau, dacă nu amuțește, se umple de lehamite față de asemenea interpelări arogante și renunță să mai discute (în treacăt fie spus, întrebarea dvs. aduce în mod straniu cu „Ce ați făcut în ultimii 5 ani?”, cu care era intimidat în 1990 oricine încerca să emită o opinie în contra curentului de restaurare a comunismului).
      Când nu este nimeni cu care să poți vorbi despre ruda ta proaspăt operată, când te trimit toți, tot timpul de la Ana la Caiafa, în fiecare zi fiind alt medic și altă asistentă, ce ar trebui făcut?!? Trebuia, oare, făcut ceva înainte de a se ivi urgența care a dus la prima operațe și, la câteva zile, la a doua operație?? Trebuie făcut ceva după operație, în timp ce ruda e la ATI? Sau, cum? A, da, mai este un răspuns: „pacientul e de vină că a stat să ajungă în urgență”! – răspuns care rezolvă orice altă întrebare.
      Nu știu dacă a vorbi despre calitatea umană a medicilor ajută la ceva. Și, cu siguranță, ministrul Teodorovici nu se află în poziția de a vorbi despre calitatea umană a cuiva, oricui. Dar nici sugestia din întrebarea dvs, cum că fiecare ar trebui „să facă ceva pentru a pune capăt nemulțumirii”, și nici articole ca cel de mai sus nu ajută în vreun fel la îmbunătățirea relației medic-pacient!
      Articolul dlui Vasi Rădulescu seamănă cu cele despre elevii români câștigători de olimpiade: este adevărat că ei există, și merită admirația și respectul nostru, dar nu sunt nicidecum reprezentativi, nici pentru realitatea din școlile românești, nici pentru cea din spitalele românești.
      • Like 0
    • @ Maria-Elena
      Trebuie să spun că da, anul trecut, la alt spital, cu altă rudă, am avut o experiență incomparabil mai bună. Fără să fi făcut ceva special. Anul acesta este un coșmar care nu se mai sfârșește, iar unii se trezesc să întrebe „Ce ați făcut ca să puneți capăt acestei nemulțumiri a dv.? Concret, vă rog.” Pfff!!!
      • Like 0
    • @ Maria-Elena
      „Când nu este nimeni cu care să poți vorbi despre ruda ta proaspăt operată, când te trimit toți, tot timpul de la Ana la Caiafa, în fiecare zi fiind alt medic și altă asistentă, ce ar trebui făcut?!?(sic)” Să dai mită. Asta spuneți?
      Nu știți ce a făcut domnul Alex, dar știți ce gândesc eu. Vă construiți frazele pe baza unor bănuieli. Interesant...
      De fapt, tatăl meu a murit în de cancer în 2011, în condițiile în care niciun doctor nu-i mai făcea nimic. Nici eu și nici nimeni din familia mea nu a dat mită. Poate așteptau, poate nu. Mi s-a părut că au făcut ce au putut, în condițiile date, la București și Iași. Nu mi s-a cerut și nici nu m-am gândit că aș putea da.
      Să vă spun ce aș fi făcut dacă mi s-ar fi cerut. Concret:
      1. Aș fi refuzat. Aș fi urlat pe holurile spitalului că e inacceptabil așa ceva, cum am auzit pe cineva că făcea când eram student, prin 1998, eu fiind cu alte probleme în spital.
      2. Sau: aș fi trecut cu banii pe la vreo instituție care se ocupă de luare de mită, cum s-a întâmplat de atâtea ori. Cel mai recent, care nu mai e chiar recent, caz pe care-l cunosc din presă este al studenților de la Iași care s-au săturat de dat mită la medicină. Cu siguranță știți și dv. altele.
      3. Aș fi făcut o plângere. Cum fac de fiecare dată când sunt nedreptățit: la poliție, la instituția respectivă, la ANPC. Depinde de situație.
      4. Merg la vot și am grijă cu cine votez. Am o cunoștință care a intrat în PSD tocmai ca să nu stea la rând la spital, adică să treacă în fața celorlalți, care nu suntem în politică.
      5. Cel mai important: am grijă cum îmi educ odrasla.
      Eu cred că pentru a avea mai multe exemple bune, precum cel dat de domnul Vasi, trebuie făcut ceva, la nivel individual, dacă instituțiile nu ne ajută. Eu pe asta mă bazez.
      Nu am vrut să pun pe nimeni în „derută” și în niciun caz să supăr pe cineva. De vreme ce suntem aici, vrem o schimbare, dar ea trebuie să înceapă cu noi. V-ați gândit că poate chiar vreau să știu, poate primesc alte idei?
      • Like 1
    • @ Mihai Dascalu
      Îmi pare rău pentru tatăl dumneavoastră!
      Nu am pretins sau lăsat să se înțeleagă că aș ști ce gândiți, m-am referit doar la ce ați spus efectiv, conținut și forma întrebării. Înțeleg din ce spuneți că alta vă era intenția.
      Apoi, nu, nu insinuam nicidecum ideea că mita ar fi soluția. De data aceasta dvs. îmi atribuiți abuziv ce nu am spus și nici nu m-am gândit.
      Am apreciat tonul răspunsului, ați primit un like de la mine :) .
      • Like 0
  • Vasile check icon
    Mda, ca și medicul șpăgar de la Cluj, cel cu 700 euro în buzunar. Ăla om de calitate.
    • Like 1
    • @ Vasile
      check icon
      Lucan?
      • Like 0
    • @
      Vasile check icon
      https://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/risca-10-ani-de-inchisore-medic-din-cluj-prins-in-timp-ce-lua-mita-sute-de-euro--188065.html
      • Like 1
    • @ Vasile
      check icon
      A, ala, da, merci, cred ca am vazut in Monitorul CJ.
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult