Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

O explicație care poate fi înțeleasă și de un elev de clasa a V-a. De unde vine în realitate „marea” creștere economică a României de 13%

oameni pe strada. - Foto Guliver/Getty Images

Foto: Getty Images

Spania înregistrează o creștere economică în trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 de 19,8%. Franța înregistrează 18,7%. Ungaria înregistrează 17,9%. Italia prezintă 17,3%.

Ce le unește pe aceste țări? Faptul că în trimestrul II din 2020 economia a scăzut foarte mult, plus faptul că și-a revenit mai lent pe parcursul trimestrelor următoare. La vremea respectivă, Franța a înregistrat -18,7%, Spania -21,6%.

Pe de altă parte, Polonia înregistrează o creștere de 10,9%. De ce așa mică? Deoarece în trimestrul II din 2020 economia a scăzut relativ puțin, doar -8,3%.

Vedem, așadar, o simetrie: economiile care au scăzut mult în 2020, cresc mult în 2021 (V este mai amplu), iar economiile care au scăzut puțin atunci, fac un salt mai mic acum. Este o simetrie care poate fi înțeleasă și de un elev de clasa a V-a, după ce a studiat fracțiile.

Între aceste două tipare se află România. România înregistrează acum o creștere Q2/Q2 de 13%, în principal fiindcă anul trecut a scăzut relativ puțin, am avut una din cele mai mici scăderi din Europa și nici măcar nu am intrat în recesiune tehnică.

Așadar, este... cum era expresia aia care place multora? Ah, da, este lipsit de fair-play să spui că datorită guvernării din 2021 în România crește PIB memorabil. În realitate, factorul determinant al acestui rezultat, 13, este scăderea economică redusă de anul trecut, când România a semănat mai degrabă cu Cehia sau Germania, decât cu Franța sau Spania. Am explicat la vremea respectivă de ce, anume datorită restricțiilor mai puțin dure ca în alte țări și datorită măsurilor de stabilizare.

Nu mi-ar fi trecut prin gând vreodată că un economist educat în America va ajunge să livreze mesaje aburitoare, ascunzându-se de presă sau că își va aroga merite care i se cuvin doar parțial. Nu l-am auzit niciodată pe Ludovic Orban cu asemenea discursuri à la Viorica Dăncilă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "Vedem, așadar, o simetrie: economiile care au scăzut mult în 2020, cresc mult în 2021, iar economiile care au scăzut puțin atunci, fac un salt mai mic acum."

    "România înregistrează acum o creștere Q2/Q2 de 13%, în principal fiindcă anul trecut a scăzut relativ puțin, am avut una din cele mai mici scăderi din Europa"

    Vezi ca aici te-ai contrazis, iar in final ai tras o concluzie... aburitoare.

    Daca era doar datorita impulsului economic tipic, pt. ca Romania "anul trecut a scăzut relativ puțin", atunci si "economiile care au scăzut puțin atunci, fac un salt mai mic acum". Saltul mic trebuia sa fie mic... mic... mic 2-3%., nu 13%.

    Zici tu ca nu le ai cu logica, ei?
    • Like 0
  • Băi, Republica! Pe bune, dai liber la răfuială internă PNL-istă, cu Glăvan a lui Orban suduind la Câțu? Pândaru dator cuiva? Decepție majoră iubiților, Site cu choix politic? Au revoir!
    • Like 2
  • il banuiesc pe autor de rea credinta sau ca a ramas cu studiile la clasa a 5a;
    pentru ca ne da informatiile cum si cat polonia , spania etc dat nu scrie cifra de anul trecut pt romania (tocmai pt romania nu o cunoaste!?) cat sa facem o scadere de clasa a 3a, pt comparatie;
    probabil ca ramane un 5% si, sa adaugam ca cifrele - de regula - sunt corectate in raport cu inflatia, si presupun ca au fost (dar asta e pt clase mai mari)
    dar, - asa pt onestitate sau ca o curiozitate exotica - mare parte din ....cresterea PIBului se datoreaza ....cheltuielilor majorate pt sanatate, (dar asta e pt studii universitare, mai de profil!)
    • Like 2
  • check icon
    Elevul de clasa a V-a mai știe că cel puțin jumătate din această așa-zisă creștere se datorează inflației.
    • Like 0
  • Elevul de clasa V-a poate observa ca autorul articolului greseste.
    Logica pe care isi bazeaza expunerea este corecta, numai ca, raportat tocmai la aceasta logica trage in final o concluzie gresita. Atentie, Republica! Verificati mai atent articolele inainte de a le publica!
    • Like 1
  • Presupunand ca dta erai premier tot asa prezentai marele SECRET al cresterii de 13%,sau,educat fiind Romania,unde:
    "..Nu l-am auzit niciodată pe Ludovic Orban cu asemenea discursuri à la Viorica Dăncilă."-dar,urmand toate facutele si nefacutele NIMICULUI,preluand la gramada in PNL,toate scursurile psd-iste.
    • Like 1
  • Pai guvernantii stiu una si buna, sa abureasca masele, sa le ofere circ polituc ca ele sa uite de obiectivele stringente si, astfel, ei sa traga de timp!!! Pana nu le vom scrie pe mii de pancarde in fata guvernului exact asta: "Nu mai trageti de timp !!!", ei vor continua sa ne abureasca pe toate caile. Pentru ca stiu ca dormim in ghete!!!!
    • Like 0


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult