Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Diferența dintre nemți și români în business explicată de un german stabilit în România: noi nu ne apucăm de treabă până nu avem un șef, voi nu faceți treabă pentru că aveți prea mulți șefi

Ședință în companie

Foto: Guliver Getty Images

Vă propun trei instantanee din businessul românesc, așa cum le-am întâlnit în cariera mea. Ca să înțelegem mai bine cum e cu șefia la români:

1. O poveste nemțească - de la un neamț care a stat mulți ani în România și e mai român ca mulți dintre noi. După multă vreme de lucrat cu români, și-a dat seama care e diferența între români și nemți în business, în general:

- Nemții nu se apucă de treabă până nu au un șef care să îi conducă, românii nu fac treabă pentru că au prea mulți șefi. 

Știți cum se spune: prea mulți șefi de trib și prea puțini indieni…

Acum, pentru cei care sunt mândri că sunt români, să știți că și nemții sunt super profesioniști până trebuie să îți dea banii și atunci sunt mai răi ca românii. Am lucrat și eu cu ei de multe ori.

***

2. Legat de bani și șefi, când eram tânăr și lucrăm la ditamai compania IT, vine în vizită în România numărul 3 din această companie multinațională. Acum să știți că și eu eram numărul 3, dar mai din partea cealaltă a cozii. Îi organizez omului întâlniri cu grei din business-ul românesc, dar și din Guvern. La una dintre întâlniri, îl prezint ca fiind vicepreședinte, ceea ce și era, un fel de șeful șefului șefului meu.

Când ieșim din întâlnire omul îmi zice:

- Adrian, noi doi suntem egali din punct de vedere uman. Singura deosebire dintre noi este partea de responsabilități. Eu, ca un român bun, în mintea mea:

- Și salariul.... “.

Că văzusem eu că avea poză la wallpaper pe laptop un yacht. El continuă, cu voce tare:

- Așa că prezintă-mă ca pe colegul tău, pentru că e important cum te poziționezi tu în toată discuția.

Am înțeles atunci că era despre mine, nu despre el. Începem să vedem și noi mai mulți colegi și mai puțin șefi prin firmele noastre? Și mă refer strict la poziționare...

***

3. Acum știu că e boală grea asta cu „capra vecinului” că doar ce ați văzut și la mine asta un pic mai sus, dar povesteam la un moment dat cu un prieten care are firmă de construcții și-mi zice că cea mai frecvență discuție printre oamenii de acolo, de la el din firmă, este de ce Vasile are salariul mai mare.

-Că și eu vreau mai mulți bani, ce, numai Vasile să aibă?! vin angajații cu pretenții.

Bineînțeles că pe nimeni nu interesează ce face Vasile pentru banii ăia. Vor doar salariul lui Vasile. Și răspunsul prietenului meu este simplu:

-Te-aș face fericit dacă i-aș tăia salariul lui Vasile? Să îl reduc?

Aia cu capră vecinului din păcate nu este valabilă numai când e vorba de salarii, de Vasile, Ion, Gheorghe, ci și de firmele și manageri / patronii lor din aceeași industrie, să zicem. Și în business se „moare” de grijă altuia, în loc ca fiecare să-și vadă de propria afacere. În fond, omul de afaceri român, la fel ca politicianul român, nu este cu nimic mai bun sau mai rău decât țara din care provine. Competiția este bună, invidia însă anihilează orice inițiativă. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ha ha ha....
    Eu sunt propriul meu angajat....si nu știu de unde să mai tai din salariu, numai poate, poate, îl voi putea lua și eu măcar odată....intreg!
    Și sunt atât de mâncat de invidie pe interior, ca patron, ca îmi vine câteodată să mă concediez, fără drept de replică, fără preaviz.....
    Norocul angajatului e ca mă cuprinde , în ultima clipă, mila de sine....(Ha ha ha) - cum naiba să supravietuiesc?!!
    Dar nuuuuuu.....nuuuuu ......disper!
    Sunt optimist citind Republica.ro. Zău! Nu glumesc.
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon