Sari la continut

De șapte ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Diferența dintre nemți și români în business explicată de un german stabilit în România: noi nu ne apucăm de treabă până nu avem un șef, voi nu faceți treabă pentru că aveți prea mulți șefi

Ședință în companie

Foto: Guliver Getty Images

Vă propun trei instantanee din businessul românesc, așa cum le-am întâlnit în cariera mea. Ca să înțelegem mai bine cum e cu șefia la români:

1. O poveste nemțească - de la un neamț care a stat mulți ani în România și e mai român ca mulți dintre noi. După multă vreme de lucrat cu români, și-a dat seama care e diferența între români și nemți în business, în general:

- Nemții nu se apucă de treabă până nu au un șef care să îi conducă, românii nu fac treabă pentru că au prea mulți șefi. 

Știți cum se spune: prea mulți șefi de trib și prea puțini indieni…

Acum, pentru cei care sunt mândri că sunt români, să știți că și nemții sunt super profesioniști până trebuie să îți dea banii și atunci sunt mai răi ca românii. Am lucrat și eu cu ei de multe ori.

***

2. Legat de bani și șefi, când eram tânăr și lucrăm la ditamai compania IT, vine în vizită în România numărul 3 din această companie multinațională. Acum să știți că și eu eram numărul 3, dar mai din partea cealaltă a cozii. Îi organizez omului întâlniri cu grei din business-ul românesc, dar și din Guvern. La una dintre întâlniri, îl prezint ca fiind vicepreședinte, ceea ce și era, un fel de șeful șefului șefului meu.

Când ieșim din întâlnire omul îmi zice:

- Adrian, noi doi suntem egali din punct de vedere uman. Singura deosebire dintre noi este partea de responsabilități. Eu, ca un român bun, în mintea mea:

- Și salariul.... “.

Că văzusem eu că avea poză la wallpaper pe laptop un yacht. El continuă, cu voce tare:

- Așa că prezintă-mă ca pe colegul tău, pentru că e important cum te poziționezi tu în toată discuția.

Am înțeles atunci că era despre mine, nu despre el. Începem să vedem și noi mai mulți colegi și mai puțin șefi prin firmele noastre? Și mă refer strict la poziționare...

***

3. Acum știu că e boală grea asta cu „capra vecinului” că doar ce ați văzut și la mine asta un pic mai sus, dar povesteam la un moment dat cu un prieten care are firmă de construcții și-mi zice că cea mai frecvență discuție printre oamenii de acolo, de la el din firmă, este de ce Vasile are salariul mai mare.

-Că și eu vreau mai mulți bani, ce, numai Vasile să aibă?! vin angajații cu pretenții.

Bineînțeles că pe nimeni nu interesează ce face Vasile pentru banii ăia. Vor doar salariul lui Vasile. Și răspunsul prietenului meu este simplu:

-Te-aș face fericit dacă i-aș tăia salariul lui Vasile? Să îl reduc?

Aia cu capră vecinului din păcate nu este valabilă numai când e vorba de salarii, de Vasile, Ion, Gheorghe, ci și de firmele și manageri / patronii lor din aceeași industrie, să zicem. Și în business se „moare” de grijă altuia, în loc ca fiecare să-și vadă de propria afacere. În fond, omul de afaceri român, la fel ca politicianul român, nu este cu nimic mai bun sau mai rău decât țara din care provine. Competiția este bună, invidia însă anihilează orice inițiativă. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ha ha ha....
    Eu sunt propriul meu angajat....si nu știu de unde să mai tai din salariu, numai poate, poate, îl voi putea lua și eu măcar odată....intreg!
    Și sunt atât de mâncat de invidie pe interior, ca patron, ca îmi vine câteodată să mă concediez, fără drept de replică, fără preaviz.....
    Norocul angajatului e ca mă cuprinde , în ultima clipă, mila de sine....(Ha ha ha) - cum naiba să supravietuiesc?!!
    Dar nuuuuuu.....nuuuuu ......disper!
    Sunt optimist citind Republica.ro. Zău! Nu glumesc.
    • Like 2


Îți recomandăm

Arsenie. Viața de apoi

„Constatarea cea mai sumbră, după experiența asta, e că oamenii se lasă foarte ușor manipulați pe fondul de nevoie intimă religioasă și că ne îndreptăm, cumva și din analfabetism istoric sau din necunoaștere, către valorizarea acestor formule autoritare antioccidentale, antieuropene conspiraționiste care sunt în spațiul public din ce în ce mai puternice. Și asta vom vedea la alegerile de anul viitor cu ce o să se soldeze”, a concluzionat Alexandru Solomon.

Citește mai mult

Apă de băut

Copil fiind, înainte de 1990, „recrutam” câte un adolescent mai vânjos din cartier ca să cărăm sacoșele cu 10-12 recipiente din sticlă, pe care le dădeam goale și le aduceam acasă pline cu apă minerală. Vecinul se alegea cu o monedă sau un biscuit Poiana. Dacă știa să negocieze mai bine, primea cu împrumut mingea mea de fotbal, câteva ore.

Citește mai mult
sound-bars icon