Competiția la Executive MBA University of Hull din Cluj-Napoca, program acreditat internațional, este deschisă celor care doresc să facă un pas înainte în dezvoltarea profesională şi personală, indiferent de domeniul în care lucrează, public sau privat. Candidații trebuie să aibă cel puțin 3 ani experiență în management după terminarea studiilor şi să cunoască limba engleză la nivel avansat.

Dar momentul în care am decis să-mi bag picioarele în ea de facultate mi-l amintesc exact:... (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Auzim adesea că oamenii nu părăsesc neapărat companiile, ci pe liderii lor, dezamăgiți de stil, de lipsa de viziune etc. Dar se vorbește prea puțin de tristețea liderilor care au investit în profesioniști ce au dezamăgit. (Foto Guliver/Getty Images)

Lipsă de direcție, ceață decizională, comunicare agresivă, presiune, priorități neclare, ore suplimentare, erori neasumate. Conflicte. Ce e de făcut? (Foto: Guliver Getty Images)

Dacă echipa ta ar fi familia ta, ți-ai concedia copiii la fel de ușor precum îți concediezi angajații? (Foto: Guliver Getty Images)

„... de la zgomotul de bormașină exact când vorbești la telefon și lipsa de acces la unele sisteme ale companiei, până la lipsa de control asupra angajatului...” (Foto: Guliver Getty Images)

Am ajuns să mă simt atât de singur, cum nu m-am simțit niciodată, să disper, iar în momentul în care am ajuns la concluzia că eu nu am ce valoare să adaug la echipa de acolo, am descoperit cu adevărat un unghi care mi-a deschis o dimensiune cu totul nouă. (Foto: askakorean.blogspot.com)

Atunci când o echipă nu performează, aceasta este o problemă de management. Punct. Fiecare om care a fost bine selecţionat pentru poziţia pe care o ocupă şi care e corect încurajat, susţinut şi supervizat de un manager competent, va performa. (Foto: Guliver/Getty Images)

Motivul adevărat pentru care atât de mulți executivi eșuează, susține Dorin Bodea, nu e legat de circumstanțele exterioare, de calitatea oamenilor, de concurență sau de lipsa banilor. Ci de absența unor idealuri, a unui sens care să dea oamenilor un motiv de a veni la job, de existența unor lideri egocentrici și narcisiști și de o cultură internă ”strâmbă”. (Sursa foto: andreearosca.ro)

Managerii care au o mentalitate defensivă, de supraviețuire, fie evită să solicite feedback, fie îl întâmpina cu agresivitate și îi fac pe cei care îl oferă să spună doar ce dorește managerul să audă ca să nu tulbure apele inutil. (Foto: Guliver Getty Images)

Când ieșim din întâlnire omul îmi zice: „Adrian, noi doi suntem egali din punct de vedere uman. Singura deosebire dintre noi este partea de responsabilități”. Eu, ca un român bun, în mintea mea: „Și salariul... ”. (Foto: Guliver Getty Images)

La 20 și ceva de ani, știam toate cuvintele care trebuiau spuse. Lucrurile erau simple și păreau că ies de la sine, era suficient să arăți că poți vorbi despre ele și erai un adevărat expert. Fără prea multe “meciuri în picioare”, fără vânătăi, fără eșecuri sau greșeli, avântul tinereții mă făcea atotștiutor. (Foto: Guliver Getty Images)

Feriți-vă de boala de a fi prea ocupat fără a ști ce faci. Sute de mailuri, zeci de telefoane, câte o țigară suptă repede, ți se pare că ești buricul lumii, dar ce rămâne în urma ta? (Foto Guliver/Getty Images)

Să ne uităm la cum descriu majoritatea „patronilor” și managerilor din România angajații români. Cuvinte precum „leneși”, „neproductivi”, „abia așteaptă să vină ora 5 să fugă acasă” sau „trebuie controlați constant” se regăsesc prea des în aceste descrieri.