Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Din războiul Dragnea-Tudose, s-a născut a treia aripă în PSD: Mama răniților

Gabriela Firea și Liviu Dragnea - Foto FB

(Foto: Facebook/ Gabriela Firea)

Se poate observa ușor o trăsătură comună a femeilor „de succes” din politica românească. Își păstrează ceea ce am putea numi generic și românește „latura feminină”. 

Acum, nu e vorba neapărat că doamna Firea & co. au un gust vestimentar ieșit din comun sau emană o feminitate specială. Mulți ar susține chiar opusul. Mă refer la acel loc comun care apare în discursurile doamnelor din politică, anume că o femeie trebuie să fie mai calmă, mai împăciuitoare, să nu ridice prea mult tonul, să nu se certe, să fie civilizată și să încerce să aplaneze conflicte. 

După ce a studiat bine teoria de mai sus, exact asta a dorit să transmită ieri Gabriela Firea, prin lunga ei declarație în care îndemna la pace în conflictul Dragnea-Tudose. Dar cam așa s-a comportat și ministrul de Interne, Carmen Dan, cea cu ochii lăcrimoși și cu voce tremurândă, care l-a contrazis pe premier, dar nu a dat cu parul. A fost scurtă, la obiect, ca și cum ar fi vorbit pentru altcineva la care ține foarte mult. Când o femeie iese din acest tipar, este aspru condamnată de opinia publică predominant macho (vezi unele ieșiri ale Olguței Vasilescu precum ale unei „țațe”, sau comportamentul lui Cosette Chichirău ca al unei „nebune”). 

Gabriela Firea sau Carmen Dan știu că acesta este culoarul de acces în politica românească „mare”. Jucând rolul femeii care alină, și nu învrăjbește, care vorbește blând și care împacă. În declarația de ieri, Gabi Firea a oferit o altă alternativă auto la Guvernul României, calificat drept „trabant” de premier. Firea a contrat însă cu varianta de a-l numi „o Dacie de-a noastră”, care de fapt merge bine. Câtă afecțiune, câtă grijă are doamna Firea pentru acest Guvern, căci Dacia este mult mai mult decât mașinuța noastră cea de toate zilele, este însuși poporul, este însăși țara. Duioasă alegorie! Popor care are nevoie de cineva care să-l încurajeze, să-l bată pe spate și să-i vorbească frumos.

Gabriela Firea, Carmen Dan, Ecaterina Andronescu, Rovana Plumb și alte femei care se comportă așa au dreptate. Ele știu, simt și probabil că li s-a zis că în România poți avea succes ca femeie doar dacă întruchipezi această imagine maternă, care este de fapt imaginea femeii ideale în familia ideală tradițională.

Acest rol specific femeilor politician ilustrează perfect și perpetuează îngrijorător inegalitatea socială de gen în România. Firea & co. fac cu mult mai mult rău femeilor decât și ele probabil că își imaginează.

În România nu se discută pentru că se crede că e normal ca doar 18% din parlamentari să fie femei, dintre care la Senat un pic peste 14%. Ba chiar se spune cu mândrie că sunt mai multe ca după alegerile precedente. În România nimeni nu vede limbajul profund discriminatoriu față de femei, dar care este instituționalizat și profund implantat în mentalul colectiv. De exemplu, în cazul de față subiectul articolului sunt câteva „femei de succes”. Însă sintagma echivalentă pentru celălalt gen, „bărbat de succes”, sună ciudat, ar merge poate doar cu referire la succes la femei. Căci acolo e o miză deosebită, în viață e absolut normal ca bărbatul să aibă succes. Femeia de succes este o excepție însă, după cum arată și limba română. Cum de altfel ne referim la „om de afaceri” și la „femeie de afaceri”. Pentru că se subînțelege că omul este de fapt „bărbatul de afaceri”, iar femeia este iarăși excepția. 

Paradoxal, atitudinea acestor politiciene, deși cinică și falsă (sub aspectul de mamă a răniților, doamna Firea ascunde un munte de ambiție politică, sub vorba caldă, un fluviu de venin), este una corectă politic. Mulți români preferă de fapt un politician delicat, blajin, care să aibă grijă de ei ca o mamă. Știți la ce partid bat, și da, nu întâmplător, acolo femeile au mai mult succes. Femeia poate juca perfect rolul politicianului matern, care ne alintă, ne ajută, este lângă noi și ne încurajează cu blândețe, chiar și când mai greșim. Adică chiar și când dăm sau luăm șpagă, furăm, spălăm bani sau facem trafic de influență. Poate nu întâmplător cel mai de succes politician român de după 1989 a fost ca o mamă cu noi toți. I se spunea tandru „Bunicuța”. 

Începe epoca Nepoțicii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult