Dincolo de un „La mulți ani!” Ce s-a întâmplat în România în ultimii 8 ani, de când am lansat Republica

În urmă cu 8 ani, înainte de a lansa platforma Republica, dezbăteam în discuțiile private despre cum ar putea arăta viitorul.

Personal, etichetam (poate tardiv sau prea devreme, ori poate greșit, dar lipsit de aroganță) timpurile pe care le trăiam drept „deceniile imposturii”. În traducere barbară, „cine zice ăla e”.

Sunt vremuri pline de provocări. Informațiile false se propagă cu rapiditate, sferturile de adevăr ambalate în mesaje aparent credibile capătă tracțiune pe rețelele sociale, susul e în jos, stânga e dreapta, albul e negru și noaptea e zi. O scrisoare semnată de Osama bin Laden și adresată occidentalilor în care vorbea despre legitimitatea atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 a devenit virală peste tot în lume. Nu în 2002, când a fost prima oară făcută publică, ci peste 20 de ani, în contextul conflictului Israel- Hamas. Și e important unde a devenit populară- în America, victima atacurilor din 11 septembrie. 

Ziarul britanic The Guardian a decis să o scoată de pe site-ul său. Fragmente din epistolă au fost preluate și rostogolite de influencers din toată lumea, ce pledează pentru dreptul teroriștilor de a… teroriza. Șocant, oameni de pe internet găsesc motive să ofere susținere să găsească scuze pentru atrocitățile lor inimaginabile unor hoarde de indivizi care dau un atac fulgerător într-o dimineață, omoară și torturează. 

This page previously displayed a document containing, in translation, the full text of Osama bin Laden’s “letter to the American people”, which was reported on in the Observer on Sunday 24 November 2002. The document, which was published here on the same day, was removed on 15 November 2023.

The transcript published on our website had been widely shared on social media without the full context. Therefore we decided to take it down and direct readers instead to the news article that originally contextualised it- își justifică The Guardian decizia.

Democratizarea accesului la conținut de toate tipurile prin tablete, telefoane, internet ieftin și rețelele sociale are părțile sale bune, dar are și multe minusuri. Cetățeni analfabeți funcțional (epitetul nu conține nicio urmă de desconsiderare la adresa lor) „scrolează” fără oprire, dau like, distribuie, comentează, analizează fără să-și pună problema că informația pe care o primesc ar putea să fie falsă. Sau măcar că ceea ce au citit au și înțeles. Este limitarea o soluție? Puțin probabil. Este educația o soluție? Sigur că da, însă rezultatele se vor vedea pe termen lung și trebuia să înceapă de ieri, mai ales pentru noile generații.

Iată o pagină de Facebook românească - adună zeci de mii de like-uri și urări la astfel de postări de la oameni „de bună credință”. Nu știm dacă personajele din fotografie sunt români, dacă au o relație nepot - bunică, nu știm nici măcar dacă trăiesc. Se găsesc însă niște zeci de mii de români pe Facebook buni la suflet încât să le ureze la mulți ani cu multă sănătate, viață lungă și plină de realizări. E plin de emoticoane cu inimioare, pahare de șampanie și confetti (postarea este veche de o lună, iar contul postează în fiecare zi astfel de lucruri care adună cifre amețitoare). 

Succesul unor astfel de postări reprezintă pentru mine una dintre definițiile analfabetismului funcțional al celor de pe rețele.

Facebook, Instagram, Youtube, Google, Tok-Tok au eliminat granițele și au făcut posibilă comunicarea facilă între toți - iar acesta este un mare câștig. 

Au eliminat și alt fel de granițe, cele care definesc meseriile și breslele - oameni fără pregătire au devenit „influencers” și vorbesc despre orice - molfăind, agregând, analizând, viciind porțiuni de adevăr istoric, generalizând și emițând judecăți de valoare bazându-se pe nimic.

Nu mai știi dacă e bine să bei 2 litri de apă pe zi sau nu, dacă salata e sănătoasă sau ba, dacă să guști dintr-o linguriță de miere o dată pe lună e leac sau crimă pentru organism. Teroristul e om, interlopul e băiat bun, frecventabil, condamnatul definitiv pentru țepe în masă dovedite vorbește pe net despre valori, justiție și lecții de viață.

Vestea bună e că în lumea reală doctorii (atât câți sunt) își fac meseria numai dacă au drept de liberă practică, avocații intră în sala de tribunal dacă sunt membri în barou, judecătorii doar dacă fac parte din magistratură, profesorii dacă au studii care să le permită să stea la catedră (cu excepții, desigur, cum sunt suplinitorii).

Explozia rețelelor sociale a mai venit cu un efect - a oferit contextul perfect politicienilor să evite dezbaterea incomodă, deschisă, transparentă. Citeam ieri că premierul țării a apărut într-un podcast realizat de o doamnă de succes care emite ziceri pe Insta și că discuția a fost… interesantă. E o goană dementă după imagine, statut și averi obținute facil. Vă imaginați că sunt conturi care îți propun să citești cărți în varianta rezumată la 1 minut?

Din România a dispărut instituția conferinței de presă - se fac doar declarații de presă ce nu permit întrebări, mesajele sunt transmise live pe Facebook. Aleșii „ajung direct la alegători”: dau drumul la camera de selfie și debitează orice, oricând, oricum, fără să fie confruntați cu informațiile factuale sau combătuți în vreun fel. 

Toate acestea (fenomene prezente peste tot) adâncesc un deficit de democrație. Gazetarii | ziariștii | jurnaliștii - indiferent de instituțiile pe care le reprezintă - pun întrebări în numele unor categorii de cetățeni. Pericolul vocilor populiste și extremiste este tot mai evident peste tot, de la Americi și până în Europa, iar terenurile fertile pentru acestea sunt în zonele unde receptorii au un nivel scăzut de expunere la educație formală și acceptă orice fără să aibă instrumentele gândirii critice în dotare.

Salvarea ar putea veni tot din tehnologie și educație

În urmă cu 8 ani, când lansam Republica, discuțiile despre AI (Artificial Intelligence) erau aproape inexistente, la nivel de dorințe deșănțate ale unor vizionari considerați excentrici. În prezent, în companii se vorbește despre folosirea acestui tip de tehnologie pentru toate task-urile repetitive sau care irosesc resursele intelectuale ale oamenilor și-i privează de timp pentru a fi mai creativi, mai eficienți, mai buni în ceea ce fac. 

Desigur că industria este în fazele sale de început, există și greșeli, însă modul accelerat în care se petrec toate ar trebui să pună orice părinte în fața unor semne de întrebare: cum îmi cresc copilul aflat azi la tabla înmulțirii, astfel încât să știe să se folosească de AI în anii ce vin?

În cele din urmă, salvarea în fața excesului de fake-news sau expunerea la un conținut nociv ar putea fi rezolvată probabil tot cu ajutorul inteligenței artificiale, antrenată să semnalizeze orice potențial fals sau artefact atunci când consumi un tip de conținut, cu oferirea surselor credibile pentru a verifica dacă ceea ce vezi sau citești este real. Se întâmplă sporadic, experimental și cu erori, dar pare că e una dintre direcțiile de urmat.

Viitorul începe azi - fondatorul Microsoft vorbește despre oameni și probabilitatea ca într-un viitor apropiat să aibă „agenți” care să-i substituie zilnic sau să le îndeplinească diferite misiuni, în calitate de „copilot” (de altfel, Bing Chat și-a schimbat numele Microsoft Copilot. Acesta este un nume cheie și va rămâne etalon, pentru că acesta e rolul pe care îl au tool-urile AI - acela de copilot la muncă, acasă sau în activitatea de zi cu zi).

Optimismul e rezervat - însă România face pași gigantici înainte

La 8 ani distanță de lansarea Republicii (noiembrie 2015, Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu, Alex Livadaru fondatori, Loredana Voiculescu și Raluca Ion editori), PIB-ul României este cu 80% mai mare, a ajuns în 2022 la nu mai puțin de 286 de miliarde de euro. Economia locală a depășit anul trecut Cehia (277 miliarde de euro), Finlanda (267 miliarde de euro), Portugalia (239 miliarde de euro), Grecia (208 miliarde de euro). Saltul este impresionant, oricum te-ai uita la cifre și oricât de pesimist ai fi, evoluția este limpede. Lipsesc încă soluțiile pentru o mai colectare corectă a dărilor către stat, un sistem modern de taxare și impozitare, dar mai ales o redistribuire echitabilă a banilor, pentru a oferi aceleași șanse cetățenilor și cu scopul de a reduce inegalitățile.

PIB-ul e PIB, veți spune, fie că vorbim de miliardele totale sau media pe cap de locuitor. Însă această economie care a duduit în ultimii ani (e de analizat cât este consum, cât a provocat deficit, cât de mari sunt împrumuturile și cât de scumpe, dar mai ales cum sunt cheltuite) nu se vede în zonele sărace, în ghiozdanele copiiilor care merg înfometați la școală, în pensiile bătrânilor care se chinuie să supraviețuiască de pe azi pe mâine.

Pe de altă parte ardem etape, România joacă în liga mare a business-ului mondial - UiPath a fost listat în SUA și se extinde global. Se pregătesc pe marginea terenului noi generații de unicorni (iată un interviu cu fondatorul FlowX- tot despre educație vorbește). Am listat Hidroelectrica la un nivel pe care nici optimiștii nu-l anticipau. Anunțăm fuziuni și achiziții cu cifre considerate imposibile acum 8 ani - (Mega Image preia Profi pentru 1,8 miliarde de euro). Companii locale, fondate de antreprenori români, intră în vârful topurilor regionale - Dedeman a devenit un jucător de calibru european, face achiziții în afara țării. Banca Transilvania este o putere regională. Se construiesc autostrăzi într-un ritm pentru prima dată alert, regiunea Moldovei are perspective să fie legată de Sud și în viitorul nu foarte departe- de Vest. Sibiul se apropie de București prin autostradă. Nu e greu de proiectat care va fi impactul - odată terminate autostrăzile, economia Estului va fi următorul motor de creștere pentru întreaga țară. Toate aceste date nu au nimic de a face cu naționalismul populist, ci cu oportunitatea, încurajarea investițiilor, creativității, susținerea capitalului autohton pentru a se dezvolta.

Salariul mediu net în vara lui 2015 era de 1849 lei. Astăzi este 4593 lei (raportat în octombrie 2023). Desigur, în termeni reali, suma este afectată în parte de inflația din ultimul an.

Ce urmează

Responsabilitatea menținerii unui echilibru, a conservării unui „common sense” revine tuturor. 

Devenim conștienți că ar trebui să fim mai „verzi”, dar asta nu înseamnă că ar trebui să-i credem pe cei care ne spun că „oculta” pregătește o soluție extremă, vom sta pe întuneric și vom locui în orașe-închisori. E important să consumăm local, pentru a-i ajuta pe cei din jur să supraviețuiască și pentru a polua mai puțin - dar trebuie să avem opțiuni și dreptul de a alege. 

E mai facil să plătim cu cardul în mediul urban, dar trebuie să avem opțiunea numerarului și nu trebuie să-i traumatizăm pe cei din rural care nu au acces la POS sau bancomate. E mai seducător să ascultăm un influencer care să ne spună cum să ne comportăm, ce să mâncăm, care e bun și care e prost, cum ajungem în 5 pași la succes și averi impresionante. De preferat ar fi să le spunem celor din jur să meargă la doctor când îi doare, la avocat când simțim că drepturile noastre sunt încălcate, la judecător când simțim că ni se fură dreptatea.

La 8 ani de la lansarea Republicii, le mulțumim celor care ne citesc, membrilor comunității care preferă discuțiile cu argumente.

Le suntem recunoscători celor care se îngrijesc să păstrăm acest spațiu al discuțiilor de calitate, dar și partenerilor comerciali- agenții și jucători din diferite industrii- aceștia înțeleg importanța prezenței în spațiul public a unor voci echilibrate și unor schimburi sănătoase de idei.

Vom aloca în anii următori (ca și până acum) spații largi de expunere antreprenoriatului, educației, prevenției în sănătate și inițiativelor sociale care substituie statul, acolo unde acesta este mai puțin priceput sau interesat. Vom vorbi despre sustenabilitate din toate unghiurile, despre un consum moderat pe habits by Republica. Dar și despre cheltuirea atentă a banilor deopotrivă personali și publici. Vom scrie și despre beneficiile evidente ale inteligenței artificiale, dar și despre nevoia de a păstra dimensiunea umană ca ființe. 

La final de an o veste care aduce optimism. E gata primul spital destinat copiilor cu afecțiuni oncologice, construit exclusiv din sponsorizări și donații de la persoane fizice și juridice - grație Asociației Dăruiește Viață. Un spital pe care Cristian Tudor Popescu îl numea „spațial” aici, după ce l-a vizitat. 

Semn că se poate construi, că oameni din toate categoriile își pot da mâna pentru scopul comun al cetății.

La mulți ani!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp