Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Directorul medical de la „Victor Babeș”: „Există o nouă tendință la pacienții cu Covid. De a-și nega propriile simptome și de a-și continua activitatea în comunitate”

Ambulanță Covid

Foto: Inquam Photos

„Spitalul nostru este plin cu vârf de niște luni bune și în ultimele săptămâni am atins apogeul. Practic, suntem într-o agitație permanentă în a găsi locuri pentru pacienții care au necesar mare de oxigen, în a interna pacienții care vin la camerele de gardă”, a spus Simin Aysel Florescu, directorul medical al Spitalului „Victor Babeș” din București, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. 

În acest moment, atât paturile din spital, cât și cele din secția externă de la Pipera sunt ocupate. „Avem inclusiv canapelele de consultații din camerele de gardă pline de pacienți, pe care îi ținem în așteptare cui oxigenul din camera de consultații până când le găsim un loc în spital”, a povestit medicul.

În condițiile în care gravitatea bolii este atât de evidentă, nu crede că oamenii mai trebuie să aștepte îndemnuri de a se proteja și de a-i proteja pe ceilalți. Cu toate acestea, a observat un nou fenomen îngrijorător.

„Trebuie să ni se adreseze sau să adreseze medicilor de familie măcar în situația în care au bănuiala că s-au infectat și să nu neglijeze aspectul transmiterii mai departe. Pentru că aceasta este o nouă tendință: de a-și nega propriile simptome, de a zice: nu mă testez, că nu am eu sau nu vreau să cred că am și, din păcate, în loc să se izoleze fac exact invers. Continuă activitatea în comunitate chiar și fără mască și atunci neagă propria boală”, a declarat Simin Florescu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult