La festivitatea de absolvirea a clasei a XII-a, Iulia Cociuba, șefa de promoție de la Colegiul „Mihai Viteazul” din Ineu, a ținut un discurs radical diferit față de cele care sunt ținute la astfel de ceremonii. Ea a ales să vorbească, în termeni fără echivoc, despre realitățile dureroase pe care le-a întâlnit în sistemul de educație, unde a subliniat că a primit cunoștințe, dar nu și valori. „Ce m-a învățat școala? Să mă conformez, să mint, să-mi șterg cu buretele personalitatea și să mă ascund în spatele unor standarde absurde.
Școala a devenit un loc unde performanțele noastre sunt atribuite meritelor instituției și profesorilor, iar eșecurile ne sunt puse în cârcă.
Am avut parte de un sistem care ne-a învățat mai degrabă cum e să fim superficiali și ipocriți, decât să ne dezvoltăm etic și moral. Astăzi, în fața dumneavoastră, îmi reafirm dorința de a fi autentică și de a lupta pentru valorile în care cred”, a spus șefa de promoție.
Filmat din sală, discursul a fost postat de către colegii ei pe rețelele de socializare și s-a viralizat rapid.
„Am petrecut ani de zile învățând pentru note și validare academică și am realizat de abia acum cât timp am pierdut”
„Mă numesc Cociuba Iulia și, deși unii nu m-ați vrut aici, diferența fiind de doar 3 sutimi, iată-mă! Astăzi vreau să împărtășesc cu dumneavoastră o perspectivă diferită asupra anilor de liceu. Poate că nu e discursul clasic de mulțumire și celebrare, dar este unul sincer și reflectă în mod real experiențele mele.
Am petrecut ani de zile învățând pentru note și validare academică și am realizat abia acum cât timp am pierdut. Am dobândit cunoștințe, nu și valori, pentru că asta înseamnă, din păcate, școala. În loc să fie un loc al învățării și dezvoltării, școala a devenit o sursă de frustrare și dezamăgire pentru mulți dintre noi. Ne-am simțit deseori în imposibilitatea de a ne exprima punctul de vedere, de a gândi diferit sau de a fi autentici.
Ce m-a învățat școala? Să mă conformez, să mint, să-mi șterg cu buretele personalitatea și să mă ascund în spatele unor standarde absurde.
Școala a devenit un loc unde performanțele noastre sunt atribuite meritelor instituției și profesorilor, iar eșecurile ne sunt puse în cârcă.
Am avut parte de un sistem care ne-a învățat mai degrabă cum e să fim superficiali și ipocriți, decât să ne dezvoltăm etic și moral. Astăzi, în fața dumneavoastră, îmi reafirm dorința de a fi autentică și de a lupta pentru valorile în care cred.
Știu că acest discurs deranjează, dar sper să fie și un pas spre conștientizarea unor probleme care au fost băgate sub preș atâta timp.
În încheiere, vreau să transmit un mesaj clar: școala ar trebui să fie un sprijin, nu un obstacol. Nu voi mulțumi sistemului care m-a dezamăgit, însă vreau să-i celebrez pe acei dascăli care au dat o bucățică din ei de fiecare dată când s-au așezat la catedră și care au fost mereu acolo pentru noi.
Cu bune și cu rele, liceul ne-a unit pentru că aveam un scop comun: să absolvim. Și uite că am făcut-o! Mult succes! Mulțumesc!” ”, a afirmat Iulia Cociuba, în aplauzele colegilor.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Educația si Invatamantul nu sunt distractie si scoala nu e un loc de relaxare.
Educația si Invatamantul sunt un proces complex care solicita concentrare, disciplina si studiu pentru foarte multi ani atât din partea elevilor cat si a profesorilor.
Daca atât a invatat in 12 ani sa minta e trist dar e problema ei ca doar prin minciuna si falsitate s-a putut manifesta personalitatea ei.
Unde e minte multa e si prostie multa. Discursul a fost neinspirat. Atât ca moment cat si ca tematica. Performanta in sport cat si in învățământ cere eforturi concentrate individuale dar si profesori care sa te invete, sa te directioneze, sa te faca sa intelegi materia. Fara profesori, antenori, dascali buni si dedicati majoritatea se pierde. Si sa nu uitam infrastructura oferita de scoala si societate inca gratuit. Daca se naștea in Sahara azi impletea haine din par de camila.
Pentru profesori o astfel de postare poate avea efecte nefaste. Daca o sefa de promotie face astfel de declaratii despre profesori si sistemul de educatie ce poate fi in capul unuia care nu are nici o treaba cu invatatul si pierde vremea cu golanii pe strada. Ca uite daca si "aia are voie atunci hai si eu". Si mai pune pe lângă pareri si alte "argumente" ca injuraturi, amenintari, agresiuni. Ca deh... cu "ajutorul" mass-mediei ahtiata dupa rating si like-uri au distribuit repede "discursul viral"
https://www.magicfm.ro/articol/13961/atunci-cand-elevii-se-simt-apreciati-raspund-cu-recunostinta
Să luăm un exemplu concret: limba română și o limbă străină. La română începi treptat, prin noțiuni simple. Începi cu verbul, urmează conjugările și continui cu analize complexe în anii mai mari. Ceea ce se și întâmplă la orele de limbă română.
Întrebarea de bază ar fi dacă și la limba străină trebuie să faci același lucru, și, în mod clar, cele două materii să fie sincronizate pe niște trepte de vârstă. Problema e că româna are cinci ore pe săptămână, în timp ce limba străină doar două. E clar că o sincronizare ar însemna ca din materia cu mai puține ore să faci mai puțin. Ceea ce nu se întâmplă la noi, unde fiecare ține cu ghearele de materia lui. Ca rezultat, bazele sunt împinse cât se poate de jos, ca să încapă mai mult. Pe scurt, la română de abea înveți ce înseamnă verbul, în timp ce la limba străină ai trecut deja la timpuri verbale pe care nu le înțelegi.
Educația sănătoasă se bazează pe anumite compromisuri. Dacă unele materii au ore mai puține, atunci o parte din materie zboară ca să se armonizeze cu restul La noi fiecare ține cu dinții de programa școlară, chiar dacă multe din elementele care o compun nu ajută cu nimic.
- Las' să fie, că nu cere de mâncare.
Așa se face că la unele materii bazele sunt împise jos, la o vârstă la care devin dificil de înțeles. Vorbim de materii la care se predau noțiuni de fizică cu un an înainte de a începe studiul fizicii, sau materii care împing gramatica mai mult decât trebuie la vârsta respectivă, doar ca să încapă. Să iasă la număr.
Motivul pentru care educația românească nu funcționează e pentru că fiecare o știe pe a lui și nu se amestecă în treburile altora. Mai ales că nu știi peste cine dai. Nu știi ce funcție are. De ce să te legi la cap? Stai în banca ta. De ce să ridici problema că o anumită materie a luat-o prea repede, pentru că are mai puține ore pe săptămână? Culmea e că și cei în cauză știu, dar... las' că merge și așa! A mers așa ani de zile, de ce n-ar merge și acum?
Numai că tinerii încep să vadă mocirla în care sunt obligați să se scalde. Și încep să ia atitudine.
1. COMISIILE DE PROGRAME ȘCOLARE, MANUALE ȘI SUBIECTE DE EXAMEN: Participarea la comisiile de programe școlare, manuale și subiecte de examen să fie posibilă doar pentru cei care au predat cel puțin 10 ani la grupa de vârstă respectivă.
EXPLICAȚIE: Taie accesul acelor membrii care n-au mai călcat printr-o școală generală de când au absolvit. Sau, mai pe românește, n-ai predat ultimii 10 ani la gimnaziu, nu ai ce căuta în echipele de programe școlare pentru gimnaziu. Te duci unde predai. Idem și pentru manuale.
2. MANUALELE ȘCOLARE: Funcțiile în minister, inspectorat etc. sau apartenența la un partid politic să fie considerate, în cazul autorilor de manuale școlare, conflict de interese.
Mai sunt și altele, dar uneori un drum lung începe cu primii pași. Și primul pas ar fi gânditul, adică de ce se întâmplă. Ce vedeți mai sus generază o mare parte din boala de care suferă educația românească.
Ce nu înțeleg este de ce consideră că a pierdut timpul căutând validare academică. Oriunde își va face studiile superioare, va continua să caute validarea academică.
Cu siguranță i-a supărat pe mulți cu acest discurs, inclusiv pe acei profesori pe care îi apreciază, dar cărora le-a dedicat o singură frază la final.
Cât despre validarea academică, s-a exprimat destul de clar, a primit cunoștințe, nu valori - în sensul ăsta consideră că a fost o pierdere de timp. Chiar trebuie să facem analiză pe text?
Școala noastră nu face decât să bage cu pâlnia cunoștințe (mai nou, denumite “competențe”) pe gâtul elevilor și se așteaptă ca valorile să vină default, din familie sau de la Sfântul Duh... Actuala școală e despre memorare, nu despre gândire critică, despre învățat pe dinafară comentarii gândite de alții, nu despre exprimarea propriilor opinii...
Hai să nu mai tratăm această fată ca pe un copil rebel sau răzgâiat, ci ca pe unul dintre vârfurile unei promoții, care știe ce spune și care le spune bine, că ne place sau nu. Astfel de copii sunt șansa pentru schimbarea actualului sistem menținut cu îndârjire în operare de niște dinozauri.
E totuși de înțeles și de explicat tinerilor (dacă-i încălzește cu ceva) cum s-a născut acest sistem.
Educația comunistă a fost un sistem segementat și umflat artificial. O reformă radicală ar fi însemnat - și mai înseamnă - concedierea a mii de profesori. Educația românească este ultima uzină socialistă rămasă în picioare. E cârpită constant, să pară în pas cu lumea, dar este, în ultimă instanță, o antichitate din altă epocă.
Asa sunt adolescentii si asa e normal si frumos sa fie.
Dorința de a schimba, îmbunătăți, bla, bla.
Așa doar a vrut notorietate și atât!
Se cunoaște cine a trecut prin școală ca gâsca prin apă!
Cum s-au născut aceste standarde înalte? Îmi frecam ochii citind niște comentarii literare dintr-o carte de gimnaziu, complet stupide. Ce funcții aveau autorii? Ce gradații își luau cu aceste manuale prost făcute?
Să vorbim de programe școlare în care întâlnim erori? Să vorbim de subiecte de examen - atât pentru elevi, cât și pentru profesori - total greșite? Noroc că tinerii încep să vadă că trăiesc într-un sistem în care primează banul, gradul și funcția. Ca peste tot, de altfel...