Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Profesorul Cătălin Zaman face gratuit pregătire pentru Evaluarea Națională cu peste 200 de elevi din toată țara. „Dacă părintele îi predă copilului materia acasă, atunci care mai e rolul școlii?!”

Profesorul Cătălin Zaman

De 18 ani, Cătălin Zaman este profesor de limba română în satul său natal, Clondiru, aflat la 30 de kilometru de Buzău, iar filozofia lui de predare este să nu lase niciun copil în urmă. În primul an de învățământ, le-a dat elevilor săi din clasa a VIII-a un test inițial de evaluare la care doar trei au luat peste 5. Lucrând suplimentar cu ei, a recuperat într-un an cât în trei și au reușit toți să promoveze Evaluarea Națională. Ca să poată ajuta cât mai mulți copii, profesorul Zaman a început în această săptămână să facă gratuit ore de pregătire online pentru examenul de la final de clasa a VIII-a. „S-au înscris 215 elevi. A fost o surpriză că au fost atât de mulți copii dornici, este o provocare, dar nu am vrut să limitez înscrierile. Poate că la anul o să fac grupe de către 50 și o să recapitulez materia în serii”, spune el. Elevii înscriși au primit mai întâi un test de evaluare conceput chiar de el și, chiar dacă sunt mulți, vor primi și feedback, explică profesorul, care vrea să susțină minimum 7 lecții online. „Sunt și exerciții mai grele, și mai ușoare, toate materialele pe care le folosesc și acum, dar și la școală sunt făcute 100% de mine. Nu preiau nimic din altă parte”, explică el. În 2021, Cătălin Zaman, care este și director al Școlii Gimnazială „Înv. Nicolae Ispas”, a fost premiat în cadrul Galei Merito pentru calitatea muncii sale la clasă. 

„De-abia când reușești să înțelegi ce nu înțelege copilul reușești să performezi cu adevărat”

Atunci când predă ține întotdeauna cont de o regulă importantă: să vorbească pe limba copiilor pe care îi are în față. „În predare, trebuie să ne legăm de situații concrete de viață, care au legătură cu ei, trebuie să exemplificăm cât mai mult. Trebuie să coborâm puțin de pe piedestalul acela pe care stăm uneori și să încercăm să privim ceea ce predăm prin ochii copiilor, pentru că abia atunci cred că vom înțelege cum trebuie să ne adresăm lor. Vorbim de clase diferite, de nivel diferit, pentru că nicio clasă nu seamănă una cu cealaltă. Am avut de-a lungul timpului clase foarte bune, unde a trebuit să ridic nivelul de predare pentru a mă ridica la înălțimea copiilor. Am avut și clase foarte slabe când ar trebui să scad nivelul de de predare. De-abia când reușești să înțelegi ce nu înțelege copilul reușești să performezi cu adevărat”, crede el. Uneori, s-a întâmplat ca și lui să-i scape faptul că elevii aveau dificultăți la anumite capitole. „Este foarte important dialogul care se întâmplă la nivel de clasă. Copiii trebuie permanent să fie încurajați să spună când ceva nu funcționează, pentru că am avut de-a lungul timpului și momente în care ei au tăcut și uneori am identificat după privirea lor că au nevoie de explicații. Alteori, nu am identificat și mi-am dat seama la evaluare și a trebuit să reiau actul de predare în alt fel”.

Am vorbit la fel și pentru cel de 10, și pentru cel de 3! Păi aia e problema, că ai vorbit la fel!”

De multe ori, profesorii dau vina pentru rezultatele slabe ale elevilor pe dezinteresul familiilor și spun că „n-au cu cine să lucreze”. 

Cătălin Zaman este împotriva acestei abordări. „Dacă părintele îi predă copilului materia acasă, atunci care mai e rolul școlii?! Școala nu există doar ca să livreze informații pe care le găsești la o simplă căutare pe Google. Eu nu sunt de acord cu expresia asta: Am vorbit la fel și pentru cel de 10, și pentru cel de 3! Păi aia e problema, că ai vorbit la fel! Nu trebuie să vorbești la fel”, explică profesorul.

„Lecturile superficiale, nepotrivite, pot conduce la un moment dat către lecturile potrivite”

Un alt reproș făcut copiilor astăzi este că nu mai citesc. Cum îi putem încuraja? „De multe ori, facem greșeala de a da cărți fără să le discutăm la clasă. În momentul în care oferi o carte către lectură, automat ea trebuie discutată, dezbătută și opiniile copiilor trebuie ascultate. Am observat că mulți dintre cei care citesc își găsesc efectiv o nișă de lectură, adică un anumit gen pe care vor să-l epuizeze sau de care se simt atrași. Trebuie încurajați să îl citească, pentru că există o vorbă populară care spune că pofta vine mâncând, iar copilul, n-ar trebui oprit din a lectura ceea ce-i place. Cred că orice carte devine folositoare la un moment dat. Lecturile acestea poate un pic superficiale sau poate uneori nepotrivite pot conduce către cele potrivite”, arată Cătălin Zăman.

În opinia lui, profesorii trebuie să îi sprijine pe copii să își atingă potențialul, pornind de la nivelul la care se află, iar de cele mai multe ori este o performanță mai mare să duci un copil de la 5 la 6 decât de la 9 la 10. „Sunt situații în care îl iei de la 1 și reușești să îl ajuți să ajungă la 4. Nu promovează examenul, dar când l-ai întâlnit, nu știa să scrie și să citească, era la nivelul punctului din oficiu”, spune Cătălin Zaman. El subliniază, de exemplu, că misiunea unui profesor de la un colegiu tehnologic, unde copiii intră cu medii sub 5, este mult mai grea decât misiunea unui profesor de la un colegiu național reputat.

De-a lungul anilor în care a predat în mediul rural, unde oportunitățile sunt mult mai mici decât în urban, profesorul a avut 300 de elevi dintre care doar 8 au picat examenul de Evaluare Națională. În mediul rural, 40% dintre elevii care dau acest examen iau medii sub 5.

Copii epuizați în pragul examenului

În opinia sa, examenul de Evaluare Națională nu este unul dificil, însă mulți copii nu îl pot trece pentru că nu au șansa la o educație de calitate. România este o țară a extremelor - pe de-o parte, sunt mulți copii pe care nu-i încurajează nimeni să învețe, pe de alta foarte mulți elevi de clasa a VIII-a își pun viața pe pauză pentru a se dedica exclusiv pregătirii pentru examen. „Într-adevăr regimul de muncă, probabil că ar trebui să se intensifice puțin în clasa a VIII-a, dar nu să ocupe tot timpul liber al copilului. Dacă până atunci a făcut sport, nu cred că ar trebui să se oprească din cauza examenului.Trebuie să fim atenți la presiunea pe care o punem pe copii, pentru că, dacă e prea mare, ne trezim că ajung epuizați în pragul examenului”, crede Cătălin Zaman. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Școala nu are legătură cu elevii, are legătură cu profesorii. Încărcarea excesivă a programelor școlare asigură ORELE DE CATEDRĂ (18 la număr) prin care aceștia își fac norma. Există numeroase titluri, grade și recompense financiare pentru manuale, auxiliare etc. Suntem singura țară din lume cu erori în programele școlare, singura țară din lume în care autorul unui manual face parte și din comisia de avizare, singura țară din lume care înlocuiește manuale comestibile cu altele greu de înțeles, dar scrise de persoane cu funcție înaltă etc. Exemplele ar putea continua. În educația românească totul se învârte în jurul funcției și banului. Ca peste tot în România.
    • Like 1
  • „Dacă părintele îi predă copilului materia acasă, atunci care mai e rolul școlii?!” Întrebarea ar avea sens dacă toți profesorii ar avea abordarea apostolică a domnului Zaman. Din păcate, nici măcar în școli ultracentrale din București nu sunt prea mulți profesori care să aibă aplecare către fiecare elev în parte. Programa e prea încărcată, sunt prea mulți copii în clasă etc. (lista argumentelor e lungă).
    Eu, de exemplu, am făcut la matematică cu copilul, pentru evaluarea națională și de la 5-6 am adus-o la 8-9. Dacă nu făceam eu, făcea meditatorul și tot acolo eram.
    Nu toți copiii au parte de un profesor Zaman...
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult