„Undeva în interiorul vastului centru comercial - peste drum de un cinema IMAX și un magazin de electrocasnice - Anca Mariana Petculescu a văzut o pereche atrăgătoare de cizme din piele neagră.
Își amintea datoria de pe cardul ei de credit. Nu uitase de reparațiile costisitoare necesare la sistemul de încălzire din apartamentul ei. Apoi s-a gândit la cei 500 de lei - aproximativ 130 de dolari - pe care guvernul tocmai i-a adăugat la pensia ei lunară. A cumpărat cizmele.
«Cumpărăturile sunt precum o terapie pentru mine » , a spus doamna Petculescu, în vârstă de 64 de ani, care s-a pensionat acum cinci ani. «Cumpăr, ca să mă simt bine »” .
Așa începe articolului publicat joi pe prima pagină a ediției internaționale a prestigioasei publicații The New York Times, sub titlul „Will Romania's good times last?”. (Vor dura vremurile bune în România?)
În opinia autorului, dispoziția pentru cumpărături a pensionarei întâlnite în mall-ul AFI Cotroceni poate reprezenta o explicație pentru modul în care România a devenit statul cu cea mai rapidă creștere economică din Europa. 5,8 la sută în prima jumătate a anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
„România este una dintre cele mai sărace țări europene, aflată încă în recuperare după excesele cleptocratice ale dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu. Această performanță de a fi prima economie a Uniunii Europene a venit ca o afirmare a începutului unei noi ere. Cu toate acestea, scena de la mall ilustrează și de ce mulți economiști sunt pesimiști că economia României va continua ascensiunea și de ce unii se tem că următoarea criză din Europa prinde deja contur. O mare parte din creșterea pe care a experimentat-o România este finanțată de creșterile de salarii din sectorul public decise de un guvern a cărui generozitate populistă presează limitele aritmeticii”, mai scrie autorul articolului din The New York Times.
„Facem aceeași greșeală ca Grecia”
Pentru a plăti majorările salariale, guvernul a redus cheltuielile pentru investiții în autostrăzi și alte lucrări publice - „o decizie care nu este diferită de aceea a unei familii care cheltuie fondul pentru universitate al unui copil pentru construirea unei noi piscine”.
„Există temerea că majorările salariale plus reducerile de impozite au generat o explozie provizorie a economiei și vor lăsa țara îndatorată”, mai scrie NYT.
Cristian Păun, economist la Universitatea de Studii Economice din București, crede că „România face aceeași greșeală ca Grecia”.
„Continuăm să creștem datoria publică, într-o perioadă de boom economic”, spune Cristian Păun.
Datoria publică a României aproape s-a dublat în ultimele două decenii. „Acest lucru este foarte periculos. Atunci când criza va veni din nou, așa cum o va face inevitabil, suntem expuși", a avertizat Păun.
Pe de altă parte, oficialii guvernamentali resping această ipoteză.
„Venitul mediu lunar al românilor reprezintă o zecime din cel din Suedia sau Austria. La țară, încă mai sunt căruțe trase de măgari. În București, lângă clădirile moderne sunt altele cu fațade dărăpănate”.
Guvernul se confruntă cu presiuni privind îmbunătățirea condițiilor de trai. Creșterea veniturilor este o modalitate prin care încearcă să facă acest lucru. „Facem multe progrese. Această creștere este durabilă", a declarat pentru NYT Andrei Pop, parlamentar, membru al Partidului Social Democrat.
Agenția Fitch Ratings a avertizat însă în urmă cu câteva luni că deficitul guvernamental al României va ajunge la 3,7% din PIB în 2017, peste limita impusă de normele europene.
În acest an guvernul a crescut salariul minim pentru toți lucrătorii cu aproximativ 16%, până la aproximativ 8.375 lei pe oră (aproximativ 2,18 dolari). Apoi, angajații din sistemul de sănătate au primit o creștere a veniturilor cu 25%. Întregul sector public va beneficia de o nouă creștere a veniturilor cu 25% în ianuarie.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Capitalismul ne-a invatat sa facem datorii ca sa ne simtim bine si tot capitalismul vine si ne ia casa, masina, etc. si ramanen in fundu' gol pe strada.
Dam bani pe a 10a preche de pantofi, dar ne plangem ca nu avem bani de mancare.
S-a strans o data cureaua in 2008 si Romania a uitat.
Romanii o sa se uite perplexi la a doua criza, ca sarmanii aia care admirau tsunami-ul inainte sa ii rada de pe fata pamantului.
Guvernul nu face nimic. Pardon. Nu face nimic folositor.
Sfat: sa punem bani la pusculita si sa ascundem neaparat pusculita, altfel vine Guvernul si ne joaca exact ca la Pilonul II de Pensii.
Ciao. Ma duc sa imi ascund pusculita.
PS. A, ca prin cresterea pretului la combustibil unii incearca sa atraga aceasta "plusvaloare" tot catre ei, pentru ca apoi sa ne spuna: vedeti, v-am spus noi, asta e cu totul altceva. Asa ca, sa isi pastreze domnii analizele pentru ei si, cu riscul birului platit mosierului strain, noi sa mergem inainte si sa ne asumam masurile luate si sa nu plecam urechea spre o vesnica teama generalizata pe care ne-o induc unii.
Intrebarea este atunci daca aceste cresteri salariale vin pe un fond real de crestere economica, si atunci ar fi firesti si binevenite, sau dimpotriva, sunt facute in baza unei cresteri economice facuta cu pixul pe hartie... pentru ca atunci avem o problema.
Nu trebuie sa pierdem din atentie insa si alte aspecte. Preturile de achizitie bunuri si servicii in Romania sunt egale sau pe alocuri mai mari decat in alte tari europene cu economii mai puternice. In ciuda faptului ca pentru firmele producatoare cheltuielile cu salariile sunt doar 1/10 din cele ale firmelor similare din Eropa de vest... Altfel spus, firmele romanesti produc acelasi produs cu cele din occident la un cost de productie de circa 70% din cel al firmelor europene, dar il vand pe piata la acelasi pret. Pe scurt, firmele romanesti obtin un profit mai mare pe unitate de produs decat cele din alte tari. In ciuda acestui profit mai mare pe unitatea de produs, firmele private din tara mentin salariile angajatilor extrem de mici si se lamenteaza in permanenta ce rau o duc...
Ca atare, nu stiu daca cresterile de venituri din sectorul bugetar sunt sanatoase, ramane sa vedem, dar stiu ca avem o enorma problema cu veniturile angajatilor din sistemul privat. Lucru despre care nimeni nu are chef sa vorbeasca...
Salarii-> prin cresterea salariului minim s-a acordat o oarecare atentie si gura de oxigen si salariatului privat
Cresteri salarii mediu public dupa cum spuneam doar pe termen scurt
Incertitudine de viitor: chiar si Dumnezeu a tinut cu noi si cel putin productia agricola a fost ridicata si, daca aceasta nu va intra intr-un nou proces de productie, va creste oricum exporturile (aici iar depindem de pretul impus din extern dar cu hotarare si baze de depozitare corespunzatoare am putea sa ne tinem tari pe pozitie.
Macar sa fim mai optimisti daca nu putem scapa de vesnica carcoteala!
ideea generica de a nu da cu pietre in orice incercare poate fi corecta daca exista cineva care sa argumenteze pana la capat, si sa prezinte o modalitate in care ideea respectiva sa aiba aplicabilitate. acest lucru nu se intampla. absolut nici una dintre ideile implementate de actuala guvernare nu a fost sustinuta cu argumente in mod deschis, astefl incat si cei ce inteleg mecanismele sa se lase convinsi ca e o idee buna. nici macar acolo unde ar putea exista o urma de indoiala.
Totusi este evident ca autostrazile trebuie construite de stat.
Nu mi-ati raspuns la intrebarea cu pregatirea ca sa imi pot adapta raspunsul... Eu sunt director intr-o companie cu aproape 300 de oameni si da, pornind de la aceasta calitate, exact asta vreau, sa isi puna pe tava strategiile. Eu fac asta in comunictatea pe care o invluentez cu deciziile mele si asta pretind si altora, atat timp cat cei ce sunt factori decizionali imi cer sa le fiu partas, sa le sustin si sa incurajez ideile. Vremea in care o mana de oameni luau decizii a apus de mult din fericire si sper eu sa nu mai revina vreodata. Astazi avem dezbateri publice obligatorii si pusul pe tava ar trebui sa fie de facto pentru orice idee care poate influenta viitorul. Practic, prin ceea ce afirmati va contraziceti singura. A nu critica mama in fata matusei inseamna exact pusul pe tava a ideilor si a nemultumirilor, atat din partea mamei cat si din partea copilului. Inseamna dezbaterea acestor idei si luarea unor decizii ininte, astfel incat fiecare sa se impace cu varianta aleasa democratic si pentru a se evita ulterior "plangeri" in fata matusii. Dar ca idee, si in aceasta situatie e ok si cu plangerile adresate matusii. Ele nu reprezinta (intr-o societate democratica) decat solicitarea unei extra opinii ce nu inseamna automat punerea ei in aplicare ci doar inca o analiza pentru o eventuala decizie ulterioara daca analiza aduce intradevar viziuni si detalii noi. Dar nu e obligatoriu sa fiti de acord cu mine.