Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Doamna Socoteală

Premierul Dăncilă și-a început discursul din Parlamentul European prin a spune, cât a putut de răspicat, că n-a venit acolo „să dea socoteală”.

Corect, așa a și fost. Doamna Dăncilă a venit acolo să ceară socoteală, nu să dea!

Discursul d-sale a fost aproape perfect, doar un singur lucru a lipsit: doamna Dăncilă nu și-a înfipt mâinile în șolduri. Și n-ar fi fost rău nici câte-un discret „Ardi-v-ar focu!” sau „Fir-ați ai dreacu!...”.

În mod straniu, prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, nu s-a îngălbenit la față, nu și-a smuls barba în semn de căință, nu s-a prăbușit tremurând cu capul pe masă, cum ar fi fost de bun-simț în fața rățoielilor doamnei Socoteală. Dimpotrivă, cu aceeași fermitate nu lipsită de amenințare, a avertizat guvernul României că va trebui să răspundă întrebărilor detaliate pe care i le va adresa în legătură cu legile justiției și statul de drept. Și că, dacă marșarierul continuă, Executivul român poate fi adus în fața Justiției europene. Iar președintele de ședință precum și majoritatea celorlalți parlamentari păreau mai degrabă iritați și plictisiți de mahalageala reprezentanților României.

Cerând socoteală cine sunt oficialii europeni care au redactat Raportul MCV despre România, dna Dăncilă a atins o culme imbecilă a tupeului – se crede probabil Dragnea când îi „ievaluează” pe judecătorii care îl judecă.

De fapt, întreg discursul mult-iubitei doamne premier nu era nicidecum pentru Uniunea Europeană, ci pentru cetățenii mai puținei la minte de acasă. Bruxellesul, Strasbourgul știu foarte exact ce îi poate pielea coaliției PSD-ALDE și ce se întâmplă în realitate în România, bombasmele despre mii de magistrați șantajați și milioane de cetățeni interceptați nu mișcă pe nimeni. Tot ce pot să spere doamna Socoteală și cei care i-au scris discursul pe cât de bățos, pe atât de mincinos, este ca romaniacii iubitori de „țărișoară” până la viol să-i iubească și mai tare pentru ce au făcut.

Au făcut rahatul praf. Oricât de romaniac disprețuitor de Occident ai fi, este greu să nu înțelegi un lucru simplu: nu suntem în poziția să „facem schimb de opinii cu domnul Timmermans”, cum zice Dragnea, UE poate să ne sancționeze, să ne amendeze, să ne taie din fonduri, să ne ia dreptul de vot pentru că nu-i respectăm regulile; noi nu putem. Singura noastră armă este să ne cerem afară din Europa, ceea ce unii o și fac. Pe 18 ianuarie 2017, atrăgeam atenția la Televiziunea Română asupra intenției nedeclarate a Partidului Dragnea de a scoate România din Uniunea Europeană. Numeam atunci asta ROMEXIT. Acum, iacătă că iese la vedere sub numele de ROEXIT.

Nu știu dacă ne putem da seama, stimați Republicani, de toate consecințele înspăimântătoare ale unei asemenea autoeliminări. Nu o enunț decât pe cea mai evidentă.

În 1999, guvernele postrevoluționare reușiseră să aducă România în pragul incapacității de plată, al falimentului de țară. Catastrofa economică a fost evitată datorită guvernatorului BNR Mugur Isărescu și permisului pentru migrarea forței de muncă românești în Vest, ceea ce a dus la scăderea șomajului și a adus un flux de miliarde de euro în țară. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla dacă toți cei care muncesc în Occident ar fi siliți să se întoarcă acasă sub guvernarea Dragnea-Dăncilă, în vreme ce mandatul lui Mugur Isărescu se încheie...

Abia atunci România ar deveni stat paralel. Paralel cu Europa. Paralel cu civilizația, democrația și libertatea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult