Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Doar 5 din 54 de candidați înscriși pentru conducerile caselor județene de sănătate au luat notă peste 7 și au promovat concursul. Vlad Voiculescu: Concursurile pe bune sunt un început bun

Adrian Gheorghe

Foto: Inquam Photos / George Călin​

Doar 5 dintre cei 33 de candidați pentru conducerile caselor județene de asigurări de sănătate au obținut note peste 7 și au promovat proba scrisă a concursului, potrivit rezultatelor afișate vineri seară pe site-ul CNAS și consultate de Hotnews.ro

Cei 5, care au candidat pentru casele de asigurări de sănătate din Maramureș, Iași, Tulcea, Cluj și Bistrița Năsăud, urmează să intre la proba interviului. În total 60 de candidaţi şi-au depus dosarul pentru concurs, iar dintre aceştia, în urma selecţiei dosarelor, au fost admişi la proba scrisă 54 de candidaţi, dintre care vineri s-au prezentat 33 de candidaţi. 

O parte dintre cei respinși la concurs sunt actuali directori interimari de case județene de asigurări de sănătate. 

Potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro înaintea concursului de vineri, în 15 județe, directorii în funcție ai caselor județene au fost candidați unici înscriși la concurs. În trei județe (Dolj, Olt, Timiș) nu a fost depus niciun dosar. 

Cel mai mare punctaj a fost obținut de candidatul pentru casa de sănătate din Maramureș - 93,3 puncte, iar cele mai mici de cei din Dâmbovița - 11,30 și Ilfov - 11,55.

„Mai e mult până departe. Concursurile pe bune sunt însă un început bun", spune Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății, într-o postare pe Facebook. În mandatul său a fost demarată organizarea concursurilor de către președintele CNAS, Adrian Gheorghe, numit în funcție de Guvern, la propunerea lui Vlad Voiculescu.

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adrian Gheorghe, declara recent că CNAS nu are niciun contract cu niciun furnizor de servicii medicale, toate contractele fiind încheiate între CASMB/casele județene și furnizori. „La nivelul caselor județene sunt gestionate, de facto, resursele Casei de Asigurări de Sănătate. De aceea trebuie să ne asigurăm că managementul lor este eficient", declara atunci Adrian Gheorghe.

Bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este în acest an de circa 45 de miliarde de lei, fiind una dintre instituțiile publice cu cel mai mare buget din țară. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult