Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Doar 5 din 54 de candidați înscriși pentru conducerile caselor județene de sănătate au luat notă peste 7 și au promovat concursul. Vlad Voiculescu: Concursurile pe bune sunt un început bun

Adrian Gheorghe

Foto: Inquam Photos / George Călin​

Doar 5 dintre cei 33 de candidați pentru conducerile caselor județene de asigurări de sănătate au obținut note peste 7 și au promovat proba scrisă a concursului, potrivit rezultatelor afișate vineri seară pe site-ul CNAS și consultate de Hotnews.ro

Cei 5, care au candidat pentru casele de asigurări de sănătate din Maramureș, Iași, Tulcea, Cluj și Bistrița Năsăud, urmează să intre la proba interviului. În total 60 de candidaţi şi-au depus dosarul pentru concurs, iar dintre aceştia, în urma selecţiei dosarelor, au fost admişi la proba scrisă 54 de candidaţi, dintre care vineri s-au prezentat 33 de candidaţi. 

O parte dintre cei respinși la concurs sunt actuali directori interimari de case județene de asigurări de sănătate. 

Potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro înaintea concursului de vineri, în 15 județe, directorii în funcție ai caselor județene au fost candidați unici înscriși la concurs. În trei județe (Dolj, Olt, Timiș) nu a fost depus niciun dosar. 

Cel mai mare punctaj a fost obținut de candidatul pentru casa de sănătate din Maramureș - 93,3 puncte, iar cele mai mici de cei din Dâmbovița - 11,30 și Ilfov - 11,55.

„Mai e mult până departe. Concursurile pe bune sunt însă un început bun", spune Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății, într-o postare pe Facebook. În mandatul său a fost demarată organizarea concursurilor de către președintele CNAS, Adrian Gheorghe, numit în funcție de Guvern, la propunerea lui Vlad Voiculescu.

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adrian Gheorghe, declara recent că CNAS nu are niciun contract cu niciun furnizor de servicii medicale, toate contractele fiind încheiate între CASMB/casele județene și furnizori. „La nivelul caselor județene sunt gestionate, de facto, resursele Casei de Asigurări de Sănătate. De aceea trebuie să ne asigurăm că managementul lor este eficient", declara atunci Adrian Gheorghe.

Bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este în acest an de circa 45 de miliarde de lei, fiind una dintre instituțiile publice cu cel mai mare buget din țară. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Telegondola Mamaia, între demolare și autostradă prin aer. Ce ar trebui făcut, de fapt, cu simbolul stațiunii?

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Citește mai mult

Telegrame din taberele copilăriei. De la „Bobiță” și biscuitul în ochi, la autocarul pentru copiii căzuți pe Vulcanii Noroioși

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Citește mai mult

cernavoda

Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.

Citește mai mult