Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Doar 5 din 54 de candidați înscriși pentru conducerile caselor județene de sănătate au luat notă peste 7 și au promovat concursul. Vlad Voiculescu: Concursurile pe bune sunt un început bun

Adrian Gheorghe

Foto: Inquam Photos / George Călin​

Doar 5 dintre cei 33 de candidați pentru conducerile caselor județene de asigurări de sănătate au obținut note peste 7 și au promovat proba scrisă a concursului, potrivit rezultatelor afișate vineri seară pe site-ul CNAS și consultate de Hotnews.ro

Cei 5, care au candidat pentru casele de asigurări de sănătate din Maramureș, Iași, Tulcea, Cluj și Bistrița Năsăud, urmează să intre la proba interviului. În total 60 de candidaţi şi-au depus dosarul pentru concurs, iar dintre aceştia, în urma selecţiei dosarelor, au fost admişi la proba scrisă 54 de candidaţi, dintre care vineri s-au prezentat 33 de candidaţi. 

O parte dintre cei respinși la concurs sunt actuali directori interimari de case județene de asigurări de sănătate. 

Potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro înaintea concursului de vineri, în 15 județe, directorii în funcție ai caselor județene au fost candidați unici înscriși la concurs. În trei județe (Dolj, Olt, Timiș) nu a fost depus niciun dosar. 

Cel mai mare punctaj a fost obținut de candidatul pentru casa de sănătate din Maramureș - 93,3 puncte, iar cele mai mici de cei din Dâmbovița - 11,30 și Ilfov - 11,55.

„Mai e mult până departe. Concursurile pe bune sunt însă un început bun", spune Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății, într-o postare pe Facebook. În mandatul său a fost demarată organizarea concursurilor de către președintele CNAS, Adrian Gheorghe, numit în funcție de Guvern, la propunerea lui Vlad Voiculescu.

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adrian Gheorghe, declara recent că CNAS nu are niciun contract cu niciun furnizor de servicii medicale, toate contractele fiind încheiate între CASMB/casele județene și furnizori. „La nivelul caselor județene sunt gestionate, de facto, resursele Casei de Asigurări de Sănătate. De aceea trebuie să ne asigurăm că managementul lor este eficient", declara atunci Adrian Gheorghe.

Bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este în acest an de circa 45 de miliarde de lei, fiind una dintre instituțiile publice cu cel mai mare buget din țară. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult