Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Doi ingineri au făcut un profit de 100.000 de euro în primul an de business, cu o soluție care scurtează drumul de la idee la produsul final. Generația B

Digital Twin

În primăvara anului trecut, doi ingineri, Laurențiu Nae, absolvent al Facultății de Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice, specializarea Mecatronică și Roboți Industriali, și Eduard Oprea, absolvent al Facultății de Inginerie Aerospațială de la Politehnică, au pus bazele unui start-up care să ajute firmele să scurteze drumul de la idee la fabricarea a unui produs. 

„Putem să realizăm un prototip virtual, un „geamăn digital” al unui produs sau putem să facem o simulare completă a fabricației, a echipamentelor din fabrică, a sistemelor din fabrică, a proceselor. Putem simula cum o să se comporte produsul în viața reală, cum o să suporte anumite solicitări, putem să simulăm și producția, ce înseamnă, cât durează, ce costuri presupune”, explică Laurențiu Nae (foto dreapta), co-fondatorul Digital Twin. 

Simulezi digital sute de variante și lansezi în producție doar versiunea finală

Crearea unui prototip virtual, spune el, ajută o companie să economisească banii și timpul pe care le presupune realizarea unui prototip real și permite simularea unui număr mare de versiuni. Clienții cărora li se adresează sunt cei care fabrică diferite produse, de la componente auto sau piese de aeronavă până la felurite bunuri. „Proiectarea și producția se planifică simultan. Dacă eu vreau să realizez o componentă de mașină, fac proiectul pe calculator și planific și toată tehnologia de fabricație, astfel încât să optimizez foarte mult costurile, să știu cum îndoi tabla, cum o vopsesc, cum o găuresc. Noi scurtăm ciclul de la idee de la lansare cu ajutorul acestui geamăn digital. Poți să simulezi sute de variante digital, să optimizezi și să lansezi în producție numai varianta finală”, aratăantreprenorul.

Cel mai greu lucru, spune el, i-a fost la început să îi convingă pe clienți că soluția pe care le-o propunea le rezolva o problemă, iar investiția în ea aducea valoare. 

Patru-cinci luni fără niciun contract

După primele două-trei săptămâni de la lansarea afacerii în care toată lumea i-a felicitat și i-a încurajat, au urmat câteva luni de muncă în care cei doi parteneri de afaceri nu au reușit să semneze niciun contract. 

„Trebuie să ai încredere foarte mare că direcția pe care mergi este bună. La început, toată lumea te încurajează, te felicită, îți dă like și share, îți spune: E extraordinar, o să aveți succes. Trece acel val de entuziasm, în care ți-ai hrănit orgoliul și în care ți se pare că toată lumea o să cumpere și ți se pare că toată lumea a auzit de tine. Apoi intri într-o perioadă de liniște, în care nu-ți mai sună telefonul și nu vin comenzile. Iar tu cheltui pe marketing, cheltui pe deplasări, cheltui cu diverse facturi, cu biroul și trebuie să susții toată afacerea și să nu te oprești. Lunile alea sunt foarte interesante, pentru că te întrebi mereu dacă ai pornit bine”, povestește Laurențiu Nae.

Vreme de patru-cinci luni a vizitat, împreună cu partenerul său de business, diferite fabrici, a studiat procesele de producție și le-a propus managerilor soluții pentru diferitele probleme pe care le întâmpinau.

Fiind vorba despre companii mari, care cântăresc cu atenție deciziile și își stabilesc riguros deciziile, niciuna nu s-a grăbit în aceste luni să semneze un contract cu start-up-ul aflat la început de drum. După primele cinci luni, a venit și primul client: o companie mare din industria auto. Au urmat apoi și alte firme din domeniu dar și două companii din industria aeronautică. 

„Soluții pentru a patra revoluție industrială”

„Am renunțat în utimul an la tot ce însemna timp pentru hobby sau pentru familie și am muncit câte 12 ore pe zi, șase zile pe sătămână. Dimineața eram contabil, la 10 faceam marketing, la 2 făceam o prezentare tehnică a unui produs și seara mai încercam să vând ceva sau să mai scriu un articol pe blog”, își amintește antreprenorul. După un an de muncă și o investiție de 20.000 de euro, firma a înregistrat, spune Laurențiu Nae, o cifră de afaceri  de aproximativ 400.000 de euro și un profit de 100.000 de euro. 

În general, firmele au nevoie de serviciile lor când trebuie să realizeze un nou produs. „Un client de-al nostru primește o comandă de la o mare companie din Germania să realizeze o piesă în sute de mii de exemplare, la un anumit cost, într-un anumit timp. Trebuie să știe cum anume realizează asta și noi putem să răspundem la foarte multe întrebări. Facem o echipă comună și noi venim cu experiența noastră, cu training, cu proiect pilot și facem un transfer de competențe”, explică antreprenorul. 

Are în plan ca în următorii cinci ani să aibă o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, să crească la 15 numărul de angajați și să pună la dispoziția clienților tehnologii din ce în ce mai performante. „Ce facem noi este să oferim soluții pentru a patra revoluție industrială, care presupunde digitalizarea fabricației. În viitorul apropiat ne propunem să angajăm oameni foarte buni, care să fie la fel de motivați ca și noi. Suntem deschiși să angajăm oameni mai buni decât noi”, spune Laurențiu Nae.

Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Republica, tineti-o tot asa.
    Acestea sunt exemplele care trebuiesc scoase in fata. F bun articol. Nu uitați de corupți va rog❤❤
    • Like 0
  • nu prea pricep ce e special...in produsele de inalta technologie, simularile si evaluarile solutiilor potentiale pe modele de simulare (virtual prototyping) sunt pasi care se fac de ani buni in occident...iar in RO, banuiesc ca majoritatea firemelor care fac manufacturing, au prototypurile proiectate in occident folosind astfel de tehnici...d-aia le-a fost si greu sa gaseasca clienti in RO pt ca in romania, doar se fabrica IEFTIN ...westicii au nevoie de labari care sa construiasca ieftin ce proiecteaza ei... dar e o veste buna totusi ca se face si proiectare in RO...
    • Like 0
  • Asta da afacere cu valoare adăugată, nu importul de kendanimicuri și fidgetîmpenii...
    • Like 1
  • Ca toate afacerile viitoare de succes , cele românești se lovesc invariabil de constrângerile din țară. În primul rând nu există o piață de capital strict necesară finanțării și lansării pe piață a start-up urilor de genul venture capital sau fondurilor de plasament și investiții. Cu credite bancare a căror rate trebuie rambursate din luna următoare contractării creditului nu există nici o șansă în dezvoltarea unor astfel de afaceri. Apoi accesul la fonduri europene este drastic limitat de functionarii din ministere fie pentru a servi clientela de partid fie din dezinteresul generat de lipsa șpăgii corespunzătoare de la un start -up amarât. Și nu în ultimul rând de birocrația îngrozitoare și hartuielile organelor de control câte trebuie să strângă banii la buget din prima lună de funcționare mai ales dacă nu faci parte din partidul de guvernământ.
    • Like 0
  • fiorosul check icon
    Exista deja softuri de simulare a ceea ce s-a prezentat, unele versiuni mai vechi fiind oferite chiar gratuit.
    • Like 0
    • @ fiorosul
      Pai oamenii nu l-au inventat pe soft, folosesc Siemens PLM. Poti sa fi si tu chiar azi partner Siemens :) Doar ca de la a lua un soft si a-l pune la treaba sa faci 400k euro cu el e cale lunga . Felicitari!
      • Like 0
    • @ fiorosul
      softuri exista de ani chiar zeci de ani...dar cine crezi ca o sa construiasca modelele??? ca nu se construiesc singure...si mai am vazut soafte...vin, dar fara librarii...dupa aia iti ia luni de zile sa bagi fiecare shurubel in librarie...daca nu ai de lucru masiv, nu se merita sa faci toata proiectarea computerizat
      • Like 0
  • check icon
    Este minunat că astfel de tineri încă neviciați de mentalitățile otrăvite de comunism şi populism ale vechii generații duc afacerile şi tehnologiile la nivelul premium cerut de vremuri.
    • Like 1
  • SUNT UN SLUJBAS LA STAT UNDE VIITORUL ESTE SIGUR , DAR INCOLOR SI INODOR.APRECIEZ ACEŞTI COLEGI DE VARSTA PENTRU INTELIGENTA SI CURAJUL DE CARE DAU DOVADA.CITESC DE CEVA TIMP REPUBLICA SI REALIZEZ, SPER SA NU FIE DOAR DATORITĂ ENTUZIASMULUI VOSTRU, CA ROMANIA SE MISCA INTR-O DIRECTIE BUNA.NU DATORITA POLITICIENILOR CI DATORITA ACESTOR TINERI CE INCEARCA UN ALT VIITOR. TOT INAINTE CU TUPEU
    • Like 0
    • @ Cristiana Grasu
      Mai ușor cu majusculele pe scări!!!
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult