Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Dolarul este prea puternic

Bursa - getty

(Foto Guliver/Getty Images)

De-a lungul anilor, sistemul monetar al SUA a trecut prin câteva modificări importante. Statele Unite au emis monedă ce putea fi tranzacționată pentru o cantitate stabilită de piese de aur sau de argint, așa-numitul „standard de aur” sau „standard de argint”. De fapt, acest lucru este menționat chiar în Constituția Statelor Unite.

Aurul a fost timp de mulți ani metalul preferat, datorită durabilității, fungibilității și rarității sale. Datorită stabilității cotațiilor aurului, acest metal prețios a fost văzut ca o soluție optimă de contracarare a hiperinflației. Criticii „standardului aur” au avertizat că, din cauza faptului că era o marfă fizică, Statele Unite erau strâns legate de producția minieră a aurului.

SUA au început să se îndepărteze treptat de „standardul aur” odată cu adoptarea sistemului Bretton Woods, după al doilea război mondial. Prin intermediul sistemului Bretton Woods, monedele lumii au fost legate în dolar, care la rândul său a fost legat de aur, la o rată de 35 dolari pe uncie. Acest lucru a fost făcut pentru a oferi lumii încredere că dolarul este o monedă sigură. Țările au fost obligate să mențină ratele de schimb, plus sau minus 1% din paritatea cu aurul, prin cumpărarea sau vânzarea de valută pe piețele valutare. A început astfel călătoria lungă ce a transformat dolarul SUA în moneda cea mai folosită pe plan internațional, dolarul devenind monedă de rezervă.

În timpul președinției lui Richard Nixon (1969-1974), sistemul Bretton Woods a început să își arate limitele, fapt ce a dus la prăbușirea acestuia. SUA au pompat miliarde de dolari în sistem pentru plata facturii războiul din Vietnam, ceea ce a provocat inflație. SUA au renunțat unilateral la sistemul Bretton Woods și „standardul de aur” în 1971. De la crearea FED în 1913 până la renunțarea standardului de aur în 1971, dolarul a pierdut 75% din valoarea sa. Din 1913 și până în prezent, dolarul a pierdut peste 96% din valoarea sa.

Sistemul rezultat după 1971 este în vigoare și astăzi. În prezent, majoritatea monedelor fluctuează liber, valoarea acestora crescând sau scăzând în funcție de deficitele contului curent, condițiile economice sau ratele dobânzilor.

Noi dolari sunt emiși atunci când Rezerva Federală alege să finanțeze datorii guvernamentale, în principal obligațiunile de trezorerie ale Statelor Unite, prin crearea de noi rezerve, mai degrabă decât prin finanțarea achiziției cu rezerve existente. Atunci când emitentul de obligațiuni cheltuiește banii, noi bani sunt introduși în sistem.

În comparație cu banii grei susținuți de aur sau argint, această abordare bazată pe datorii are avantajul de a furniza elasticitate monedei, oferind guvernului un mijloc de a extinde sau de a contracta oferta de bani ca răspuns la schimbarea condițiilor economice. Dezavantajul acestei abordări este inflația. Oferta de bani trebuie extinsă continuu pentru a finanța plățile de dobândă aferente datoriilor pentru care este emisă. Această acțiune devalorizează moneda, provocând inflație.

În prezent, dolarul american atinge ponderea de 61% din totalul rezervelor valutare deținute de băncile centrale, față de euro, care reprezintă 20%. Cele două monede dețin, în consecință, o pondere de peste 80% din totalul rezervelor deținute de băncile centrale, dar sunt și cele mai tranzacționate monede din piață.

Trăim într-un moment dominat de un dolar puternic. În aceste zile, dolarul se tranzacționează în intervalul 1,09 – 1,11 dolari/euro. Desigur, moneda americană este și ea sensibilă la tensiunile războiului comercial, sau față de statisticile pieței muncii, ale economiei americane, în general. Dar poziția de forță a dolarului este dată de o piață care cere masiv o monedă sprijinită de o economie capabilă să reziste șocurilor interne și externe.

Recent, Federal Reserve, banca centrală a Statelor Unite, a injectat în piața financiară 100 de miliarde de dolari, în operațiuni pe termen scurt, ca răspuns la cererea mare de dolari a pieței financiare. O altă explicație pentru încăpățânarea dolarului de a rezista șocurilor transmise de la Casa Albă, care-și dorește un dolar mai slab pentru a susține exporturile americane, este dobânda mai ridicată obligațiunilor sale de trezorerie. Într-o epocă în care marile bănci centrale au dobânzi negative, dolarul este un plasament atractiv datorită dobânzilor sale mari. O monedă solidă, așezată pe o economie puternică și rezistentă, care livrează câștiguri mai mari decât restul marilor monede.

Un dolar slab ar oferi însă avantaje competitive Statele Unite, în primul rând comerciale. Există mai multe beneficii uriașe din devalorizarea dolarului, cărora factorii de decizie nu le pot rezista. Evident, comerțul oferă cea mai convingătoare rațiune pentru devalorizarea dolarului. O monedă mai slabă încurajează exporturile, ducând la ieftinirea produselor unei țări pe piețele globale. În schimb, o monedă mai puternică favorizează majorarea importurilor.

Reechilibrarea balanței comerciale a SUA este una dintre prioritățile președintelui Donald J. Trump. Prin urmare, devalorizarea dolarului reprezintă una dintre armele cele mai puternice pe care Statele Unite le au pentru a contracara politica dusă de China, stat ce și-a devalorizat propria monedă, yuanul, ca ripostă la majorarea tarifelor impuse mărfurilor chinezești, de către Statele Unite.

Trump admiră politica pe care adoptat-o China, aceea de a încuraja creșterea industrială și exporturile. Balanța comercială a SUA este în prezent negativă. Statele Unite înregistrează deficite comerciale importante față de fiecare dintre primii cinci parteneri comerciali:

1. China – importuri de 563 miliarde dolari, exporturi 120 miliarde dolari.

2. Canada – importuri de 326 miliarde, exporturi 300 miliarde dolari.

3. Mexic – importuri de 349 miliarde de dolari , exporturi 265 miliarde dolari.

4. Japonia – importuri 146 miliarde, exporturi 75 miliarde dolari.

5. Germania – importuri 128 miliarde, exporturi 58 miliarde dolari.

Principalii parteneri comerciali ai SUA, în procente


Principala destinație a exporturilor chinezești sunt Statele Unite, în timp ce Statele Unite sunt doar al treilea exportator în China. Acest fapt se traduce printr-o balanță comercială negativă de 443 miliarde de dolari. SUA se află în același timp într-o poziție inferioară și față de partenerii din NAFTA, Canada și Mexic, dar și față de Germania și Japonia.

Ponderea deficitelor față de primii 5 parteneri comerciali ai Statelor Unite

Efectul electoral

Anul viitor, în Statele Unite vor avea loc alegeri prezidențiale. Pentru câștigarea celui de-al doilea mandat la Casa Albă, Trump va trebui să prezinte electoratului rezultate economice pozitive și, de asemenea, să propună soluții pentru expansiunea viitoare a economiei americane. Ciclul actual de creștere economică este cel mai lung din istoria Statelor Unite. Acesta a început în 2009 și este puțin probabil ca economia americană să între în recesiune în următorii doi ani.

În plus, de o monedă slabă vor beneficia, din punct de vedere economic, unele dintre cele mai importante circumscripții ale lui Trump, prin impulsionarea exporturilor agricole și industriale. În 2016, Trump a câștigat majoritatea electorilor în opt din așa-numitele “swing states”.

Sursa: 270win.com

Florida, Iowa, Arizona, Michigan, Ohio, Carolina de Nord, Pennsylvania și Wisconsin au fost câștigate de către Trump și în acest fel republicanul a fost ales pentru funcția supremă în stat, prin intermediul a 125 de electori proveniți din aceste state, din numărul total de 270 de electori la nivel național. Acestor state li s-au adăugat cele din sudul Statelor Unite, mai puțin Colorado și New Mexico.

Trump a câștigat alegerile prezidențiale datorită sprijinului primit din partea alegătorilor din mediul rural, dar și din nordul industrializat. În special, a primit un sprijin puternic în statele care depind de agricultură, cărbune și petrol.

Decizia administrației Trump de majorare a tarifelor impuse unilateral mărfurilor importate din China nu a rezolvat problemele legate de micșorarea deficitului comercial, deși tarifele au fost mărite în mai și în septembrie, incertitudinea este în creștere.

Dacă valoarea dolarului va scădea, companiile din SUA vor avea posibilitatea să mențină și să dezvolte mai multe operațiuni de producție pe teritoriul american. Economia americană va fi avantajată, întrucât vor fi create noi locuri de muncă, costurile cu forța de muncă vor fi reduse și exporturile americane vor deveni mai accesibile pentru importatori.

Pe de altă parte, adversarii deprecierii dolarului susțin că milioane de americani ar fi afectați de o politică de depreciere intenționată a dolarului american iar viața de zi cu zi le-ar fi afectată. Un dolar devalorizat nu numai că ar majora costul călătoriilor în străinătate, dar ar majora prețul pentru o gamă de bunuri precum încălțăminte, îmbrăcăminte, mobilier, autoturisme, fructe și legume. De asemenea, prețul combustibililor s-ar majora, deoarece scăderea valorii dolarului ar majora prețul petrolului. Acest lucru are un impact, în special, asupra celor mai săraci dintre americani.

Un dolar depreciat artificial poate stimula exporturile pe termen scurt, dar moneda suplimentară pompată pe piețele globale, pentru a scădea cursul de schimb, poate provoca o creștere a nivelului general al prețurilor - adică inflația – care, în cele din urmă, anulează orice avantaj printr-o scădere a ratei nominale de schimb.

În prezent, toate opțiunile în legătură cu devalorizarea dolarului american sunt pe masă, iar deciziile adoptate de administrația președintelui Trump pot influența direct fluxurile comerciale mondiale. Un dolar devalorizat ar putea stimula, într-adevăr, exporturile americane pe termen scurt, însă pe termen lung această acțiune poate amplifica efectele războiului comercial, care sunt în general contraproductive. Dar uneori politicienii sunt mai preocupați de maximizarea imaginii pe care o au în ochii propriilor alegători decât să ia deciziile necesare stimulării economiei, pe termen lung, prin măsuri sustenabile.

Articol publicat și pe Reporter Global

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • un dolar slab e dorit de exportatori, dar face "fata proasta" administratiei; erodeaza economiile populatiei si batrinilor; asta e problema tuturor monedelor desprinse de etalon aur/argint; devin subiective si la cheremul factorilor politici; toate se depreciaza; sa vedeti la euro ce nebunie...
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult