Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Două vechi instrumente de control politic: liderii de sindicat și inspectoratele școlare – în timp ce noul an școlar începe cu alte probleme, acestea rămân nerezolvate

sindicaliști 2025

Foto: Guvernul României

Acest text este despre liderii de sindicat din învățământ și despre inspectoratele școlare. Una dintre marile slăbiciuni ale societății noastre este memoria colectivă: uităm repede. De aceea, merită să privim înapoi, către câteva momente esențiale care au marcat relația dintre învățământ și mediul politic.

Greva generală din 2023

Trebuie să ne reamintim împreună câteva detalii legate de greva generală a profesorilor din 2023, care a fost cea mai amplă mișcare de protest din învățământul românesc după 1990. Ea a început pe 22 mai 2023 și a durat trei săptămâni, implicând peste 150.000 de cadre didactice și zeci de mii de angajați auxiliari și nedidactici.

Cauze principale:

•⁠ ⁠Nemulțumirea față de salariile mici, mai ales ale debutanților (sub 3.000 lei net), considerate neatractive pentru profesia didactică;

•⁠ ⁠Solicitarea ca salariul profesorului debutant să fie egal cu salariul mediu brut pe economie, așa cum era prevăzut în legea educației;

•⁠ ⁠Lipsa unor garanții ferme din partea guvernului privind majorările salariale și un calendar clar de aplicare.

Rezultat:

•⁠ ⁠Guvernul a adoptat ordonanțe prin care a acordat majorări salariale de aproximativ 25% pentru debutanți și pentru personalul nedidactic, precum și prime anuale pentru profesori.

•⁠ ⁠S-a promis că noua lege a salarizării unitare va include principiul conform căruia salariul debutantului va fi la nivelul salariului mediu brut pe economie.

•⁠ ⁠Pe 12 iunie 2023, sindicatele au decis suspendarea grevei, după ce majoritatea profesorilor au acceptat oferta guvernului.

Citez concluzia dintr-un articol de la acea vreme: „Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, în urma consultării liderilor organizațiilor sindicale afiliate, în cadrul ședințelor Colegiilor liderilor celor două federații, au luat decizia suspendării grevei generale, condiționată de instituirea, în ordonanța de urgență ce urmează a fi aprobată în ședința de Guvern de astăzi...”

Au trecut mai bine de doi ani de la această declarație, pe care eu încă o consider o mare minciună. Eram în al treilea și ultimul meu an în învățământul preuniversitar, iar primul lucru pe care l-am făcut când am văzut această declarație a fost să-i întreb pe cei doi lideri de sindicat din școala unde predam dacă pe ei i-a întrebat cineva ceva cu privire la încheierea grevei. Răspunsul lor a fost clar: „Nu!”.

După ce am aflat acest lucru, am creat o petiție pe Declic.ro către cadrele didactice, cu titlul „Demisia liderilor de sindicat din învățământ”, având următorul text:

Liderii de sindicat din învățământ au anunțat că suspendă greva în urma unei promisiuni făcute de către Guvernul Ciucă. Nicolae Ciucă a făcut această promisiune înainte să își dea demisia.

Liderii de sindicat Marius Nistor, Simion Hăncescu și Anton Hadăr, acceptând o simplă promisiune, au trădat interesele cadrelor didactice din România. Nu trebuie să uităm nici faptul că ministrul Educației a anunțat că nu vom fi plătiți pentru zilele de grevă. Semnați această petiție pentru a-i face conștienți pe cei trei lideri de sindicat că ne simțim trădați.”

Petiția a fost semnată de aproape 10.000 de persoane. M-a interesat în mod special ce au scris în comentarii cei care au semnat petiția. Vă invit să citiți și  comentariile, unde veți descoperi că foarte mulți profesori s-au simțit trădați de această decizie și mințiți într-un mod josnic, pentru că ei nu au hotărât încheierea grevei.

Desființarea inspectoratelor școlare

1.⁠ ⁠Ianuarie 2020: USR a propus desființarea inspectoratelor școlare

Trebuie să mergem și mai în spate, la analiza unor anomalii din învățământ care au rămas nerezolvate. În ianuarie 2020, USR propunea desființarea inspectoratelor școlare:

De 30 de ani vedem cum sistemul de educație este ținut captiv mediocrității, servind mai degrabă grupurilor de interese din politică decât educării copiilor. O reformă reală a Educației, pe lângă măsuri care să aibă în centru elevul și profesionalizarea dascălilor, trebuie să cuprindă și desființarea Inspectoratelor Școlare. Instituțiile sunt câmp de bătaie sau răsplată pentru oamenii de partid, iar criteriul competenței este un factor secundar. Același lucru îl vedem, zilele acestea, și la ministrul Educației, care a înlocuit 19 inspectori școlari generali cu niște membri de partid.

Sunt practici pesediste, doar că diferă culoarea carnetului de partid: din roșu s-a făcut galben. În continuare avem de-a face cu o politizare extremă a sistemului de educație, iar reforma mult promisă de doamna Anisie e apă de ploaie. USR propune desființarea Inspectoratelor pentru a rupe lanțul vicios al controlului politic asupra sistemului de educație.”

Sper că îmi este îngăduit să nu mai vin cu date și statistici privind numirea politică a inspectorilor școlari, a directorilor de școală sau a managerilor de spital. Mă gândesc că este o realitate pe care o cunoaștem cu toții.

2.⁠ ⁠Ianuarie 2021: Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu – România nu este pregătită pentru desființarea inspectoratelor școlare

Conform unei declarații făcute un an mai târziu, în ianuarie 2021, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației de la acea vreme, afirma:

Sigur că este un obiectiv acela al descentralizării inteligente, care să facă sistemul de educație mai funcțional. Dar dacă am desființa inspectoratele școlare mâine, mă tem că nimeni nu ar mai putea repara ceva în sistemul de educație. Eu nu cred că România este pregătită în momentul ăsta să predea conducerea școlii la nivelul autorității locale, fără inspectorat. Putem să le luăm din atribuții, toate atribuțiile, dar să știm cine preia acele atribuții și să ne asigurăm că facem mai bine și nu mai rău.

3.⁠ ⁠Iulie 2022: Ministrul Sorin Cîmpeanu – „desființăm inspectoratele”

După un an și jumătate de la declarația de mai sus primeam, în sfârșit, un „Breaking news”:

Inspectoratele școlare județene vor fi desființate și transformate în deconcentrate ale Ministerului Educației, anunță ministrul Cîmpeanu, pentru noua Lege a Educației / Inspecțiile sistemice trec la o nouă instituție.

Părea că, în sfârșit, ne îndreptăm spre o oarecare normalitate. Doar că...

4.⁠ ⁠Decembrie 2023: „Desființarea inspectoratelor școlare este amânată până la începutul anului școlar 2025–2026 – proiect de OUG”

La sfârșitul anului 2023 a fost anunțată amânarea desființării până la începutul anului școlar 2025–2026, adică până mâine, 08.09.2025, când vedem ce se întâmplă în învățământ.

Cei de la Edupedu.ro au întrebat-o pe ministra din partea PNL, Ligia Deca, „cum poate face reformă cu instituții nereformate?”, iar răspunsul ministrei Educației a fost: „se pot face foarte multe lucruri cu profesioniștii care sunt deja în sistem.”

5.⁠ ⁠Decembrie 2024: „Din amânare în amânare. Desființarea inspectoratelor școlare este întârziată până la începutul anului școlar 2026–2027 – proiect de OUG”

6.⁠ ⁠Actualul ministru al Educației: Inspectoratele școlare funcționează legal

Daniel David amintește că cerința din lege privind desființarea acestor instituții a fost prorogată, la începutul acestui an, până la sfârșitul anului.

Privind retrospectiv, în cei trei ani petrecuți în învățământ – și chiar după aceea – nu am reușit să găsesc un rol real și benefic al inspectoratelor școlare. Poate că aceste instituții ar putea contribui la creșterea calității educației, dar numai dacă funcțiile ar fi ocupate prin criterii de competență, nu prin numiri politice. În forma lor actuală, inspectoratele nu fac decât să mențină controlul politic asupra școlii, la fel cum se întâmplă în sistemul de sănătate cu managerii de spital numiți de partide.

Astăzi vorbim din nou despre problemele acute ale învățământului, dar uităm prea repede de cele vechi, care continuă să erodeze sistemul. Cele două exemple pe care le-am propus aici:

1.⁠ ⁠Liderii de sindicat rămân aceiași, deși mulți profesori și-au pierdut încrederea în ei.

2.⁠ ⁠Inspectoratele școlare continuă să existe, deși sunt profund marcate de control politic și nu își justifică în mod real rolul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Îmi aduc aminte că pe vremurile "de mult apuse" sindicatelor li se spunea cureaua de transmisie între clasa muncitoare și partid, (pcr), unicul. Astazi vedem că se adevereste ce vedeam odată în filmele americane, că sindicatele sunt mafia. Niște șantajisti ordinari, eternizati la conducerea clanurilor, de neclintit și putred de bogați din parazitism. Chiar mă mir că s-a reușit detronarea lui radoi de la metrou. O fi intrat actualul în grațiile cuiva!
    • Like 0

Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult