Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Dovada că omul sfințește locul. Fiul medicului Cîrstoveanu: După ce studenții au văzut ce se întâmplă la secția de Terapie Intensivă Nou-Născuți de la Marie Curie, neonatologia a ajuns una dintre cele mai căutate specialități

Cătălin Cîrstoveanu - Foto: Octav Ganea

Credit foto - Inquam Photos/ Octav Ganea

Imaginați-vă un bebeluș nevoit să stea internat în secția de terapie intensivă nu o zi sau două, ci săptămâni sau chiar luni. Fie zi, fie noapte, becurile luminează orbitor. În stânga și dreapta, alți copii mici plâng, în timp ce medicii și asistentele fac manevre salvatoare și le administrează tratamente. Pentru a nu lăsa să se întrerupă circuitul vieții, lumina și zgomotul trebuie să fie prezente neîncetat. Însă, paradoxal, acest lucru cauzează în sine suferință, pentru că bebelușii care trec prin clipe grele nu se pot odihni și nu pot avea niciun moment de liniște. Așa se desfășurau zilele și nopțile la secția de Terapie Intensivă Nou Născuți de la Spitalul „Marie Curie” din București în urmă cu mai bine de un deceniu.

Apoi medicul Cătălin Cîrstoveanu a implementat un concept care a revoluționat terapia intensivă neonatală în România - un singur pacient în cameră, cameră care se poate transforma ori de câte ori este nevoie în sală de operații. Au trecut zece ani de când secția TINN de la Marie Curie a fost renovată și modernizată, cu sprijinul Asociației „Inima Copiilor” și al Fundației Vodafone România, după un model inovator, preluat de la un spital de top din Statele Unite ale Americii.

„Primii bebeluși tratați în noua secție sunt astăzi copii mari, preadolescenți. Ne uităm la ei și nu ne vine să credem”, spune Alex Popa, fondatorul Asociației „Inima Copiilor”, dând cea mai frumoasă măsură a reușitei în medicină. Singura, după cum subliniază Cătălin Cîrstoveanu.

„Singurii care dau măsura activității noastre sunt pacienții noștri, care au istorii incredibile, unii au supraviețuit în mod incredibil. Și uitându-ne la ei, ne dăm seama de ce a fost un proiect așa de extraordinar pentru noi, pentru comunitatea medicală românească. S-a creat un anumit spirit, s-au schimbat multe în ceea ce înseamnă arhitectura spitalelor, a apărut ideea de a avea un pacient singur într-o cameră. Nu am inventat nimic, am preluat ce au făcut arhitecți foarte inteligenți în spitale din Statele Unite, Germania, Franța. Au început să apară cazuri care nu aveau cum să trăiască în alte condiții, copii cu intestin scurt, care stau unu, doi, trei, patru ani în spital și pe care îi trimitem acasă cu nutriție parenterală. Astfel de lucruri erau imposibile înainte”, arată medicul.

„Ce fac eu în sala de operații înseamnă 20 la sută din drum. Cel mai mult contează ce se întâmplă după aceea, îngrijirea pacientului”

Calitatea îngrijirii de la TINN a crescut șansele micilor pacienți internați aici și a scăzut durata internărilor. Iar acest rezultat nu ține atât de dotări, aflate în pas cu vremurile în care trăim, cât de oameni, crede chirurgul pediatru Ionuț Secheli. 

În imagine, chirurgul Ionuț Secheli. Credit foto - Sabin Cîrstoveanu

„Pe mine nu mă interesează aparatele, mă interesează oamenii de aici, care sunt extraordinari”, spune el, adăugând că felul în care decurge îngrijirea pacientului în TINN crește rata de succes a intervențiilor chirurgicale. „Ce fac eu în sala de operații înseamnă 20 la sută din drum. Cel mai mult contează ce se întâmplă după aceea, îngrijirea pacientului”, a explicat chirurgul într-un eveniment restrâns, prilejuit de aniversarea a zece ani de TINN.

În timpul acestuia, a fost prezent și medicul Daniel Cîrstoveanu, fiul doctorului Cătălin Cîrstoveanu, care a povestit că și-a dat seama, o dată în plus de importanța muncii tatălui său, în timp ce se pregătea pentru examenul de rezidențiat.

În imagine, medicul Daniel Cîrstoveanu. Credit foto - Sabin Cîrstoveanu

Până atunci, observase el, neonatologia nu era o specialitate atât de căutată. „Brusc, după ce au văzut ce se întâmplă la TINN, la „Marie Curie” , toată lumea voia la rezidențiat neonatologia, ca să ajungă acolo. Studenți foarte buni făceau grupuri, comparau medii, îmi puneau întrebări, îmi trimiteau mailuri. Asta în condițiile în care neonatologia nu e o specialitate ușoară”, a povestit Daniel Cîrstoveanu, care a ales să profeseze în domeniu medicinei imagistice.

Cum sunt prevenite infecțiile nosocomiale

Secția TINN de la „Marie Curie” a fost, în urmă cu 10 ani, prima din țară concepută de la cap la coadă cu gândul la pacient, de la felul felul în care decurge actul medical, până la nutriție și cooptarea familiei în procesul de îngrijire. La TINN există farmacie, bancă de lapte matern, medic cardiolog, medic neurolog, kinetoterapeut și nutriționist.

Fiecare copil stă singur într-o cameră, în care presiunea aerului este mai mare decât presiunea aerului de pe coridor, o soluție care micșorează posibilitatea ca microbii să intre în încăpere. Fiecare cameră este dotată cu lavoar, săpun și dezinfectant pentru a încuraja personalul medical să se spele pe mâini înainte de a atinge pacientul.

„Infecțiile nosocomiale se transmit în special prin manipulare, prin atingere, după cum spunea la un moment dat medicul Cîrstoveanu, microbii nu sar. Dacă tu ai toate posibilitățile să te să dezinfectezi la îndemână, lucrurile se îmbunătățesc semnificativ, toate aceste detalii au un impact foarte mare. Deși construirea unei astfel de secții costă mai mult, beneficiile din punctul de vedere al îngrijirii pacientului sunt foarte mari și, în plus, există ulterior o reducere fantastică a cheltuielilor. Pentru că ai o reducere a infecțiilor nosocomiale și implicit a consumului de antibiotice care sunt scumpe, mai ales cele speciale pentru terapie intensivă. Înregistrezi o reducere a numărului de zile pe care le petrec pacienții în în terapie intensivă, pentru că ai mai puține infecții, o rată de supraviețuire mai mare”, explică Alex Popa, fondatorul Asociației „Inima Copiilor”.

În imagine, Alex Popa.. Credit foto - Sabin Cîrstoveanu

În această secție au avut o șansă la supraviețuire, pentru prima dată în România, copiii cu sindrom de intestin scurt. „Erau niște copii condamnați la moarte în țară, n-aveau nicio șansă, oricum e o rată de supraviețuire mică în lume în general. Și aici, la „Marie Curie”, s-a întâmplat că au fost mai mulți care au supraviețuit, care supraviețuiesc, au putut să fie hrăniți parenteral acasă. Aici a intervenit o chestiune foarte interesantă pe care lumea o ia foarte puțin în considerare, și anume prezența părinților în secție, care a însemnat de multe ori și un training pentru părinți. S-a întâmplat, nu de puține ori, ca pacienții să plece acasă cu diverse probleme. Este, de exemplu, cazul copiilor care trebuie hrăniți parenteral, ei au un cateter central care trebuie foarte bine îngrijit, ca să nu existe infecții. Statistica internațională spune că un astfel de cateter rezistă trei luni și noi am avut pacienți care au stat acasă și au avut cateterul neschimbat timp de doi ani, trei ani. Inclusiv îngrijirea la domiciliu a dat peste cap statisticile din secțiile bune din străinătate”, afirmă Alex Popa.

Extinderea secției de la „Marie Curie” și construirea alteia noi la Târgu Mureș

În acest moment, marele minus al secției TINN de la „Marie Curie” este că a devenit neîncăpătoare pentru numărul bebelușilor care au nevoie de internare. În camera medicilor există un monitor cu numele celor care așteaptă să se elibereze un loc. Când am ajuns acolo, pe prima poziție era o fetiță aflată pe listă de 73 de zile. Pentru ea și pentru alți copii asemeni ei, Asociația „Inima Copiilor” lucrează la extinderea secției.

„Acum extindem secția, în care vor fi 46 de copii. Condițiile vor fi similare cu cele existente acum la TINN. Ce este foarte frumos în secția asta este că ea nu a îmbătrânit deloc din punct de vedere moral, este încă avangardistă. Sunt foarte puține secții de genul ăsta și atunci putem replica ceea ce există deja. N-au existat greșeli mari conceptuale atunci când am făcut-o, pentru că și noi, la rândul nostru, am beneficiat de experiența pe care au avut-o cei din Statele Unite, de la Spitalul Universitar din Iowa, care ne-au dat tot know-how-ul, ne-au trimis planurile secției. Vom extinde și spațiile pentru părinți. Va fi o sală de de operații în interiorul secției, astfel încât pacientul să parcurgă un drum mult mai mic decât parcurge în momentul de față”, spune fondatorul Asociației „Inima Copiilor”.

În prezent Asociația „Inima Copiilor” derulează un nou proiect, construirea unei secții de terapie intensivă neonatală de cel mai înalt nivel la Târgu Mureș, după modelul celei de la Marie Curie.

„La Constanța, am făcut o secție care funcționează foarte bine și, foarte important, facem acum o nouă secție, împreună cu Asociația „Cristi Vasiliu”, la Târgu Mureș. Acolo este o secție foarte bună, dar este înghesuită într-un spațiu prea mic, la fel cum era până acum 10 ani secția de la „Marie Curie”. Acolo există cardiochirurgie pediatrică și trebuie menționat că mulți dintre pacienții care ajung la „Marie Curie” în momentul de față sunt cardiaci. Malformațiile cardiace, reprezintă un segment important al copiilor cu probleme medicale foarte grave.Sunt două centre în momentul de față în România care operează cu succes nou-născuți, la Târgu Mureș și București. Și atunci importanța construirii unei astfel de secții la Târgu Mureș este foarte mare”, subliniază Alex Popa.

Puteți ajuta la construirea secției de la Târgu Mureș trimițând un SMS cu textul CRESC la numărul scurt 8845. Totodată, puteți contribui la extinderea secției TINN de la Marie Curie trimițând un SMS cu textul BINE la numărul 8844.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult