Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Dove – Ai încredere în tine. 76% dintre fete compară felul în care arată în fotografii cu pozele prietenilor apropiați. Unde pot găsi părinții și profesorii resurse în sprijinul creșterii stimei de sine a adolescenților

Dove.

Păr lung, buze pline și picioare subțiri - abdomen cu pătrățele și bicepși conturați. Standardele de frumuseţe ale adolescenților, o imagine limitată a unei persoane, se bazează pe stereotipurile de gen din societatea noastră.

Idealurile de frumuseţe nu au fost aceleași de-a lungul istoriei, schimbându-se deseori și diferind în funcţie de ţară și cultură. În secolul al XIV-lea, în perioada renascentistă, idealul feminin era corpul voluptuos, cu forme pline. În anii '20, perfecțiunea era considerată un aspect androgin, care să le ascundă formele femeilor. Începând cu anii 1960, în Marea Britanie, standardul de frumuseţe pentru bărbaţi a devenit corpul din ce în ce mai musculos. În Asia, un corp subţire era considerat semn de sărăcie și boală. Cu toate acestea, astăzi, un astfel de trup este privit ca ideal pentru femei, în multe părţi ale Asiei. Încercarea de a ne supune acestor standarde nu ajută cu nimic, iar consecinţele unei astfel de acţiuni pot fi chiar dramatice, consideră experții.

Cu toţii avem lucruri legate de aspectul nostru fizic care ne displac. Pentru a trăi într-o societate care promovează și celebrează diversitatea, trebuie să ne apreciem corpurile, indiferent de sex. Nu e nimic rău că multor tinere adolescente pur și simplu le place să poarte tot timpul machiaj și sunt pasionate de modă. Machiajul și moda pot fi mijloace amuzante prin care ne putem exprima, însă este important să ne simţim bine chiar și atunci când nu purtăm machiaj sau haine la modă. Este o alegere personală și nu ar trebui să îi judecăm pe ceilalţi. Ne putem distra prin machiaj și modă, atunci când o facem pentru noi și nu pentru că ne simţim presaţi de societate.

Fetele folosesc de la 11 ani filtre de editare a pozelor de pe social media

Datele dintr-un studiu Dove sunt grăitoare, când vine vorba de lumea selfie-urilor de exemplu. 11 ani este vârsta de la care fetele din România încep să folosească filtre și programe de editare ale pozelor pentru postările pe care le fac în social media. 74% dintre fetele cu încredere de sine scăzută folosesc aplicații de editare foto pentru a schimba felul în care arată în poze, iar mai mult de jumătate dintre fete folosesc filtre pentru a le face „să arate mai bine”.

Aceeași cercetare a scos în evidență faptul că 76% dintre fete compară felul în care arată în fotografii cu pozele prietenilor apropiați și mai mult de jumătate dintre adolescente se raportează la influenceri și la celebrități, din perspectiva felului în care arată în poze, dar și a numărului de like-uri și comentarii. Faptul că își compară fotografiile cu ale altor persoane, are un efect negativ, avertizează însă specialiștii. 62% dintre fetele cu încredere de sine scăzută folosesc filtre, motivând că nu consideră că arată la fel de bine fără aplicarea acestora, mai arată datele studiului Dove, realizat de Ipsos în februarie 2021, pe un eșantion format din 297 de fete (10-17 ani) și 300 de femei (18-55 ani) din România.

Indiferent de stardarde și filtre, cert este că o stare de bine vine întotdeauna la pachet cu încrederea în propriile forțe și acceptarea propriului corp, așa cum este. O persoană este sănătoasă atunci când are o stare atât emoţională, cât și fizică, bună, are o dietă echilibrată și face mișcare moderat. Corpurile sănătoase sunt de mai multe forme și mărimi și este foarte important să ne îngrijim de ele și să le apreciem. Standardele de frumuseţe se schimbă de-a lungul timpului și în funcţie de cultură și sunt produsul societăţii în care trăim, într-o perioadă de timp dată. Nu au de-a face cu sănătatea organismului nostru. Încrederea în aspectul fizic înseamnă să te simţi bine în propria piele și să îţi accepţi corpul așa cum este el. 

Programul Dove – Ai încredere în tine are la bază convingerea că orice tânăr trebuie susținut să își atingă potențialul maxim. Sănătatea, relațiile de prietenie și chiar performanța școlară pot fi influențate de încrederea în sine și de îngrijorările privind modul în care arată. De peste 10 ani Dove ajută părinții, mentorii, profesorii și asociațiile de tineret din întreaga lume să ofere programe educaționale în sprijinul stimei de sine, ajungând la zeci de milioane de tineri, parte din ei aflați la vârsta adolescenței. O perioadă de descoperire, explorare, înțelegere, trăiri intense, construire de modele mentale, de relații și a unei viitoare cariere, adolescența este o perioadă foarte valoroasă, atât pentru adolescenți, cât și pentru adulții din viața lor.

Menit să crească și să consolideze încrederea în sine a copiilor și a adolescenților, programul educațional Dove - Ai încredere în tine este implementat la nivel global începând din 2004. Până în prezent, proiectul a ajuns la peste 69 de milioane de tineri din 150 de țări, iar începând cu 2021 este implementat și în România. În primul an de implementare, programul Dove a ajuns la peste 15.000 de adolescenți din țară, cu ajutorul partenerilor World Vision și Wellbeing Institute. Începând cu toamna anului trecut, programul este sprijinit de către Ministerul Educației, pentru a putea fi introdus și aplicat la nivel național.

Toate resursele programului și mai multe detalii despre acesta sunt disponibile gratuit pe site-ul Dove, în secțiunea Programul Dove – Ai încredere în tine (dove.com/încredere), astfel încât toți cei interesați, profesori, părinți și copii să le poată accesa și descărca. Resursele pentru profesori includ și un set de materiale necesare pentru susținerea atelierelor despre încrederea în sine la clasă; acestea conțin ghidul pentru profesori, prezentarea și fișele de lucru. Peste 1800 de profesori au beneficiat de resursele programului Dove – Ai încredere în tine până în prezent. Peste 17.000 de copii, părinți și profesori au beneficiat de resursele și materialele puse la dispoziție de programul „Dove – Ai încredere în tine”, obiectivul pentru 2022 fiind ca programul să ajungă la 20.000 de copii din România.

Tu ce ai putea face pentru a le spune companiilor că nu ești mulţumit de fotografiile nerealiste pe care le folosesc pentru a-și vinde produsele? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult