Suprapunerea unei eventuale epidemii de gripă peste actuala pandemie COVID-19 poate duce la supraaglomerarea spitalelor, în special a secțiilor de terapie intensivă, care s-ar afla astfel în imposibilitatea de a trata cazurile severe pentru care ar fi necesară internarea. Iar asta ar însemna un risc mai mare de dezvoltare a complicațiilor asociate gripei și, în final, o creștere a ratei deceselor.
În acest context, Ministerul Sănătății (MS) a contractat achiziționarea a aproximativ 3 milioane de doze de vaccin gripal care să fie administrate gratuit persoanelor cu risc mai mare de a dezvolta forme agresive, un număr dublu față de sezonul trecut. Este vorba despre copiii cu vârste între 6 luni și 5 ani, femeile gravide, personalul medical, persoanele cu boli cronice și persoanele de peste 65 de ani, indiferent dacă au sau nu o boală cronică.
Dr. Gindrovel Dumitra, coordonator Grup Vaccinare din cadrul Societății Naționale a Medicilor de Familie, a explicat într-un interviu pentru Republica de ce este important ca numărul vaccinărilor antigripale să crească în rândul acestor categorii cu risc, dar și al copiilor mai mari de 5 ani și al adulților, recomandarea fiind ca orice persoană care intră în colectivitate să ia în calcul vaccinarea antigripală.
„În acest moment, România înregistrează un număr de aproximativ 400-500 de cazuri COVID în terapie intensivă, care sunt dificil de manageriat. Capacitatea secțiilor ATI este de două, poate de trei ori mai mare. Închipuiți-vă că dacă numărul de cazuri de COVID va crește, iar la aceasta se adaugă și cazuri de gripă, în acel moment vom ajunge la depășirea capacității sistemului spitalicesc de a prelua aceste cazuri. Și ne vom afla în situația în care a fost și Italia, dar și alte țări din Europa, unde oameni care aveau nevoie de terapie intensivă și de respirație asistată, nu aveau acces și mureau fără a avea această șansă. Aceasta este principala amenințare pentru sezonul viitor. (…) Practic, vaccinul gripal, chiar dacă nu are o eficacitate de 100%, este cel mai bun lucru pe care îl poți face. Pentru că salvează vieți. Disponibilitatea unui vaccin înclină practic balanța”, a spus dr. Dumitra.
„Definiția de caz nu ne ajută prea mult în a diferenția între COVID 19, gripă și o infecție sezonieră”
Modul de manifestare a noului tip de coronavirus, de la lipsa oricăror simptome până la formele severe care necesită ventilație mecanică, face dificilă diagnosticarea diferențiată, iar ulterior, prezența în școală și apoi în sălile de așteptare de la cabinetele medicilor de familie, a elevilor cu oricare dintre afecțiuni, poate reprezenta un risc semnificativ pentru răspândirea acestor boli, inclusiv a infecției cu SARS-CoV 2.
„Infecțiile banale sezoniere se pot manifesta cu rinoree, cu o stare febrilă, o durere în gât, tuse, seacă la început, care apoi devine productivă, și cam atât. Starea generală nu este sau este puțin influențată, astfel încât persoană respectivă își poate desfășura activitățile. În cazul gripei, se adăugă alterarea stării generale. Pe lângă febră, pot apărea și dureri de cap, dureri musculare, articulare, chiar dificultăți în respirație. O stare generală de rău. Infecția cu COVID 19 pune gaz peste foc pentru că, după cum am învățat în primele 6 luni ale acestei pandemii, acest virus poate îmbrăca de la forme asimptomatice și banale viroze, la forme comparabile cu gripa. Adică cu alterarea profundă a stării generale, mai ales în cazul pacienților cu boli cronice. Pe noi, medicii, definiția de caz și caracteristicile nu ne ajută prea mult în a diferenția între o infecție COVID 19 și o gripă sau o infecție banală sezonieră. Poate să fie orice. Singură metodă prin care se poate face această diferențiere este testul PCR, singurul care listează în fază precoce apariția bolii”, a explicat dr. Dumitra.
În plus, faptul că o persoană poate să dezvolte în timpul unui sezon mai multe tipuri de infecții respiratorii, printre care se pot număra și gripă și COVID, ar putea pune o presiune și mai mare pe sistemul de sănătate decât la începutul pandemiei.
În ceea ce privește posibilitatea ca o persoană să se infecteze simultan și cu virus gripal, și cu SARS-CoV 2, la această dată nu sunt suficiente date. Medicul atrage însă atenția asupra unui fenomen înregistrat în primăvara acestui an, când a fost instituită starea de urgență și ne aflăm în plină epidemie de gripă. Pentru că școlile au fost închise, iar oamenii au rămas în case, în trei săptămâni gripa a dispărut practic din România. Astfel, este posibil ca în această toamnă, având în vedere obligativitatea respectării regulilor impuse pentru prevenirea transmiterii cu SARS , să asistăm și la o evoluție sub valorile mediei anuale pentru gripă.
Cu toate acestea, gripa rămâne o problemă de sănătate publică, care în lipsa unei campanii de vaccinare ar duce la un număr mare de persoane care ajung la terapie intensivă și de decese.
„Ar fi bine ca orice persoană care intră în colectivitate să ia în calcul vaccinarea antigripală”
În contextul începerii școlii în câteva săptămâni, dr. Dumitra spune că, pe lângă categoriile cu risc mare de a dezvolta forme severe de gripă și care ar trebui să vaccineze antigripal în număr cât mai mare, aceasta ar trebui să fie o opțiune care merită analizată și pentru copiii mai mari de 5 ani, dar și pentru adulți.
„Societatea Națională de Medicină a Familiei a atras atenția asupra rolului de vehicul pe care îl au copiii și tinerii care merg în colectivitate. Ei se pot îmbolnăvi la scoală și apoi pot duce boala mai departe în familie, la părinți și bunici. De aceea, pe lângă grupele tradiționale, noi vom îndemna părinții să ia în calcul vaccinarea antigripală și a copiilor mai mari de 5 ani, care merg la școală. Practic, orice persoană care intră în colectivitate este bine să ia în calcul vaccinarea antigripală”, a spus medicul.
Campania de vaccinare antigripală începe după 15 octombrie
Categoriile de risc care beneficiază de vaccinare antigripală gratuită prin campania derulată de Ministerul Sănătății sunt copiii cu vârste cuprinse între 6 luni și 5 ani, femeile gravide, personalul medical, persoanele cu boli cronice și persoanele de peste 65 de ani. Aceștia trebuie să se adreseze medicului de familie și să-și facă o programare pentru administrarea vaccinului.
Și cei care vor să achiziționeze vaccinul din farmacii, tot la medicul de familie trebuie să ajungă pentru o rețetă și, ulterior, pentru administrare. Medicul de familie trebuie să facă un consult înainte de vaccinare pentru a putea elimina contraindicațiile. Poate fi vorba de o contraindicație definitivă, în cazul în care pacientul a dezvoltat o reacție anafilactică la o administrare anterioară, sau de contraindicații temporare, așa cum sunt situațiile în care există o boală febrilă în evoluție sau o alergie banală anterior, situație în care e nevoie de mai multă precauție din partea medicului.
Campania de vaccinare începe după 15 octombrie, fiind precedată de o campanie de informare care ar trebui să deruleze începând cu luna septembrie. Organizația Mondială a Sănătății a recomandat începerea mai devreme de această dată, dar pentru că în România epidemia debutează, de obicei, în decembrie- ianuarie și atinge la un număr maxim de cazuri în lunile februarie-martie, deocamdată se menține data de 15 octombrie, asupra căreia se va reveni dacă contextul epidemiologic la nivel mondial o va impune, potrivit dr. Dumitra.
Acesta a precizat că pentru acest sezon, în România vor fi disponibile aproximativ 3 milioane de doze de vaccinuri, un număr dublu față de anul trecut, dar care nu va putea fi suplimentat. Și asta pentru că, pentru prima oară, există o penurie la nivel mondial, în contextul în care multe state și-a comandat un nivel maxim de teste. Singura posibilitate pentru suplimentarea dozelor de vaccin este prin redirecționarea din alte state. În acest context, și în farmacii, cel mai probabil, vor fi disponibile mai puține doze decât în anii precedenți, astfel că va exista o concurență pentru a achiziționa vaccinul de pe piața liberă, unde va fi însă disponibil înainte de 15 octombrie.
Dr. Dumitra atrage însă atenția asupra faptului că în ceea ce privește dozele gratuite, acesta vor veni în tranșe, astfel că nu este posibilă vaccinarea într-un timp foarte scurt a tuturor celor care și-au exprimat opțiunea în acest sens la medicul de familie. Tocmai de aceea, îi sfătuiește pe toți pacienții să-și facă programare.
Rata de vaccinare prin programele naționale a reintrat pe un trend crescător în ultimii 2 ani, după ce în perioada 2014-2015, procentul scăzuse sub 60%. Și în ceea ce privește vaccinarea antigripală, evoluția este aceeași. În 2018, au fost vaccinate 1,2 milioane de persoane prin programul MS, iar anul trecut s-a ajuns la 1,5 milioane, la care s-au adăugat alte aproximativ 600.000 de persoane care au cumpărat vaccinul de pe piața liberă.
„Suntem pe un trend ascendent, dar nu este suficient. Pentru că recomandările OMS vizează ca 75% din grupele la risc să fie vaccinate în fiecare an. În România, persoanele la risc înseamnă 5 milioane de persoane, iar asta înseamnă ca 4 milioane de persoane să primească vaccinul gripal. Anul trecut s-au vaccinat aproximativ 2,1 milioane de persoane. Mai avem foarte mult de crescut”, a spus dr. Dumitra.
Ce vaccinuri gripale sunt disponibile în România
În România, vaccinurile disponibile sunt tetravalente, cu tulpinile recomandate de OMS pentru acest sezon (2 tulpini de gripă A și 2 tulpini de gripă B), cu două variante de administrare: intramuscular și intranazal.
„Caracteristica virusului gripal constă în faptul că are o anumită labilitate. Practic, el se tot modifică. Această modificare de tip antigenic aduce niște provocări uriașe pentru organismele de sănătate publică, care trebuie să identifice precoce care ar putea fi serotipul circulant în sezonul viitor. De aceea OMS, în lunile martie – aprilie pentru emisfera nordică, și august-septembrie pentru emisfera sudică, emite o predicție în ceea ce privește tipurile circulante în sezonul următor. Iar pe baza acestei predicții, industria producătoare de vaccinuri, începe să crească pe medii de cultură tipurile recomandate. (…) Cu toate acestea, cu cât ne îndepărtăm de momentul începerii sezonului, cu atât pot să apară modificări ale tulpinelor circulante, astfel încât eficacitatea vaccinului scade în lunile aprilie-mai, când putem să avem o potrivire mai mică decât am avut în lunile noiembrie-decembrie. Aceasta este, din păcate, caracteristica gripei. Pentru că are această evoluție, pentru că permite aceste modificări structurale, trebuie să ne vaccinăm anual. Nu este suficient să faci un vaccine o dată în viață cum se întâmplă în cazul altor boli”, a explicat dr. Dumitra.
Medicul a precizat că nu există nicio diferență între cele două variante în ceea ce privește compoziția și că, de cele mai multe ori, eficacitatea este similară. Atâta doar că în cazul administrării intranazale, există avantajul formării și unor anticorpi de suprafață, care previn mai bine infecția comparativ cu vaccinul administrat intramuscular, dar aceste diferențe sunt nesemnificative din punct de vedere statistic. Vaccinul gripal poate fi administrat începând cu vârsta de 6 luni. Pentru copiii care nu au împlinit încă 2 ani, se poate administra numai vaccin intramuscular. Pentru categoria de vârstă 2-18 ani există și varianta intranazală.
În cazul în care copilul este la prima vaccinare și nu a împlinit 8 ani, sunt necesare două administrări. Pentru această situație, dr. Dumitra recomandă ca prima doză să fie administrată după 15 septembrie. În al doilea an în copilul este vaccinat, nu mai este necesară administrare a două doze.
„Analizarea acestei oportunității de a te vaccina trebuie privită nu numai din perspectiva beneficiului individual, ci și din perspectiva beneficiului colectiv. Pentru că uneori adulții dezvoltă forme neplăcute, dar se refac. Dar, pe de altă parte, trebuie să înțeleagă că ei reprezintă un pericol pentru celelalte categorii, iar prin vaccinare pot contribui la reducerea numărului de persoane decedate. Vaccinarea nu este neapărat pentru beneficiul individual, cât mai ales pentru beneficiul colectiv”, a conchis medicul.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Eu găsesc foarte potrivită această indicație.
Apropo, nu se face gripă după vaccin. BPOC are cu totul alte cauze, poate fi agravat de o gripă dar NU declanșat.
Am simțit nevoia să vă dau o minimă explicație. Cu respect.