Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Dr. Raed Arafat, SMURD: „La prima intervenție am ajuns la caz și nu am găsit pacientul. Acum 20 de ani dacă cineva îmi zicea că o să ajungem cu SMURD unde suntem, îi ziceam că e dus”

(Foto: Alexandra Pandrea)

Doctorul Raed Arafat avea doar 14 ani când în Nablus (Palestina), orașul său natal, a început să participe în echipe de prim ajutor. Făcea gărzi la spital ca voluntar, lucra cu pompierii. Îl impresionase mult un serial cu paramedici. Nu ratase niciun episod.

În anii '70 își făcuse o echipă de prim ajutor formată din colegii de clasă, pe care o instruia şi o coordona. Atunci s-a născut pasiunea pe care o simte la fel de puternic și în ziua de azi.

Fondatorul SMURD și-a reamintit, într-un interviu pentru Republica.ro, cum au fost începuturile sistemului de medicină de urgență din România. Prima mașină de intervenții a fost propria mașină. O vopsise, o echipase și îi pusese girofar.

„La prima intervenție am ajuns la caz și nu am găsit pacientul. După obiceiul de atunci, pacientul – o victimă a unui accident rutier -, fusese pus pe bancheta din spate într-o mașină particulară și trimis la spital, pentru că lumea credea că o să ajungem târziu la caz sau că nu vom ajunge deloc”, rememorează doctorul Raed Arafat.

Din 2007 sistemul SMURD a început să fie extins la nivel național. Fundația Vodafone România a jucat un rol major în dezvoltarea principalelor proiecte SMURD.

Milioane de euro și o valoare inestimabilă în vieți salvate. Așa descrie, pe scurt, secretarul de stat din Ministerul Administrației și Internelor, doctorul Raed Arafat, fondatorul SMURD, contribuția pe care Fundația Vodafone România a avut-o la dezvoltarea proiectelor de intervenții în situații de urgență.

Colaborarea dintre Fundația pentru SMURD și Fundația Vodafone România a început în 2005 prin dotarea ambulanțelor SMURD cu un sistem de telemedicină, prima soluție de acest fel introdusă în România și care a salvat vieți încă din prima zi de când a fost pusă în practică.

Caravana „Fii pregătit!” este alt proiect desfășurat în cadrul parteneriatului dintre cele două organizații. În primii doi ani de la lansare, caravana a parcurs peste 35.000 de kilometri și a ajuns în 77 de localități. Mai mult de 200 de voluntari, paramedici și formatori ISU au participat activ la instruirea a peste 20.000 de persoane. Numărul total al beneficiarilor se ridică la peste 100.000 de persoane, care sunt acum informate și știu să reacționeze mai bine în fața unei situații de urgență.

Raed Arafat

Din 2013, medicii, asistenții, paramedicii, pompierii și toate categoriile de personal care intervin în situații de urgență, din întreaga țară, au la dispoziție un nou centru de pregătire, în Târgu Mureș. Aici, investiția din partea Fundației Vodafone România a fost de circa 300.000 de euro.

În prezent în serviciul SMURD din partea pompierilor activează în jur de 3.000 de persoane care lucrează în ture, iar în unitățile de primiri urgență sunt încă câteva sute de medici și asistenți medicali care ies pe mașinile SMURD. La aceștia se adaugă piloții de elicoptere de la MAI.

Interviul acordat Republica.ro de doctorul Raed Arafat, fondatorul SMURD:

Cum a început pasiunea dvs pentru acordarea primului ajutor?

E o pasiune veche. A început înainte de a intra la liceu. De la vârsta de 14 ani participam în echipe de prim ajutor, mergeam la spital să fac gardă ca voluntar, lucram cu pompierii, țineam cursuri de prim ajutor. Pot să spun că m-a impresionat într-adevăr un serial cu paramedici pe care l-am văzut. De atunci cred că s-a născut această pasiune care durează de atât timp și care încă e tot așa de prezentă.

Cum era sistemul de medicină de urgență din România înainte de SMURD? Cum a început proiectul SMURD?

La început erau acțiuni locale ale SMURD – la Târgu Mureș, Oradea, Sibiu, Cluj. Proiectul avea un impact zonal. Iar lucrurile s-au schimbat în zonele respective. Începând din 2007 am început să implementăm SMURD la nivel național și putem să spunem că de atunci a început o schimbare la nivelul întregii țări a abordării sistemului de urgență.

Înaintea SMURD, sistemul de urgență avea probleme, și acum are probleme, nu putem spune că s-au rezolvat toate, dar SMURD a venit cu un suflu nou, cu implicarea pompierilor, cu implicarea unei instituții extrem de disciplinate și de bine puse la punct în ceea ce privește intervențiile și care a permis să aducă un suflu nou sectorului de urgență. SMURD-ul nu înseamnă numai echipele terestre care sunt de diferite categorii - categoria echipelor de prim ajutor, categoria echipelor de terapie intensivă mobilă. Scoaterea medicului de la spital, și nu a oricărui medic, ci a medicului de urgență sau, în unele cazuri, de anestezie, terapie intensivă, scoaterea lui în stradă a adus o calitate net superioară actului medical, pentru că a adus un medic foarte bine pregătit la un număr de intervenții extrem de importante și unde putem spune că viața e pe muchie de cuțit.

Apoi au apărut elicopterele care au dus medicul de la Unitatea Primiri Urgențe pe calea aerului să asigure intervențiile de urgență și transferul bolnavilor critici. Cert este că SMURD a adus calitate, a adus capacitate suplimentară de reacție și a schimbat foarte mult din concepția unui sistem de urgență care a existat înainte de decembrie 1989 și în primii ani după revoluție.

Prima unitate de primiri urgențe a fost adusă pe tiruri, din Marea Britanie.

Prima unitate de primiri urgențe după modelul vestic, să zicem, a fost adusă din Scoția în 1994 la Târgu Mureș, cu vreo 18-19 tiruri, și a fost construită în parcul spitalului. A început să funcționeze după conceptul unităților de primiri urgențe din Marea Britanie. Apoi, încet, încet au început să apară și altele.

Cea dintâi mașină SMURD a fost mașina dvs?

Da. Prima mașină de intervenții a fost mașina proprie pe care am vopsit-o, căreia i-am pus girofare și pe care am echipat-o. Era mașină fără targă. Ulterior ne-a sosit și o mașină cu targă. Prima mașină ducea medicul la fața locului, apoi a venit prima mașină cu targă, donată din Germania de o fostă colegă de-a mea, de la facultate. Mașina avea 13 ani vechime, dar era o bijuterie comparativ cu ce aveam noi la acea vreme în România, la începutul anilor '90.

Vă amintiți o întâmplare de la primele intervenții SMURD?

La prima intervenție am ajuns la caz și nu am găsit pacientul. După obiceiul de atunci, pacientul – care era victima unui accident rutier -, fusese pus pe bancheta din spate într-o mașină particulară și trimis la spital, pentru că lumea credea că o să ajungem târziu la caz sau că nu vom ajunge deloc. Apoi lumea a început să se obișnuiască cu noi și am început să intervenim altfel. Prima mașină de descarcerare a apărut în 1993 în județul Mureș. Era primul echipaj cu mașină completă de descarcerare. Tot atunci a apărut și la Oradea o mașină de descarcerare a victimelor accidentelor. Toate aceste aspecte erau noutăți.

Cazuri triste am avut, am avut și cazuri încununate de succes, dar mi-aduc aminte cum ne privea populația când ne vedea că venim la un loc cu un pacient în stop cardiac și ieșim cu el resuscitat, pe targă, cu cordul bătând, ducându-l la spital. Ba la un moment i-au văzut pe unii întorcându-se acasă.

La primele intervenții cu rezultate bune sentimentele au fost extrem de intense și pozitive, însă nu numai la primele. Oricând avem un rezultat sau cineva salvează o viață, cu toții avem acest sentiment că suntem utili și că facem ceva.

Care sunt principalele probleme ale sistemului de urgență din România?

Sunt mai multe. Pe linie organizatorică încă avem de lucrat pe îmbunătățirea modului de intervenție. Capacitatea de intervenție încă trebuie crescută, mai ales în zonele rurale, pregătirea resursei umane, formarea personalului sunt aspecte care încă au nevoie de îmbunătățiri.

Care este timpul mediu de reacție pentru echipejele SMURD?

În zonele urbane timpul de reacție e rapid pentru codul roșu. De multe ori lumea consideră că de fiecare dată când sună la 112, echipajul trebuie să ajungă în 5 minute, dar nu e chiar așa. Când suni și spui că ai febră cel care preia apelul știe că asta nu e o urgență, nu e cod roșu, ci un cod galben sau verde, iar timpul de reacție nu e obligatoriu să fie de câteva minute. Pentru cazurile de cod roșu în cea mai mare parte timpul de reactie în zonele urbane este de 6-8 minute, depinde de oraș. În zonele rurale încă avem timpi de reacție mai lungi decât ar trebui să fie, iar aici lucrăm pe creșterea punctelor de lucru. Numai în ultimii 3-4 ani au fost înființate vreo 20 și ceva de puncte de lucru noi de interventțe, cu echipaje de intervenție.

Când ați făcut cea mai recentă gardă? Vă lipsesc mult momentele alături de colegi?

Au trecut doi-trei ani de când am făcut ultimele intervenții. Da, îmi lipsesc foarte mult. Acolo sunt în anturajul meu, e exact locul în care îmi place cel mai mult să fiu. Dar în același timp locul de aici (la Ministerul Administrației și Internelor) îmi permite să îmi sprijin colegii care intervin și să mă asigur că ei își fac treaba lor corect și au ce le trebuie pentru a o face.

Care sunt proiectele SMURD sprijinite de Fundația Vodafone România?

Noi cu Fundația Vodafone România am avut o colaborare foarte lungă. Ce e interesant despre aceste proiecte e că, în final, fiecare proiect a dus la răspândirea unei idei pe plan național. Primul proiect de telemedicină în prespital în 2003 realizat cu Fundația Vodafone România și testat în județul Mureș, salvând vieți chiar din prima zi în care a început să funcționeze, permițându-ne să transmitem datele medicale ale bolnavului - funcțiile vitale, electrocardiogramă - în timp real de la fața locului a devenit un proiect național. Noi acum avem capabilitatea de telemedicină pe toate mașinile noastre de intervenție. După care Caravana SMURD „Fii pregătit!”, care se desfășoară peste tot, e un proiect pe care Fundația Vodafone România și Fundația pentru SMURD l-au cofinanțat, mare parte din finanțare venind de la Fundația Vodafone România. Prin acest proiect partea de educație a populației a devenit un pilon foarte important pentru că în fiecare săptămână caravana e într-o zonă și instruieste populația în legătură cu modul în care poate să acorde primul ajutor și cum trebuie să reacționeze în caz de situații de urgență. Educarea populației e un lucru pe care acum îl facem continuu deja de când a intrat caravana în dotarea noastră. E un proiect foarte important cu impact asupra a peste 20.000 de oameni, crește în fiecare săptămână această cifră. Copii de la școli, trecători care intră în camionul respectiv și învață cum să reacționeze în caz de urgență. Sunt proiecte de mare importanță pentru noi.

Pe lângă acestea au mai fost și alte proiecte punctuale de dezvoltare a diferitelor concepte, de exemplu primul post medical avansat cu corturi cu tot l-am dezvoltat ca și concepție pe un proiect finanțat de Fundația Vodafone România. Primul centru de comandă mobil ca și concepție l-am dezvoltat tot pe un proiect finanțat de Fundația Vodafone. Eu zic că această relație a avut un impact major și foarte pozitiv asupra dezvoltării sectorului de urgență și de intervenție la urgențe.

Centrul de formare în asistența de urgență din Târgu Mureș este un proiect etalon. După ce ne-am mutat din clădirea adusă din Scoția în 1994 la parterul spitalului, împreună cu Ministerul Sănătății am consolidat clădirea, apoi, cu ajutorul unei finanțări de la Fundația Vodafone România, am readus clădirea la un nivel de calitate de top. Imobilul a fost refăcut complet după ce a fost consolidat și a fost dotat la nivelul unui centru de formare SMURD. E unul din cele mai moderne centre de formare pentru personalul medical și paramedical, merită vizitat. În el funcționează și centrul nostru de simulare virtuală, unde săptămânal se organizează un curs național sau internațional. Sprijinul de la Fundația Vodafone România s-a ridicat în acest proiect la peste 300.000 euro.

Care este suma finanțărilor acordate de Fundația Vodafone România pentru proiectele SMURD?

Sunt milioane de euro, iar valoarea în vieți salvate este inestimabilă.

Vă propun un scenariu. Dacă ar fi să trimiteți un mesaj dvs de acum pentru cel care erați acum 20 de ani, ce v-ați transmite?

Să ai încredere în ce faci și să perseverezi, pentru că într-adevăr, acum 20 de ani, dacă cineva îmi zicea că o să ajungem unde suntem acum, îi ziceam că e dus, e imposibil. Să ajungi la un sistem de urgență - și nu vorbesc doar de SMURD - cum este al nostru, cu atâta complexitate și atât de evoluat, comparativ cu țările din jur, pe calea aerului, terestru, din toate punctele de vedere… Eu cred că celui de acum 20 de ani i-aș transmite curaj și perseverență și să meargă mai departe, pentru că drumul e cel corect.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • In jud.Constanta, in orasul Constanta
    pe strazile
    1.Bd. Aurel Vlaicu colt cu Soseaua Industriala langa CET;
    2.Soseaua Industriala langa CET;
    3.Str. Varfu Cu Dor;
    4.Str. Democratiei;
    5.Str. Nicolae Filimon;
    6.Str. Interioara 1;
    7.Str. Interioara 2;
    8.Str. Interioara 3;
    9.Str. Interioara 4;
    10.Str. Verde;
    11.de la Bd. Aurel Vlaicu nr.207, Constanța de la LEROY MERLIN la Tonis Bd. Aurel Vlaicu nr.135.

    In fiecare saptamana aleatoriu 3 puncte de control fixe montate pe aceste zone formate fiecare din 2 angajati RAR pt verificarea defectiunilor la masini,frane,semnalizare,noxe nivel de zgomot, barbriz crapat, anvelope uzate, apoi 2 de la ISCTR pt verificarea documentelor diagrame tacograf cartele program, permis conform categoriei si atestate corespunzatoare si valabile si CMR, 2 de la politia rutiera pt oprirea madsinilor la control si verivicare VIN acte permis buletin control marfa asigurarea marfii, cantarirea camionului , etilotest, 2 politisti de la politia locala pt retinera autovehiculelor sau a soferilor pana vine o patrula de la politia nationala sa ii preia, 2 jandarmi in caz ca iese cu bataie, 2 angajati de la ANAF sau politia economica sau garda financiar sa verifice facturile, 2 angajati de la ITM care sa verifice legitimatile de serviciu a soferului si a persoanelor insotitoare si documentele unde sant trecuti insotitori, pt ca se munceste la negru la greu si chiar si cu minori,
    Controalele sa vizeze camionete dube camioane microbuze de peste 3,5 tone.
    La fel frigorificile sa aiba minim 4 grade si aerul pornit sa fie curate si ermetic inchise.Este dezastru ce se intampla soferi fara carnete, iar cei care au nu au categoria si atestate valabile sau deloc, nu se lucreaza corect cu tachograf si la program masini supraincarcate care polueaza si au parbrize crapate sau sparte becuri arse ITP documente lipsa sau pe spaga nu eau normele de poluare fonica si toxica, copii si minori pe functie de manipulanti si peste 60% chiar fara acte munca la negru deci si evaziune fiscala.
    Romania este locul unul in UE la accidente auto si nr de morti plus evaziune fiscala si sclavie, si locul 12 in lume, multumita organelor de conrol care nu isi fac treaba si mai eau si spaga.
    • Like 0
  • Mi-ar fi plăcut ca interviul să mai cuprindă o întrebare: domnule Arafat, aveți să vă reproșați ceva în legătură cu tragedia de la Colectiv?
    • Like 0
    • @ Florian Nicolaescu
      Mihaela check icon
      Asta l-as fi intrebat si eu. Mi-l aduc aminte atunci stand in fata camerelor, spunand cu o fata senina si plina de incredere ca spitalele noastre au tot ce e nevoie pentru a trata victimele de la Colectiv. Si l-am crezut poentru ca il stiam un om cinstit, extraordinar care a facut mult bine sistemului medical. Insa, dupa ce am aflat adevarul despre nenorocita bacterie ucigasa si lipsurile din acele spitale, am inceput sa il vad cu alti ochi. Nu mai am incredere in el si iau tot ce zice cu 'a pinch of salt', vorba englezului.
      • Like 0
    • @ Mihaela
      Îți aduci aminte prost ,ministrul sănătății a zis că avem tot ce ne trebuie in spitale .
      • Like 0
    • @ Adrian Adrian
      Mihaela check icon
      O fi zis si ministrul sanatatii si alte personae 'acreditate' sa faca tot felul de declaratii menite sa ne linisteasca, insa imi aduc aminte foarte bine ca insusi Arafat a facut declaratii la mai multe televiziuni, zacand marea cu sarea. Nu vreau sa spun ca dansul nu e competent, ca nu a facut si nu face bine pentru Sanatate. Doar ca mie personal nu imi mai inspira incredere. Nu vreau sa ii iau din maretie sau aura. Doar pentru mine, nu mai are multa valoare ceea ce spune. Atata tot!
      • Like 0
  • Are dreptate ,am lovit cu maşina un pieton ( vina pietonului) şi l-am cules de pe jos ,l-am băgat in maşină pe bancheta din spate şi am plecat cu el la spital ,la vremea aia ,in '94 nu aşteptai salvarea pentru că venea poimâine. Acum nu aş mai muta accidentatul ( Doamne Fereşte să se mai intâmple) ci aş suna la 112 să vină SMURD-ul. Unii il mănâncă de cur dar omul a făcut o treabă extraordinară.
    • Like 0
    • @ Adrian Adrian
      a facut. si dupa ce nu a mai facut, contribuie la moartea cu zilele a altor oameni. dar continua sa il preslavesti, e ok.
      • Like 0
    • @ Bogdan Guta
      Pentru că eu ştiu cum era inainte de SMURD iar pentru clarificare SMURD-ul e serviciu de urgență ,nu spital .De spitale se ocupă alții.
      • Like 0


Îți recomandăm

copii la gradinița

„Un raport al Academiei Americane de Pediatrie recomandă pediatrilor să propună timp, cât mai mult timp, pentru joc liber. Raportul menționează numeroase cercetări care demonstrează că jocul dezvoltă abilitățile de comunicare, negociere, capacitatea de a construi soluții pentru rezolvarea probleme lor ignorând chiar, factorii perturbatori. Chiar și la Forumul Economic Mondial de la Davos s-a discutat despre importanța jocului în dezvoltarea competențelor pentru secolul 21”, spune psihologul Carmen Lica, director executiv al Asociației Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională.

Citește mai mult

Ușă de clasă

Fereastra este căpcăunul suprem. Ora în care nu predai, dar care te ține la școală pentru că ai alta după. Mai grav este că pot fi și două, trei ferestre la rând. Și tu predai undeva în provincie, unde nu poți să te duci să-ți rezolvi treburile personale sau să mănânci o ciorbă acasă. Așa că profesorii responsabili cu ticluirea orarelor capătă puteri nebănuite. (Foto: Cristi Vescan/Inquam Photos)

Citește mai mult