Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Viziunea îngustă dâmbovițeană nu înțelege ce înseamnă necesitatea autostrăzilor care să unească provinciile istorice

A apărut în ultimul an o nouă temă publică ce a agitat până la isterie opinia colectivă de la est de Carpați și nu numai. Mai exact, se clamează necesitatea imediată și absolută a autostrăzii din Moldova, regiune neglijată de guvernanții de după 1989.

Nu trebuie uitat faptul că acești guvernanți care au deținut puterea în ultimii 30 de ani au provenit de la FSN, PDSR, PSD și pe alocuri de la ... Partidul Moldovenilor. Moldova voievodală a fost cu predilecție fieful electoral al partidului neocomunist condus de I. Iliescu și urmașii săi. Acest aspect îl putem constata dintr-o simplă privire a hărții electorale a României de după 1989, hartă „înroșită” de consecvența votului pentru FSN și urmașul său, PSD. „Baronii” locali ai Moldovei (Marian Enache, Victor Surdu, Marian Oprișan, Ionel Arsene, Dumitru Buzatu etc.) sunt produșii acestei cvasiunanimități a votului propesedist. Dar, așa cum era de așteptat, PSD, prin votul masiv obținut în Moldova, nu a convertit această consecventă fidelitate a cetățenilor din Moldova în recompense de investiții în autostrăzi, dezvoltare, modernizare. Unii jurnaliști din zilele noastre, vizibil țuțeri de partide noi, având o maximă suficiență de sine și în ... sine, consideră că lipsa autostrăzilor, confruntată cu fidelitatea față de PSD ca potențial recompensator al votului „roșu”, nu ar trebui să ducă la „blamarea moldovenilor pentru votul majoritar pro-PSD din ultimii 30 de ani”, pentru că acest aspect nu este decât „o judecată simplistă și nedreaptă”.

Moldova vrea autostradă

Această opinie jurnalistico-sentențioasă este la rândul ei tot atât de „simplistă și nedreaptă”, dacă ne gândim că primari și lideri locali nepesediști din alte zone ale țării au produs dezvoltări, modernizări precum cei din „liga vestului”, în afara unor precedente sau situări cultural-istorice.

Ei au intrat pe cont propriu în competiții pentru fonduri europene, deloc agreați de centrul de putere pesedist al guvernului de la București. Aceștia au determinat un dinamism și o energie specifice unei opțiuni politice și de partid, proeuropene, modernizatoare. În opoziție cu un partid paternalist și retrograd precum PSD-ul, care a anesteziat inițiative și determinări pentru modernizări și dezvoltări în această zonă din estul României, opțiunile electorale antipesediste au stimulat – în lipsa „tătucului” protector – proiecte, competiții și realizări de standard european. Prin urmare, opinia că nu „trebuie blamați” pentru fidelitățile și iubirea pentru PSD duce la o lipsă flagrantă de o judecată dreaptă, de o critică onestă, intrând în cele din urmă în aplatizările toxice, sau în consolările viclene că „toți sunt la fel”, că nu există bine și rău, că fatalitatea ne domină pe toți. O judecată profund securistă și antidemocratică. În proximitatea unei asemenea „înțelepte” opinii jurnalistice, îmi permit să fac un mic exercițiu de memorie asupra trecutului nostru colectiv, recent sau postdecembrist. În primul rând, trebuie menționat modul în care propaganda neocomunist-iliesciană a știut să-și fertilizeze „solul” electoral al Moldovei, profitând în mod condamnabil de standardul de dezvoltare mai scăzut al acestei regiuni. PSD-ul și FSN-ul și-au asumat un rol de protector al celor care erau în fragilitate economică și socială, dacă ne gândim la doctrina neocomunistă a lui I. Iliescu centrată pe principiul „săraci și cinstiți”, deși toți liderii pesediști sunt bogați și „aristocrați” prin standardul de viață.

În al doilea rând, trebuie menționat un act politic care a virusat precum o epidemie roșie corpul electoral pro-fesenist și pro-pesedist din Moldova, și anume, Proclamația de la Podul Înalt, instrumentată de un lider iliescian, Marian Enache, actualmente un „onorabil” judecător la Curtea Constituțională, dar cu sensibilități „euroasiatice” bine tăinuite. Proclamația vasluiană de la Podul Înalt a fost o abjectă manipulare fesenistă și comunistă a unui eveniment istoric și a unui loc simbolic al Moldovei glorioase, în folosul interesului electoral de partid neocomunist. Această Proclamație de la Podul Înalt, de la Vaslui, a fost elaborată ca o reacție la Proclamația de la Timișoara, din 12 martie 1990, care cerea interzicerea accesului în funcții publice al foștilor activiști comuniști și al foștilor securiști. 

Actul propagandei neocomuniste, Proclamația de la Vaslui, a deturnat sensul mesajului de la Timișoara, a stigmatizat Timișoara și Banatul, care ar dori „dezmembrarea” țării, ar produce o rupere a teritoriului național în favoarea unor interese străine. Actul de la Vaslui a produs o adevărată isterie colectivă est-carpatică, concretizată în mod năucitor în acțiuni de agresare a șoferilor și tirurilor din Timiș care aprovizionau Moldova cu produse alimentare ale Comtim-ului (un mare combinat de industrializare a cărnii din județul din vestul țării). Atacurile petrecute în localitățile moldovene erau inițiate de „vajnici” apărători ai integrității țării, „inspirați” de amintirea glorioasei bătălii antiotomane de la Podul Înalt din timpul lui Ștefan cel Mare. Este un exemplu tipic de manipulare bolșevică, reactualizată cu succes de I. Iliescu, M. Enache și alții. Această manipulare este cu atât mai diabolică, cu cât ne gândim că înainte cu trei luni, în decembrie 1989, Timișoara a declanșat revoluția anticomunistă și a contribuit decisiv la ieșirea României din foame, frig și frică.

Acest mic exercițiu de memorie imprescriptibil ne ajută să ne confruntăm cu onestitate cu propriului nostru trecut, cu derapajele colective și chinurile facerii regimului democratic din România. Este o necesară autoanaliză colectivă care ne răspunde la multe dintre întrebările prezentului. Acele momente și cucerirea electorală a Moldovei de către pesedismul tentacular au baricadat această parte a țării în izolare și închiderea orizonturilor. Un exemplu similar sau chiar fratern îl constatăm și în cazul UDMR (un pesedism în ediție etnică) care a neglijat și izolat fieful său electoral din Țara Secuilor. Acest partid etnic nu a promovat nici un proiect de dezvoltare a acestei zone, de la infrastructură la industrializare. A menținut, din motive electorialiste și printr-o retorică etnocentrică, această zonă în stare de izolare, iar prin discursul autonomist o împinge în trecutul medieval și premodern al Transilvaniei. Baricadare, izolare și lipsa proiectelor de dezvoltare emancipatoare formează marca demagogiei acestui partid fals proeuropean.

Constatăm astăzi, însă un reviriment al spiritului public și civic din Moldova circumscris autostrăzii și care e pe cale să devină un fenomen public cultural și social deosebit de acut, și anume, cel al Moldovei autostradale. În fruntea acestui fenomen de mare stridență se află membrii din elita intelectuală moldoveană de ieri și de azi care, însă în mod surprinzător, nu s-au manifestat convingător și vocal până acum împotriva marginalizării și manipulării pesediste a Moldovei. Au apărut de foarte puțin timp organizații sau asociații autostradale, centrate în mod exclusiv pe urgența drumului cu 4 benzi, care pare să convertească în mod disperat un proiect constructiv de infrastructură într-un fenomen cultural-civic de mare acuitate. Aceste organizații conduse de intelectuali ai regiunii, care sper că au contabilizat eșecul partidului moldovenilor, intelectuali care provin din zona băsismului, precum D. Dobrincu, pot însemna o reală opoziție la politicianismul partidelor cu promisiuni neonorate, dar mai ales pot produce o profundă și temeinică autoanaliză a atitudinii publice și individuale a corpului elitar care a subscris imperturbabil la captivitatea partidelor-stat. Această insurecție a intelectualilor moldoveni, deși una amânată din cauza somnului adânc din brațele pesediste, dar și de hipnoza băsistă, poate reprezenta o orientare radicală spre proiectele modernizatoare europene. Asemenea manipulării pesediste, corpul intelectual autostradal nu trebuie să uite faptul că fidelitățile băsiste, derulate timp de 10 ani (cele două mandate ale lui T. Băsescu), nu l-au determinat pe navigatorul-căpitan și pe drumarul-șef aflat la cârma țării (și cu o onorabilă primă doamnă și soție originară din zona Moldovei) să declanșeză lucrările de construcție a autostrăzilor. Președintele de odinioară nu a avut aceeași trezire autostradală precum fidelii intelectuali de odinioară, lideri autostradali de acum.

Dacă însă procedăm la o analiză a strategiei politice de construcție de autostrăzi, cu „domiciliul” în capitală, constatăm că Bucureștiul se află într-o nesmintită stare de autosuficiență. Viziunea îngustă dâmbovițeană nu înțelege ce înseamnă necesitatea autostrăzilor care să unească provinciile istorice. Capitala, din acest punct de vedere, trăiește limitativ și suficient în circumscrierile de vecinătate și nu în orizonturile deschise proeuropene. Mai pe înțeles, s-a construit o autostradă care ne duce vara la „baltă” și trebuie construită una care să ne ducă iarna „sus la munte”, la pârtie. Atât și nimic mai mult. Această realitate îmi este confirmată de câte ori telejurnalele tuturor televiziunilor fac știre națională din aglomerația turiștilor de pe DN 1. Nu cred că este o știre de interes național, cât mai ales expresia masochismului turistic din weekend al poporației bucureștene.

Autostrada din Moldova nu ar trebui, în mod similar, să devină doar o Moldovă a autostrăzii. Ea trebuie să fie o realizare concretă de infrastructuri și nu doar o știre. Mă gândesc la „senzaționalul” metru de autostradă construit de suceveanul Mandachi, o butaforie teribilistă și ridicolă. Această făcătură a alimentat copios știrile din media și a fost privită de telespectatori cu o curiozitate a plescăitului din gură și a satisfacției domestice de tipul lui jupân Dumitrache din piesa lui Caragiale „O noapte furtunoasă”. Percepția de spectacol jurnalistic a temei autostrăzii ne poate trimite la piesele de teatru și la vodevilurile din Moldova secolului al XIX-lea, unde sunt reprezentate tensiunile dintre retrograd și modern, dintre spiritul conservator și cel inovator. Aceste tensiuni au fost transcrise în registrul comico-dramatic în piesa de teatru a lui V. Alecsandri, „Coana Chirița”, (în care tradiția se confruntă cu modernitatea), dar mai ales în piesa „Drumul de fier” a aceluiași Vasile Alecsandri, care are o temă proximă construcției autostrăzii, și anume, construirea căilor ferate din Moldova secolului XIX-lea privită cu ostilitate de cercurile conservatoare bântuite de interese meschine.

Astăzi, construcția autostrăzii din Moldova, atât de discutată în spațiul public, nu rămâne doar o investiție de infrastructură rutieră, ci se transferă într-un complex și crucial proiect cultural, economic și de mentalitate colectivă, iar Moldova autostrăzii devine relevantă din acest punct de vedere ca o situare convergentă și conexă cu lumea europeană a prosperității și modernizării. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Domnule autor cum de ati uitat cum a fots denunatat primminstrul Raffarin ca "a venit sa isi ia tiunul" ? Sau ca in 2004 alegerile prerzidentiale s=ua castigat si militand improtiva autostrazii "șpagofilice" ce ar fi urmat sa strabata Ardealul de la Bors la Brasov? Sau de promisunea alui9a din Murfatlar ca ne va scoate autostrazile din cap?

    Si dumneavoastar ca orice .. provincila din Arderal credti ca autstrazile sunt doar ca bucurestenii sa ajunga mai usor la mare? hm.. atunci ar fi trebuit o autistrada sa ne duca mai iute la Varna !!! Poa ati auzit de drepta dintre 2 puncte...
    NMtz. Autoastrada nu este facuta ca sa se depalseze Mitica si Nuta cu masinuta la iarba verde... CI sa tranporte <b>marfa</b> !!
    Autostrada catre Constanta are unsingur chichirez : portul Constanta! Si de la Bu7cresti sa poa merge in"usu" sa intre in Arderal si sa ajumnga la granita de vest! Si nu e nevoie de autistrada ca sa ajungeti voi clujenii mai iute la Buda si Beci ci sa circule marfurile...

    Adica daca afceam autistrada continua de la Bors la Brasov la Bucuresti pana la Cosntanta .. ehye! L:egam centrul continetului de portu' Constnata. Si pe aceasta ruta comerciala ar fi ionflorit destule "oportunitati" de afaceri

    Dar ptr aceste oprtunitati autiostrada trebuie sa continue pana la granita de vest....
    • Like 0
  • Apropos de judecată simplistă și nedreaptă: ai auzit de comuna Pădureni, din judeţul Vaslui, autorule?
    • Like 0
  • Sunt nițel uituc: care sunt marile proiecte cu bani europeni ai Ligii Vestului?! Trecând peste faptul că așa ceva nu e legal posibil in Romania totuși, din câte țin minte, majoritatea "fondatorilor" sunt acum in PE, unul trebuie să explice de ce a uitat de cele 3 milioane și ultimii 2 sunt abonați la firme de PR care vând de zor imaginea unor urbe restaurate in centru, una plina de it-isti, cealaltă de ape calde. Așa că întreb: ce făcu liga lui pește?!

    Apoi, sa arunci cu etichete fara un minim de studiu despre persoanele și situațiile respective spune mai multe despre cel care le aruncă în zeflemea decât o informație pertinentă.

    In rest, bravo, are dreptate: viziunea dâmbovițeană e îngustă.

    PS : "Moldova autostrăzii devine relevantă din acest punct de vedere ca o situare convergentă și conexă cu lumea europeană a prosperității și modernizării."

    În primul rând.... Mulțumim?!

    Apoi, că să citez un clasic încă în viață: "Pus astfel în lumină, ancorat in sinergia faptelor, recursul la universalitate nu eludează meandrele concretului". Am zis!!!!
    • Like 1
  • Nume check icon
    Eu cred ca sunt doua motive pentru care nu avem autostrazi:
    - nu suntem in stare sa urmarim si sa rezolvam hatisul birocratic al intregului proces, parca a fost facut intentionat sa nu functioneze
    - sau pur si simplu nu se doreste acest lucru si toata puterea economica sa fie concentrata in anumite zone pentru a fi usor de controlat si manipulat in scopuri politice.
    Suna ca o "teorie a consipiratiei", dar se stie clar ca persoanele independente financiar nu pot fi manipulate atat de usor.
    Altfel in continuare nu inteleg de ce in 30 de ani, cu guvernari de toate culorile, nu s-a reusit decat foarte putin.
    In plus cam incepe sa ma deranjeze si ipocrizia actualului guvern, care parca acum a descoperit roata in privinta autostrazilor. cu toate ca si ei au fost la guvernare, iar actualul prim ministru a fost si ministru al transporturilor. Ar fi cazul sa cam termine cu discursurile si sa inceapa sa faca ceva. Am inteles ca cei dinainte au fost dezastru. Aratati clar dimensiunea dezastrului si incepeti sa reparati odata ceva, macar putin.
    • Like 1
    • @ Nume
      Cindva, demult, mai exista un motiv ptr. a nu se construi autostrazi : ptr. a intirzia/ bloca patrunderea prea usoara a unor armate straine pe teritoriul Tarii si cum Moldova e atit de aproape de vecinul ei din est , iete un motiv ptr. care nu se grabeste nimeni sa "deschida" acest drum spre centrul Ro !
      • Like 1
    • @ Popescu Gabriela
      Nume check icon
      Pai daca avem in continuare astfel de temeri de nu le facem publice si sa terminam discutiile sterile referitor la importanta strategic a autostrazilor in Romania. Si ai putea sa folosesti acest lucru ca branding de tara: ultima tara din Europa fara autostrazi, cele mai mici emisii de CO2, vrei sa te intorci in trecut, dar sa il simti in prezent?!
      Oricum indiferent de motive nu am nici o speranta ca vom avea autostrazile pe care le visam, cel putin pentru inco o generatie. Iar cand in final le vom avea, nu vom mai avea nevoie decat pentru transhumanta oilor, nici alea prea multe
      • Like 1
    • @ Popescu Gabriela
      Cea mai mare prostie pe care am citit-o pe Republica de cel puțin un an încoace. Nu, n-am să argumentez, mă distrez prea bine!
      • Like 0
    • @ Nume
      Sînt și primari liberali prin Moldova, dacă nu știai. Vor și ăștia mandate fără număr...
      • Like 0
    • @ Nume
      pai, e o idee la care ma gindesc demult : Romania - tzara misterioasa in care poti retrai viata de dinaintea erei tehnice ! tzara in care poti sa mai vezi vacute, venind seara , singure acasa, , fiecare cunoscindu-si poarta casei ; oi si capre pascind si laptele lor pus la prins intro ulcica de lut ; de facut o plimbare cu carul cu boi, la cimp , ca sa aduni finul ce l-ai cosit si adunat in capita....DACA americanii au ferme la care vin oraseni ca sa destreseze, poi noi am avea o TARA-ntreaga ptr. asta si multi europeni si nu numai ar putea sa-si petreaca un concediu de vis pe meleagurile astea atit de frumoase....
      P.S 1 nu , nu-s de la tara; sunt copil de asfalt si n-am avut bunici la tzara si poate ca d'aia idealizez....
      P.S. 2 Ionut , ca sa te poti distra in continuare, am mai comis o "prostie " ca cea de ieri....dar vreau sa-ti spun ca prostia respectiva, nu-mi apartine , ea circula, totusi , acum vreo 40-50 ani pe aici !
      • Like 0
  • Damboviteana...?
    • Like 0
  • O cogeamite poliloghie pentru o simplă „înjurătură” la adresa „ciumei roșii”. N-am înțeles cum a ajuns autorul la concluzia că politicienii, mai ales cei „roșii”, nu înțeleg necesitatea autostrăzilor.
    N-am văzut o analiză a eșecurilor succesive în declanșarea și finalizarea porțiunilor de autostradă, începând cu marea excrocherie Becthel și terminând cu protecția ariilor protejate.
    Nu am văzut o analiză asupra a ceea ce înseamnă condițiile de folosire a fondurilor europene în realizarea autostrăzilor, în general a marilor proiecte : ce procent din costurile totale pot fi acoperite din aceste fonduri și ce procent din fonduri proprii, ce firme trebuie „selectate” pentru realizarea studiilor de pre-fezabilitate, fezabilitate și post-fezabilitate ( sic ! ), câți bani înghit aceste „studii”, ce firme și furnizori de materiale trebuie „selectate” pentru realizarea efectivă a lucrărilor.
    • Like 0
  • Sigur ca este nevoie de o autostrada in Moldova.
    Problema este ce traseu sa aiba. Pe cine, de cine sa lege, economic.
    Din acet punct de vedere, o autostrada care sa lege provinciile Romaniei intre ele, devine hilara. Sau sa concentreze, iar, toata circulatia spre Bucuresti.
    Moldova trebuie sa fie legata de porturile Dunarii maritime. (Galati, Braila.)
    Deci e nevoie de o autostrada pe centrul Moldovei (caile ferate au fost construite pe doua fire; nord sud; unul in zona subcarpatica, altul pe valea Prutului. Ambele legate de Bucuresti.). Pe directia nord-sud. Capitalele de judet se leaga prin autostrazi mai mici, fiecare, de cel mai apropiat punct. In sud, autostrada Moldovei trebuie sa faca jonctiunea (zona Faurei-Ianca) cu autostrada Arad/Deva/Sibiu/Brasov/Buzau/Braila/Tulcea.
    Tot in sud est, mai trebuie un apendice care ca lege cele doua autostrazi, in zona Slobozia/Ciulnita de Bucuresti/Constanta.
    Alt traseu este ridicol, acum.
    Daca tot cheltuim un leu, sa-l cheltuim cu cap.
    In acest mod, toate judetele Moldovei (nu doar unele) vor avea autostrada si vor fi bransate la zone de interes economic.
    • Like 2
    • @ Munteanu Mongolul Mircea
      Parerist check icon
      Acum cativa ani s-a pus problema unui drum expres Galati-Braila-Slobozia care sa se intepe in A2. 2 benzi/sens, sa ocoleasca localitatile si restrictionat la 110km/h (ceea ce pentru marfa e suficient). Alesii locali au votat masiv impotriva, impotriva intereselor propriilor votanti pentru ca asa li s-a ordonat de "la centru", deoarece propunerea a venit din partea pmp si trebuia sabotata.
      Pana cand alegerile n-or sa fie uninominale "alesii" vor vota cum le ordona centrul, ca aia ii pune pe locurile eligibile de pe lista, nu cum dicteaza interesul circumscriptiei.
      • Like 1
  • Leo check icon
    Ce-s ăia „produși“?!
    De aici mi s-a tăiat filmul și am reușit să citesc doar câteva rânduri.
    • Like 0
    • @ Leo
      Corina check icon
      Cu siguranță ați auzit de produși chimici. La a doua definiție aici https://dexonline.ro/intrare/produs/92722 se menționează că apare rar și ca subst. masculin, cu pluralul produși. Dar nu degeaba v-ați oprit dintr-atât. Nu aveați chef și basta.
      • Like 1
    • @ Corina
      Leo check icon
      Am auzit și de „almanahe”, însă nu înseamnă că termenul respectiv există în altă parte decât printre „agramaticalitățile” unora.
      Însă aveți dreptate: m-am oprit din citit, pentru că articolul este scris foarte prost, nu din cauza acestei greșeli de exprimare.
      • Like 0
    • @ Leo
      Corina check icon
      Scuzați deranjul. Ce să fac, tot mai cad în plasa trollingului și a comentariilor negativiste gratuite după atâția ani de net.
      • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Ștefan Briceag

De la externarea din spital, Ștefan Dănuț Briceag a făcut totul ca să poată relua controlul asupra propriei vieți. În februarie 2018, la 6 luni după accident, s-a mutat împreună cu prietena sa, Iulia, care care i-a fost și îi este alături. „Nu știam că există acest gen de femeie. Iar când cunoști o fată ca ea, te întrebi: Chiar există? După un astfel de accident, când te aștepți ca și mama să plece de lângă tine, ea mi-a zis: Plec când vreau eu, nu când vrei tu.” (Foto: Alexandra Pandrea)

Citește mai mult

Am mulţi cunoscuţi, prieteni si multe rude care au emigrat şi au demonstrat că pot fi cei mai buni evoluând în deplasare. Au demonstrat-o prin muncă asiduă, seriozitate şi perseverenţă. (Foto: Ionel Pop Doncilă)

Maradona din Bacău
Citește mai mult