Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Dumitru Popescul, Picanteria: „În pandemie, oamenii au avut o reticență să meargă la supermarket și au ales magazinele de proximitate. Și-au dat seama că e bun, că nu e scump și apoi au venit să încurajeze business-urile locale”. Republica antreprenorilor

Picanteria

Pandemia a modificat semnificativ comportamentul de consum, astfel că multe dintre cumpărături s-au mutat online și în magazinele mai mici, unde regulile de distanțare socială și igienă pot fi aplicate și respectate cu mai multă strictețe. Dumitru Popescul spune că oamenii au avut o reticență în a merge în supermarket și au început să vină în număr mai mare în magazine cu produse locale așa cum sunt și cele trei pe care el le are în Iași, Pașcani și Târgu-Neamț, sub brandul Picanteria. Iar trendul s-a menținut, dar pentru a continua e nevoie de o strategie care să meargă dincolo de calitatea produselor și de preț.

„Nu poți concura cu supermarketurile decât prin oferirea unor servicii pe care ei nu le au. Iar asta stă în oamenii pe care îi avem în magazine, care știu să facă recomandări, să poarte discuții și să se apropie de client. Lucru care în supermarket nu e posibil. Noi avem și un bucătar care vinde și care e foarte apreciat de clienți pentru că le spune și cum să gătească carnea, la ce temperatură, cu ce condimente, le face recomandări și îi încurajează să încerce diverse preparate. În plus, am creat și locurile de joacă unde copiii pot sta cât mămicile ascultă rețeta bucătarului”, spune Dumitru Popescul, care nu neglijează însă nici aspectul prețului.

Astfel, tot timpul, în magazinele sale, există oferte la unul-două produse pentru a se asigura că și cei care s-ar duce la supermarket pentru a vâna o ofertă, pot cumpăra și de aici, cu atât mai mult cu cât, deși este un magazin specializat, prețurile nu sunt mari în opinia antreprenorului.

În magazinele Picanteria se vinde o gamă foarte variantă de produse proaspete din carne de porc, vită și oaie, de la „piese” clasice precum pulpă, ceafă de porc, mușchiuleț de porc și vită, la delicatese mai greu de găsit în supermarket precum creierul de vită și porc, momițele, fudulii, șoriciul pârlit, pork chops, coada de vită, precum și o „specialitate” provenind din mușchiul inghinal al porcului, denumită generic pentru că altfel oamenii se feresc să comande răspicat produsul cu π, chiar dacă se amuză teribil pe seama numelui acestei bucăți de carne care în trecut se mânca și la curțile boierești.

Acesta este „miezul greu” al afacerii. Gama de produse a fost completată astfel încât Picanteria să devină și o piață urbană pentru producătorii locali, cu produse lactate de la Laktotrio Horodniceni, preparate tradiționale de porc (cârnați, leber, slăninuță afumată, mușchi afumat, tobă), salate de legume și zacuscă, chifle, prăjituri, vinuri și condimente.

Picanteria, un business cu trei linii de dezvoltare

Dumitru Popescul a deschis primul magazin Picanteria în 2017, în Târgu-Neamț. Business-ul este dezvoltat în parteneriat cu Vasile Pleșca, fondatorul Ava Star, companie înființată în 1994, specializată în abatorizarea, prelucrarea și distribuția de carne de vită, porc și oaie.

Cei doi s-au cunoscut la începutul anilor 2000, când Dumitru Popescul era director de bancă, iar Vasile Pleșca era clientul său. Au colaborat mult timp în această formulă, până când Dumitru Popescul i-a propus să deschidă un lanț de distribuție și a acceptat să se ocupe el de implementarea conceptului.

„Prin deschiderea afacerii, am încercat construcția unei stări de spirit bazată pe recrearea gustului de la mamele și bunicile noastre de acasă, din Bucovina, dar și pe inovarea lui. Principiul de bază este că din ingrediente bune, naturale, proaspete, se poate obține atât savoarea tradițională, cât și, cu un pic de îndrăzneală, imaginație și fără mult efort, un preparat urban spectaculos, ca de exemplu un grătar dintr-un antricot sau T-bone de vită marmorată, maturată în frigiderele noastre”, spune Popescul.

Următoarele două magazine au fost deschise în 2018, în Pașcani și Iași, investiția pentru fiecare situându-se în jurul a 40.000 de euro. În paralel, Picanteria a început și distribuția către restaurante, iar la sfârșitul lui 2019, Popescul a declinat conceptul și a deschis prima rulotă Picanteria Grill, în aproprierea unei clădiri de birouri, cu o investiție de 15.000 de euro. A urmat a doua rulotă, la începutul lui 2020, dar pandemia le-a închis pe amândouă.

„Doar magazinele au rămas deschise. În pandemie, oamenii au avut o reticență să meargă la supermarket și au ales magazinele de proximitate. Și-au dat seama că e bun, că nu e scump și apoi au venit să încurajeze business-urile locale. Aceasta a fost o oportunitate, dar când mă uit în celelalte buzunare, văd că la distribuția pe restaurante sunt întârzieri la plată și lipsă de comenzi, iar la Grill am ajuns la zero. Am rămas doar cu restaurantele care fac livrări, dar au dispărut evenimentele, care generau principalele comenzi. Iar livrările au funcționat doar la restaurantele care făceau acest lucru înainte de pandemie și aveau deja o clientelă, iar acum și-au sporit numărul clienților. (...) Pentru a redeschide rulotele e nevoie ca măcar 50% dintre cei care lucrează în acele birouri, să se întoarcă”, spune Popescul.

Pentru anul acesta, Popescul vizează deschiderea a încă două magazine, unul în Iași, și unul în Suceava. Conceptul a fost testat, iar acum este definitivat, spune el, astfel că va ști exact cum să organizeze spațiul pentru a pune în valoare cât mai bine toate produsele care intră sub umbrela Picanteria.  

Fișă de business. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? 

Pentru a începe, inconștiență. Pentru a continua, răbdare. Pentru a reuși, pricepere.

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? 

Curajul de a face pasul de la vis la implementarea lui.

A existat vreun moment în care ai vrut să renunți? 

La început, în fiecare zi. Dacă nu aș fi avut parte de suportul, încurajările și încrederea manifestate constant de asociatul meu, Vasile Pleșca, antreprenor de succes și cu super-puteri câștigate în timpul administrării afacerilor proprii, pornite de la zero, probabil aș fi renunțat în multe momente. Mentoratul contează, ajută, duce la creștere.

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun? 

Când am început să recunosc clienții din magazinele noastre.

Ce este antreprenorul? 

Motor, piston, declanșator, liant pentru business.

Fișă de business. Obiectiv

Investiția inițială: 40.000 euro/magazin, 15.000 euro/rulotă

Număr de angajați: 12

Timp de recuperare a investiției: în curs de recuperare

Cifra de afaceri 2020: 4 milioane RON

Profit: N/A

Dacă IMM-urile merg bine, România merge bine. Mulțumim IMM-urilor pentru că generează 50% din cifra de afaceri a firmelor din România. Republica vă va purta în lunile următoare într-o călătorie în lumea celor care mișcă România prin inițiativă, curaj și multă muncă.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.

Cumpără de la o afacere mică este o campanie realizată de Banca Transilvania.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • În orașele mai mici e mai ușor să găsești un magazin de proximitate adevărat. În București practic aceste magazine nu există deoarece orice spațiu care este lăsat liber mai mult de 10 minute este ocupat de un Megaimage. Am trei astfel de supermarketuri în jur, la mai puțin de 10 minute de mers pe jos (unul din ele a ocupat singura piață mai mare din cartier), iar micile magazine au dispărut. Au mai încercat câțiva, dar au avut profiluri prea de fițe și prețuri asemenea și de aceea au dispărut. Așa că, fie că ne place, fie că nu trebuie să înghițim ce ne dă Megaimage. Pentru legume e ceva mai simplu, cât mai avem putere luăm autobuzul și mergem la piață, dar pentru celelalte... Și asta este în principal din vina Primăriei, a Administrației Piețelor în special (cele două piețe din cartier au fost ocupate de Megaimage o a treia e în curs de a fi ocupată de Megaimage și Gusturi Românești (care, între noi fie vorba, nu prea are de-a face cu nici un gust românesc autentic). O mare vină o au și cumpărătorii care preferă să scormone prin legumele de la Mega și nu se ostenesc să facă 10 metri pe jos până la piața alăturată, unde vara legumele sunt la prețuri comparabile cu cele ale legumelor de plastic din Mega.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult