Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Dumitru Popescul, Picanteria: „În pandemie, oamenii au avut o reticență să meargă la supermarket și au ales magazinele de proximitate. Și-au dat seama că e bun, că nu e scump și apoi au venit să încurajeze business-urile locale”. Republica antreprenorilor

Picanteria

Pandemia a modificat semnificativ comportamentul de consum, astfel că multe dintre cumpărături s-au mutat online și în magazinele mai mici, unde regulile de distanțare socială și igienă pot fi aplicate și respectate cu mai multă strictețe. Dumitru Popescul spune că oamenii au avut o reticență în a merge în supermarket și au început să vină în număr mai mare în magazine cu produse locale așa cum sunt și cele trei pe care el le are în Iași, Pașcani și Târgu-Neamț, sub brandul Picanteria. Iar trendul s-a menținut, dar pentru a continua e nevoie de o strategie care să meargă dincolo de calitatea produselor și de preț.

„Nu poți concura cu supermarketurile decât prin oferirea unor servicii pe care ei nu le au. Iar asta stă în oamenii pe care îi avem în magazine, care știu să facă recomandări, să poarte discuții și să se apropie de client. Lucru care în supermarket nu e posibil. Noi avem și un bucătar care vinde și care e foarte apreciat de clienți pentru că le spune și cum să gătească carnea, la ce temperatură, cu ce condimente, le face recomandări și îi încurajează să încerce diverse preparate. În plus, am creat și locurile de joacă unde copiii pot sta cât mămicile ascultă rețeta bucătarului”, spune Dumitru Popescul, care nu neglijează însă nici aspectul prețului.

Astfel, tot timpul, în magazinele sale, există oferte la unul-două produse pentru a se asigura că și cei care s-ar duce la supermarket pentru a vâna o ofertă, pot cumpăra și de aici, cu atât mai mult cu cât, deși este un magazin specializat, prețurile nu sunt mari în opinia antreprenorului.

În magazinele Picanteria se vinde o gamă foarte variantă de produse proaspete din carne de porc, vită și oaie, de la „piese” clasice precum pulpă, ceafă de porc, mușchiuleț de porc și vită, la delicatese mai greu de găsit în supermarket precum creierul de vită și porc, momițele, fudulii, șoriciul pârlit, pork chops, coada de vită, precum și o „specialitate” provenind din mușchiul inghinal al porcului, denumită generic pentru că altfel oamenii se feresc să comande răspicat produsul cu π, chiar dacă se amuză teribil pe seama numelui acestei bucăți de carne care în trecut se mânca și la curțile boierești.

Acesta este „miezul greu” al afacerii. Gama de produse a fost completată astfel încât Picanteria să devină și o piață urbană pentru producătorii locali, cu produse lactate de la Laktotrio Horodniceni, preparate tradiționale de porc (cârnați, leber, slăninuță afumată, mușchi afumat, tobă), salate de legume și zacuscă, chifle, prăjituri, vinuri și condimente.

Picanteria, un business cu trei linii de dezvoltare

Dumitru Popescul a deschis primul magazin Picanteria în 2017, în Târgu-Neamț. Business-ul este dezvoltat în parteneriat cu Vasile Pleșca, fondatorul Ava Star, companie înființată în 1994, specializată în abatorizarea, prelucrarea și distribuția de carne de vită, porc și oaie.

Cei doi s-au cunoscut la începutul anilor 2000, când Dumitru Popescul era director de bancă, iar Vasile Pleșca era clientul său. Au colaborat mult timp în această formulă, până când Dumitru Popescul i-a propus să deschidă un lanț de distribuție și a acceptat să se ocupe el de implementarea conceptului.

„Prin deschiderea afacerii, am încercat construcția unei stări de spirit bazată pe recrearea gustului de la mamele și bunicile noastre de acasă, din Bucovina, dar și pe inovarea lui. Principiul de bază este că din ingrediente bune, naturale, proaspete, se poate obține atât savoarea tradițională, cât și, cu un pic de îndrăzneală, imaginație și fără mult efort, un preparat urban spectaculos, ca de exemplu un grătar dintr-un antricot sau T-bone de vită marmorată, maturată în frigiderele noastre”, spune Popescul.

Următoarele două magazine au fost deschise în 2018, în Pașcani și Iași, investiția pentru fiecare situându-se în jurul a 40.000 de euro. În paralel, Picanteria a început și distribuția către restaurante, iar la sfârșitul lui 2019, Popescul a declinat conceptul și a deschis prima rulotă Picanteria Grill, în aproprierea unei clădiri de birouri, cu o investiție de 15.000 de euro. A urmat a doua rulotă, la începutul lui 2020, dar pandemia le-a închis pe amândouă.

„Doar magazinele au rămas deschise. În pandemie, oamenii au avut o reticență să meargă la supermarket și au ales magazinele de proximitate. Și-au dat seama că e bun, că nu e scump și apoi au venit să încurajeze business-urile locale. Aceasta a fost o oportunitate, dar când mă uit în celelalte buzunare, văd că la distribuția pe restaurante sunt întârzieri la plată și lipsă de comenzi, iar la Grill am ajuns la zero. Am rămas doar cu restaurantele care fac livrări, dar au dispărut evenimentele, care generau principalele comenzi. Iar livrările au funcționat doar la restaurantele care făceau acest lucru înainte de pandemie și aveau deja o clientelă, iar acum și-au sporit numărul clienților. (...) Pentru a redeschide rulotele e nevoie ca măcar 50% dintre cei care lucrează în acele birouri, să se întoarcă”, spune Popescul.

Pentru anul acesta, Popescul vizează deschiderea a încă două magazine, unul în Iași, și unul în Suceava. Conceptul a fost testat, iar acum este definitivat, spune el, astfel că va ști exact cum să organizeze spațiul pentru a pune în valoare cât mai bine toate produsele care intră sub umbrela Picanteria.  

Fișă de business. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? 

Pentru a începe, inconștiență. Pentru a continua, răbdare. Pentru a reuși, pricepere.

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? 

Curajul de a face pasul de la vis la implementarea lui.

A existat vreun moment în care ai vrut să renunți? 

La început, în fiecare zi. Dacă nu aș fi avut parte de suportul, încurajările și încrederea manifestate constant de asociatul meu, Vasile Pleșca, antreprenor de succes și cu super-puteri câștigate în timpul administrării afacerilor proprii, pornite de la zero, probabil aș fi renunțat în multe momente. Mentoratul contează, ajută, duce la creștere.

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun? 

Când am început să recunosc clienții din magazinele noastre.

Ce este antreprenorul? 

Motor, piston, declanșator, liant pentru business.

Fișă de business. Obiectiv

Investiția inițială: 40.000 euro/magazin, 15.000 euro/rulotă

Număr de angajați: 12

Timp de recuperare a investiției: în curs de recuperare

Cifra de afaceri 2020: 4 milioane RON

Profit: N/A

Dacă IMM-urile merg bine, România merge bine. Mulțumim IMM-urilor pentru că generează 50% din cifra de afaceri a firmelor din România. Republica vă va purta în lunile următoare într-o călătorie în lumea celor care mișcă România prin inițiativă, curaj și multă muncă.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.

Cumpără de la o afacere mică este o campanie realizată de Banca Transilvania.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • În orașele mai mici e mai ușor să găsești un magazin de proximitate adevărat. În București practic aceste magazine nu există deoarece orice spațiu care este lăsat liber mai mult de 10 minute este ocupat de un Megaimage. Am trei astfel de supermarketuri în jur, la mai puțin de 10 minute de mers pe jos (unul din ele a ocupat singura piață mai mare din cartier), iar micile magazine au dispărut. Au mai încercat câțiva, dar au avut profiluri prea de fițe și prețuri asemenea și de aceea au dispărut. Așa că, fie că ne place, fie că nu trebuie să înghițim ce ne dă Megaimage. Pentru legume e ceva mai simplu, cât mai avem putere luăm autobuzul și mergem la piață, dar pentru celelalte... Și asta este în principal din vina Primăriei, a Administrației Piețelor în special (cele două piețe din cartier au fost ocupate de Megaimage o a treia e în curs de a fi ocupată de Megaimage și Gusturi Românești (care, între noi fie vorba, nu prea are de-a face cu nici un gust românesc autentic). O mare vină o au și cumpărătorii care preferă să scormone prin legumele de la Mega și nu se ostenesc să facă 10 metri pe jos până la piața alăturată, unde vara legumele sunt la prețuri comparabile cu cele ale legumelor de plastic din Mega.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult