Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

După 6 ani de business în Londra, Andreea și Marius s-au întors pe Valea Argeșului cu o afacere de inspirație americană și o altă viziune despre turism. „Concurentul tău nu e hotelul de la 2 kilometri de tine”. Republica antreprenorilor

Transfagarasan tree house Village

Foto: Facebook /Transfagarasan tree house Village

Andreea și Marius Manga au plecat din România pe când aveau puțin peste 20 de ani. După terminarea liceului au început să lucreze în HoReCa, dar în scurt timp și-au dat seama că nu vor putea evolua în țară. Prima oprire a fost în Sardinia, pentru o vară, apoi au ajuns în Londra, unde au rămas aproape 15 ani. Astăzi sunt pe Valea Argeșului, unde de curând au deschis Transfagarasan Treehouse Village, un concept turistic de inspirație americană atât în ceea ce privește spațiile de cazare – case construite în copaci, cât și meniul oferit oaspeților, pe care l-au vrut cât mai departe de mâncarea tradițională a restaurantelor de munte. 

Ansamblul compus momentan din numai trei căsuțe și un restaurant-terasă este situat pe drumul dintre Curtea de Argeș și Sibiu, pe tronsonul Transfăgărășanului mai puțin apreciat și căutat de turiști. Andreea și Marius însă, alături de Adrian Manga, vor să contribuie la schimbarea acestei percepții și la dezvoltarea turismului în zonă și au identificat chiar și modalitatea prin care pot încerca să facă acest lucru. 

Andreea și Marius Manga

„Noi, cei din Valea Argeșului, ne uităm cumva cu invidie pe partea cealaltă a Transfăgărășanului, de pe partea Sibiului, unde tour-operatorii sunt foarte organizați. Și la noi sunt o grămadă de lucruri de făcut și locuri de văzut, dar nu există colaborare. Ne putem organiza să punem la punct circuite turistice, să vorbim cu salvamontiștii să organizeze drumeții, cu cei care închiriează ATV-uri, cu băieții care fac caiac canoe, să facem foraging (căutare și strângere de hrană din pădure – n.r.) și astfel să includem toată valea în activități turistice. Momentan, cred că suntem o destinație de weekend, dar vrem și putem să facem mai mult pentru turismul din zonă. Noi nu le putem face pe toate, dar cred că e nevoie de cineva care să spargă gheața. (...) Concurentul tău nu este hotelul de la 2 kilometri de tine, nu sunt cei de pe Valea Argeșului. Aceasta este o mentalitate greșită”, spune Andreea.

Cu cât mai multe business-uri deschise, cu atât mai bine pentru toată lumea

Este o lecție pe care au învățăt-o în Londra, unde în urmă cu 6 ani și-au deschis o cafenea mai mică, în jurul căreia au reușit să-i strângă pe oamenii din comunitate, iar apoi una mai mare, într-un parc. La scurt timp, în imediata apropiere a celei de-a doua cafenele, a apărut un pub care ofera, la fel ca și ei, celebra cină englezească de duminică.

„Atunci soțul meu a zis că acest pub este bine-venit pentru că astfel oamenii vor avea un motiv în plus să iasă din casă. Poate un om nu ar fi ieșit pentru cafeneaua din parc, dar acum poate ieși pentru pub și poate trece și pe la cafenea. Sau poate are un copil care vrea o înghețată. Există loc pentru toată lumea. Cu cât mai multe business-uri deschise, cu atât mai bine pentru toată lumea. Pentru că oamenii au mai multe motive să iasă, astfel încep să susțină business-urile și economia să crească”, explică Andreea.

„Pentru noi pandemia a fost un succes financiar”

La cafeneaua deschisă în Londra, Andreea și Marius făceau și serveau și mâncare. Lucraseră în domeniu HoReCa toată viața, inclusiv în restaurante cu stele Michelin, și voiau să valorifice tot ce învățaseră.

Începutul pandemiei i-a pus inițial într-o poziție dificilă, pentru că aveau foarte multă marfă pe stoc, dar au găsit rapid o soluție. Au transformat cafeneaua într-un soi de magazin-aprozar de unde oamenii veneau să-și cumpere produse de bază, și făceau chiar livrări la domiciliu pentru membrii comunității care se temeau să iasă din casă. Și nu s-au limitat doar la stocul pe care îl aveau. Având în vedere cererea mare, au continuat să cumpere și să-și diversifice oferta în funcție de cerințele clienților.

„Am vândut atât de multă făină … aveam făină și în încălțăminte, în haine, în păr, peste tot … Am avut un foarte mare succes, pandemia pentru noi a fost un succes financiar care ne-a oferit luxul de a sta o perioadă fără să muncim, să ne întoarcem în România și să punem pe picioare această afacere. Pentru că ideea de a ne întoarce am avut-o mereu, dar nu știam exact când”, spune Andreea. 

„Nu vreau să mă îmbogățesc. Visul nostru e să avem o viață ușoară și să venim cu drag la muncă”

Ideea de a construi un complex turistic de căsuțe în copaci le-a venit în 2016. Aveau terenul cumpărat și s-au lăsat insipirați de americanul Pete Nelson, un celebru constructor de case în copaci. Au cumpărat trei planuri de casă de la el și în 2019 s-au apucat de treabă. Au coordonat proiectul de la distanță, pentru că erau încă în Marea Britanie, iar de implementare și urmărirea lucrărilor s-a ocupat fratele lui Marius, Adrian Manga.

Primele trei căsuțe construite vor intra în circuit turistic abia de anul viitor. În prezent, funcționează numai restaurantul de tip terasă, construit, de asemenea, în copaci. Planurile de viitor vizează însă construcția a 20-30 de căsuțe, cu o capacitate de cazare de 1-2 familii fiecare, cu ciubăr și terasă proprii și o saună la fiecare trei căsuțe.

„Ne-am propus un slow opening ca să avem timp să producem materialele pentru promovare, dar nu am putut pentru că a fost foarte aglomerat încă de la început. Printre primii clienți s-au numărat foarte mulți americani, care ne-au promovat pe rețelele de socializare pentru că avem grătarul acesta de tip texan, cu afumătoare, și le-a plăcut foarte mult mâncarea. 

La fel, foarte mulți israelieni, dar și mulți motocicliști din România. Avem cel puțin un grup de motocicliști din Giurgiu pe săptămână, care vin pentru că îi trimit prietenii. Noi, inițial, ne-am poziționat ca locație de tranzit, pentru că suntem pe șosea, la care oamenii să se oprească când traversează Transfăgărășanul, dar iată că suntem o destinație, unde oamenii vin special sau se reîntorc”, spune Andreea.  


În spatele meniului de la Transfagarasan Treehouse Village stă dorința celor doi soți de a oferi altceva decât celebra mâncare de munte, care nu se abate prea mult de la ciorba de burtă, cartofii prăjiți cu ceafă de porc și pananași. Astfel, și felurile de mâncare sunt de inspirație americană, multe dintre ele valorificând tehnica slow-cook. Meniul va fi completat însă cu rețete proprii și adunate de la diferiți chefi alături de care au lucrat. Dar dincolo de ce conține efectiv meniul, soții Manga vin cu un concept mai puțin popular în România.

„Dacă te duci într-un restaurant, vei vedea pe meniu, de exemplu, că o friptură costă 20 de lei. Și te gândești că e un preț bun. Dar apoi vezi că o porție de cartofi e 18 lei, o salată, alți 18 și așa mai departe. Din punctul meu de vedere asta înseamnă să-ți păcălești clientul, pentru că pui fiecare preț separat ca să i se pară ieftin, dar în realitate nu e așa. Tocmai de aceea, noi avem preț per meniu, unde ai tot: carne, garnitură, salată și pâine. E un preț curat. Și același lucru vrem să-l facem și la cazare. Nu vreau să-i spun clientului că o noapte de cazare costă 500 de lei, apoi să-i cer separat bani pentru ciubăr și saună. Eu m-aș simți păcălită dacă mi s-ar întâmpla asta”, spune Andreea.

Pentru ea și soțul ei, acest business reprezintă oportunitatea de a se fi putut întoarce în România și de a trăi independent și liniștiți.

„Nu vreau să mă îmbogățesc. Eu vreau să trăim liniștiți. Visul nostru e să avem o viață ușoară și să venim cu drag la muncă. Să ne așteptăm oaspeții, să-i tratăm așa cum trebuie, iar ei să plece mulțumiți și bucuroși de la noi”.

FIȘĂ DE BUSINESS. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? Ambiție, curaj și perseverență, capacitatea de a o lua de la capat când dai greș.

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? Câteva doze în plus de răbdare și perseverență.

A existat vreun moment în care ai vrut sa renunți? Nu, deoarece visul devenise un proiect.

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama ca ești pe drumul cel bun? Încă de la început. Nu am avut îndoieli. Feedback-ul clienților a fost foarte important deoarece în momentele grele ne hrăneau cu entuziasm și încredere.

FIȘĂ DE BUSINESS. Obiectiv

Investiție inițială – N/A

Timp de recuperare a investiției – nu ne-am gândit la asta, știm doar că vrem să reinvestim și să construim 20-30 de căsuțe.

Număr de angajați – 0

Cifră de afaceri – N/A

Profit – N/A

Dacă IMM-urile merg bine, România merge bine. Mulțumim IMM-urilor pentru că generează 50% din cifra de afaceri a firmelor din România. Republica vă poartă într-o călătorie în lumea celor care mișcă România prin inițiativă, curaj și multă muncă.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Felicitări vecinilor de tzărănoaia ....am cochetat cu ideea punerii în circuit a unei case de vacanță în localitatea alăturată Sălatrucu...Dacă aberațiile birocratice reușeam să le înving prin faptul că am multă experiență cu instituțiile și fauna care le ocupă, infrastructura locală, care arată ca după război în cele mai pitorești zone, mi-a dat lovitura finală!
    • Like 0
  • Nume check icon
    Superb. Felicitari pentru initiativa si pentru ce ati realizat!
    P.S. Daca doriti 100% comuniune cu natura nu stricati zona cu prostiile de ATV-uri. Pe langa faptul ca distrug si polueaza natura, mai sperie si animalele in perioada de reproducere. Sunt suficiente utilajele si echipamentele care defriseaza padurile tarii nu este nevoi de scandal si galagie in paduri si in week-end!
    • Like 1


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult