Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

După ce a ocupat poziții de conducere în câteva multinaționale, Aliz Kosza face o fotografie a „oamenilor puternici, cu miliarde în spate”: „Este foarte interesant ce frici au! Ca niște copii, e incredibil”

aliz kosza

De-a lungul vieții sale profesionale, Aliz Kosza a lucrat în 17 industrii diferite, a condus companii de top precum Orkla Foods România, MOL România sau Fabryo Corporation și a contribuit la modelarea și inovarea unor companii din mai multe domenii. A înființat în 1998 divizia de farmacii INTERBRANDS, a fost director general la Agfa Film, apoi a urmat Kraft, unde a lansat prima ciocolată Poiana. La Orkla Food România a coordonat achiziția și integrarea de businessuri locale – Fabrica de pate Ardealul şi Royal Brinkers România, lansări de produse, dar a făcut și rebranding și repoziționare. În prezent consultant de business, Aliz Kosza a vorbit, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, despre partea mai puțin văzută a top managementului românesc. 

„Era un antreprenor care avea o afacere în construcții, iar noi ne miram că avea numărul lui de mobil pe sacii de adezivi - o companie de 15-20 de milioane de euro”

În business, în România avem o cultură balcanică, sunt intempestivi, spune Kosza, ne aruncăm, suntem în permanență suspicioși, vrem să deținem controlul. Sunt comportamente provenite dintr-o serie de temeri ale celor care conduc business-urile „Este foarte interesant, oameni puternici, cu miliarde în spate, ce frici au. Ca niște copii, e incredibil”.

Fricile dobândite sau traumele din copilărie nasc în unii antreprenori nevoia și dorința de a demonstra cât sunt de buni - eu sunt în stare, eu pot să fac etc. Asta le dă, pe de-o parte, un curaj extraordinar, explică ea.

Dar, pe de altă parte, faptul că acești patroni doresc să controleze lucrurile micro, în loc să se concentreze pe lucrurile macro, este un simptom al fricii. „Și lipsa de încredere în ceilalți tot o frică este. Nu e neapărat o neîncredere că nu îmi place de cutare sau cutare, nu, pur si simplu lipsa încrederii e o frică de a pierde din mână controlul. Acolo unde antreprenorul e și administrator, și director general, și manager - este multitasking - acolo e foarte greu. Era un antreprenor care avea o afacere în construcții, iar noi ne miram că avea numărul lui de mobil pe sacii de adezivi - o companie de 15-20 de milioane de euro. Dumnezeu să îl odihnească, a murit la 40 și ceva de ani de cancer. Nu poți tu controla totul, când ai o platformă și un business de 20 de milioane și 200 de oameni. E imposibil”, spune Aliz Kosza care consideră delegarea ca fiind cea mai mare provocare în antreprenoriat.

„Dacă intri pe site-ul Ministerului Finanțelor, compania arată superb, e incredibil ce rezultate are! Dar dacă acum nu face ceva, se va prăbuși”

Este o diferență între cei ce rămân angajați toată viața și cei care devin antreprenori? a fost întrebată Aliz Kosza de moderatori. „Mie îmi place să mă numesc mentorprenor. 

Antreprenorii au un curaj extraordinar. Nu vreau să numesc acest curaj inconștiență, dar din câte văd eu, din cele peste 70 de proiecte pe care le-am avut în 10 ani de mentorat, eu văd un curaj de nestăvilit (la antreprenorii în vârstă de peste 55 ani - n.n.), nu pot fi opriți. Sunt și antreprenorii din generația mai tânără care sunt mai calculați, sunt școliți, au o cultură de business, altfel comunici cu ei. Eu vorbesc de generația care acum are peste 55 ani și au business-uri mai vechi - au un curaj nebun. Am acum un proiect în Ardeal, nu îmi vine să cred. Reactiv, a ajuns la jumătate de miliard - un business dintr-un grup de 3 companii - și acum a realizat că s-a împotmolit. Superb arată compania dacă intri pe site-ul Ministerului Finanțelor, pe date, e incredibil ce rezultate sunt! Și acum, dacă nu se face ceva, se va prăbuși. Un imperiu. E atât de fină granița aceea când numai reactiv, reactiv mergi și crești, Dar e asumarea antreprenorului. Eu sunt un om foarte curajos, dar nu aș fi avut niciodată acest curaj, pentru că am văzut ce consecințe sunt, prin joburile pe care le-am avut”, explică Aliz Kosza.

„Se iau mii de euro pe tot felul de cursuri care te învață empatia. Nu cred că empatia se învață”

Aliz Kosza nu crede că leadershipul se poate învăța în academie sau școală. „Te poți forma ca lider, dar este o transformare personală, nu e ceva ce se învață. Se iau mii de euro pe tot felul de cursuri care te învață empatia. Nu cred că empatia se învață, dacă tu ai conflicte interioare și nu ești în echilibru”, vede ea. Leadershipul este, crede ea, despre echilibrul individual și echilibrul colectiv: „Echilibrul colectiv vine de la lider de fapt. Inteligența emoțională și cea rațională, dacă fuzionează, te aduc la echilibru, la inteligența spirituală, iar asta înseamnă leadership, să te ocupi de oameni”.

Un copil mai retras, căruia nu îi place să socializeze, poate să ajungă lider la maturitate? a fost întrebată Aliz Kosza de jurnalistul Florin Negruțiu. „Depinde care e menirea lui pe Pământ, pentru că fiecare avem o misiune. Eu sunt filolog, eu de fapt, tehnic, nu mă pricep la nimic. Dar mă pricep la oameni și la strategie. Dacă te pricepi la oameni și știi să îi faci pe oameni să își valorifice talentul, nu ai nevoie de nimic. Cifrele sunt doar consecințe”, spune antreprenoarea.

„Când mergeam la cules de cartofi, repartizam munca în funcție de mușchii fiecăruia și talentul fiecăruia și terminam mai repede”

Povestește că a început să-și valorifice această abilitate încă din adolescență. Atunci când elevii erau duși să culeagă cartofi sau porumb, reușea să îi organizeze pe cei din echipa sa, astfel încât își terminau treaba mai devreme decât ceilalți copii.

„Pe vremea lui Ceaușescu eram la liceu. Se spunea: Haideți la cules de cartofi și porumb! Eram echipe de 6-7 -10 persoane, noi trebuia să conlucrăm și eu eram cu organizarea muncii. Noi terminam primii, deși cota - targetul, cum se spune azi - era de nu știu câți saci de cartofi de căciulă. Când aveai numărul de saci plini, puteai să stai cu burta la soare. Cred că talentul meu a fost și este un dar de la Dumnezeu. Degeaba ridicam eu sacul acela, că îmi lua de 4-5 ori mai mult decât colegului meu, care avea cu 15 kg în plus și o înălțime de aproape 1.80 metri. El ridica 5 saci, în timp ce noi, două fete, ridicam doi saci. Și atunci am repartizat munca în funcție de mușchii fiecăruia și talentul fiecăruia și terminam mai repede”, și-a amintit Aliz Kosza, invitată la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

„Fata ambasadorului din Filipine a zis că o doare burta. I-am dat un calmant, nu s-a calmat. Și când colo, năștea”

Primul său job a fost la ONT (Oficiul Național de Turism), la sfârșitul anilor ‘70. Aliz Kosza a povestit că în acea perioadă a avut parte deseori de situații neprevăzute pe care a trebuit să le gestioneze.

„Lucram într-o recepție de hotel în Poiana Brașov. Veneau foarte mulți turiști străini și erau situații imprevizibile pe care trebuia să le gestionez. Au fost o situație când a decedat un turist într-o conjunctură ciudată, în camera de hotel, și a trebuit să fie evacuat fără să vadă alti turiști. Altă dată a fost de exemplu un liliac într-o cameră și trebuia „rezolvat” liliacul. Știam eu de unde a apărut liliacul la etajul 9? Trebuia să fii creativ. Țin minte, odată eram de serviciu de Anul Nou și a născut, în hotel, fata ambasadorului din Filipine. Afară era o zăpadă de doi metri. Salvarea nu a putut să vină în Poiana Brașov. Eu am asistat felcerul, îl chema Jonny. Dacă mai trăiește, să îi dea Dumnezeu sănătate! Ea a zis că o doare burta, i-am dat un calmant, nu s-a calmat. Și când colo, năștea. Foarte multe situații imprevizibile au fost”, a rememorat Kosza.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult