Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

După ce am interacționat cu câteva instituții ale statului, aflate în secolul al 19-lea, l-am descoperit pe „Marele Alb digital”

IT suport

Foto: Getty Images

Anul trecut am vorbit despre România digitală și locul 26 din 28 pe care îl ocupa în 2020 în clasamentul european al digitalizării DESI. Concret, așa se prezenta situația țării noastre la acea dată:

clic pe imagine pentru a mări

Mai prost ca noi se clasau Grecia și Bulgaria care, deși aveau o situație puțin mai bună la capitolul servicii publice digitale, pierdeau puncte la conectivitate.

Deoarece recent am avut neplăcerea de a interacționa cu câteva instituții ale statului (aflate în continuare în secolul al XIX-lea), am avut curiozitatea să verific cum mai stăm în acest clasament. Am constatat cu stupoare că am „progresat” rapid, iar acum ocupăm ultimul loc:

clic pe imagine pentru a mări

Aparent am zice că România a pierdut doar un loc în acest clasament, și a căzut de pe 26 pe 27, dar nu, nu este așa. În 2021, Marea Britanie a ieșit oficial din Uniunea Europeană, așa că nu mai este inclusă în acest top. Din diagrama de mai sus, vedem foarte clar că atât Grecia, cât mai ales Bulgaria au progresat accelerat la capitolul servicii publice digitale, iar noi, deși în continuare stăm mai bine decât ambele țări la conectivitate, am reușit să bifăm în anul 2021, un an pandemic, „online”, ultimul loc din Europa la capitolul digitalizare.

De ce s-a întâmplat asta în condițiile în care în iulie 2020 Guvernul României a alocat 100 milioane euro din fonduri europene și naționale pentru digitalizare? Aceste fonduri acoperă perioada 2021-2030 și ar trebui folosite pentru:

  • crearea unui nod de interoperabilitate, împreună cu identificarea și conectarea principalelor registre de date;
  • utilizarea semnăturilor electronice în administrația publică;
  • crearea unui punct unic de contact; 
  • introducerea cărții de identitate electronice; 
  • migrarea serviciilor publice către un cloud guvernamental; 
  • dezvoltarea unor sisteme de date deschise, care să permită accesul sectorului privat la activele de date deținute de administrația publică; 
  • investiții pentru creșterea capacității de gestionare a riscurilor cibernetice și de conectare a caselor de marcat fiscale electronice.

Cum de s-a întâmplat asta, când tot în 2020 a apărut un nou organism - Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), aflat în subordinea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării?

În 2021 reușim să fim peste media europeană la un singur indicator din cei 4 analizați: capitalul uman, conectivitatea, integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale, și asta datorită operatorilor telecom, care au făcut o treabă excelentă în domeniul conectivității:

clic pe imagine pentru a mări

Din nefericire, conectivitatea nu reușește să ne spele obrazul, pentru că sunt alte două dimensiuni unde stăm rușinos de jos: serviciile publice digitale și capitalul uman.

Cam așa arată serviciile publice digitale din România :

clic pe imagine pentru a mări

Spre comparație, mai jos situația vecinilor bulgari, aflați nu departe de noi atât în clasament cât și geografic:

clic pe imagine pentru a mări

Vedem foarte clar că vecinii noștri sunt ceva mai verzi, deși sunt sub media Uniunii, în timp ce noi suntem albi, imaculați. Marele Alb digital.

Estonia, cea mai digitalizată țară europeană, este de-a dreptul „ecologistă” 

clic pe imagine pentru a mări

Mai jos o situație pentru întreaga Europă:

clic pe imagine pentru a mări

Două concluzii putem trage din graficul de mai sus:

- Decalajul față de celelalte țări este constant;

- Am pornit în 2016 de foarte jos.

Deși an de an putem observa un progres în digitalizarea domeniului public, decalajul este foarte mare pentru a putea fi recuperat ușor. Este paradoxal într-o țară cu o industrie IT foarte dezvoltată… care lucrează în proporție covârșitoare pentru extern.

În 2021, a apărut și celebrul PNRR unde sunt alocate 1.817 milioane euro pentru digitalizare.

În PNRR sunt incluse toate măsurile menționate mai sus, dar și altele:

- Transformare digitală și automatizare RPA în administrația publică;

- Digitalizarea sistemului judiciar;

- Implementarea formularelor electronice eForms în domeniul achizițiilor publice;

- Realizarea unui sistem integrat de eHealth și telemedicină. Aici nu aveam sistemul SIUI?

Pe hârtie sună frumos, însă din nefericire în 2021 care a fost un an caracterizat de pandemie și care a accelerat digitalizarea în toată lumea, România doar a reușit să mai coboare 2 locuri în indexul DESI.

Deoarece am experiența ultimilor 30 de ani de reforme pe hârtie, sincer, mă îndoiesc că cel mai mare IT-ist de pe plaiurile mioritice, domnul Florin Roman sau urmașul lui (îl așteptăm cu mare interes) va putea digitaliza România.

Mă întreb și cu ce specialiști va implementa Guvernul reformele digitale. Ar cam trebui o armată, la cum arată pe hârtie. Din cunoștințele mele, în afară de cei câțiva specialiști de la SPP, Guvernul nu dispune de o armată de IT-iști (chiar dacă îi punem la socoteală și pe experții gen Florin Roman), iar din câte se pare, Teamnet este în insolvență ...

Dar cine știe, speranța moare ultima, poate în DESI 2022 recuperăm locul 26.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Recent am primit un colet prin Poşta Română (după ce un curier "consacrat" a făcut-o de oaie şi a returnet coletul la expeditor, altminteri nu apelam la PR). Am găsit avizul la cutia poştală, m-am dus la Oficiul Poştal şi m-am aşezat la coada unde era doar o persoană în faţa mea. Acea persoană expedia un colet cu dulciuri (era înainte de Crăciun). Opratoarea oficiului (o doamnă bine dar la a doua tinereţe) performa profesional algoritmul procedurii: declaraţia expeditorului, catastiful, cântarul, catastiful, adresa destinatarului, catastiful, etc.... Toată procedura a durat vreo 12-15 minute. Catastiful e acel registru pe care-l găsiţi la orice oficu la Poştei Române, ceva de mărimea (şi valoarea, desigur) unie pagini din Scânteia (organul PCR) , registru în care se înregistrează TOT şi unde semnează şi beneficiarul către sfârşitul aventurii. Proiectat în epoca stalinistă, acest catastif pare să aibă încă mare viitor în România căci, când am abordat-o cu compasiune pe doamna ce îndeplinea cu stoicism paşii procedurii întrbând-o dacă nu se întrevede o migrare către un sistem computerizat (cum există în toate ţările EU şi chiar şi la noi la curieri - cu excepţia "serviciilor" de stat), doamna mi-a răspuns complice: şi noi ce să facem, să murim de foame? Cam asta e, şi se transmite la odraselele vajnicilor votanţi ai partidelor populiste. Nu scăpăm noi din capcana asta oricâte PNNR-uri ne-o face cu mâna.

    În altă ordine de idei, cunosc din experienţă proprie că la capitolul "conectivitate" stăm cel puţin de două ori mai bine decât Germania. Graficele n-o reflectă. Oare de ce?
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult