Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Paradoxul românesc: țara în care industria IT a crescut exponențial și care se autoproclamă un „Silicon Valley” al Europei este la coada Uniunii în ceea ce privește digitalizarea

Digitalizare

În ultimii 20 de ani industria IT din România a explodat și a devenit dintr-un domeniu aproape inexistent și total neatractiv pentru tinerii de atunci un fel de „El Dorado”, mai ales pentru părinții tinerilor de astăzi. Eu am nimerit printr-un noroc în IT doar pentru că mi-a plăcut matematica și n-am vrut să urmez o carieră juridică, deși am terminat și Dreptul. Când am dat eu la facultate, în 1997, da, în secolul trecut, jumătate din clasă dădea la ASE și cealaltă jumătate la Drept. Eu m-am dus la Drept însă din anul 2. Dacă în 2000 aveam puțin mai mult de 10.000 angajați în industrie, reprezentând 0.02% din masa totală de angajați, 5.200.000, în 2020 ajungem la un număr de zece ori mai mare, 115.000, reprezentând 2% din masa totală a angajaților. de facultate mi-am dat seama că nu e ceea ce aș vrea să fac în viață, așa că m-am înscris și la Matematică-Informatică, deși o carieră de profesor nu îmi surâdea la momentul respectiv. Acum situația este pe dos, la modă sunt facultățile de Informatică, Cibernetică sau Politehnică, și aproape toți părinții își doresc pentru copiii lor o carieră în IT chiar dacă aceștia au înclinație sau nu spre acest domeniu.  

Dacă în 2000 aveam puțin mai mult de 10.000 angajați în industrie, reprezentând 0.02% din masa totală de angajați, 5.200.000, în 2020 ajungem la un număr de zece ori mai mare, 115.000, reprezentând 2% din masa totală a angajaților. Practic, numărul de angajați din industrie a crescut în 20 de ani de 10 ori.

În ceea ce privește cifra de afaceri, aceasta a crescut de 24 de ori, industria IT ajungând să contribuie la PIB-ul național cu 5,9%, mai mult decât media europeană.


Totuși, deși IT-ul a explodat în ultimii 20 de ani, România este în continuare la coada clasamentului european privind digitalizarea, ocupând locul 26 din 28 de țări, depășind doar Bulgaria și Grecia :

Sursa: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/scoreboard/romania

Din fericire ne salvează conectivitatea, internetul fiind de foarte bună calitate și accesibil aproape în orice colț al țării, scorul la acesta dimensiune fiind peste media europeană:

În ceea ce privește capitalul uman, doar 31% dintre conaționalii noștri au competențe digitale cel puțin elementare, ceea ce înseamnă că aproape 70% din populația țării este complet afonă în domeniu (și da, competențe digitale elementare nu înseamnă a avea cont de Facebook) :

Deși internetul în România este foarte bun și acoperă aproape tot teritoriul iar din acest punct de vedere ne aflăm pe locul 11 în Europa, ce-i drept am cazut de pe 6 în 2018 pe 8 în 2019, din același raport aflăm că 18% din populația României nu a folosit niciodată internetul:

Interesant este că procentul de utilizatori de rețele sociale este cu mult peste media europeană în timp ce doar 11% dintre români folosesc servicii de internet banking față de 66% media europeană. La fel de interesant mi se pare faptul că numărul de cititori ai site-urilor de știri e în scădere accentuată, de la 69% la 55%, ceea ce mă duce cu gândul că din păcate populația României se informează mai mult de pe Facebook decât din alte surse credibile de media. Probabil așa se explică și asaltul teoriilor conspiraționiste și naționaliste din ultima perioadă.

Nu este paradoxal că o țară în care industria IT a crescut exponențial și care se autoproclamă un „Silicon Valley” al Europei este la coada Uniunii în ceea ce privește digitalizarea ?

Reticență în adopția digitalului găsim atât în mediul privat cât și în administrația publică.

Din nefericire pentru cei reticenți, este evident că viitorul va aparține digitalului și cel mai probabil industriile din toate domeniile vor trece printr-o transformare, iar cei care nu se vor adapta probabil vor dispărea sau vor lupta pentru supraviețuire pe o piață din ce în ce mai sofisticată. Avem deja exemple cDeși internetul în România este foarte bun și acoperă aproape tot teritoriul iar din acest punct de vedere ne aflăm pe locul 11 în Europa, ce-i drept am cazut de pe 6 în 2018 pe 8 în 2019, din același raport aflăm că 18% din populația României nu a folosit niciodată internetul:elebre, Kodak care și-a canibalizat afacerea pentru că a refuzat să treacă în digital, Blockbuster care a pierdut piața în favoarea Netflix iar exemplele pot continua.

De ce aceste firme au dispărut de pe piață ? Pentru că managementul nu a înțeles că lumea se schimbă și că modelul de business trebuie adaptat noilor realități. Managementul Blockbsuster a refuzat să intre în digital pentru că 16% din cifra de afaceri o făceau din taxele percepute pentru returnarea cu întârziere a filmelor. În 2010 au închis pentru totdeauna porțile unei afaceri de miliarde și au ajuns de la 84300 angajați în 2004 la 3 în 2019.

Trăim într-o lume aflată în continuă mișcare iar piața serviciilor a fost prima afectată, probabil urmând ca toate afacerile din acest domeniu să se transforme sau să dispară în favoarea companiilor Tech care au înțeles că digitalul reprezintă viitorul. Primul a fost Uber care a revoluționat piața de taximetrie. Degeaba au protestat taximetriștii în Piața Victoriei, degeaba patronii firmelor de taximetrie au făcut lobby pe lângă decidenții din Parlament și Guvern, timpul nu se poate da înapoi iar pe lângă Uber au apărut și alții ca Bolt sau Yango. Altă industrie complet transformată este turismul unde am asistat la mii de falimente printre agențiile de turism în urma apariției platformei booking.com și a AIRNB-ului, iar probabil COVID va da lovitura de grație. Piața de retail și băncile fac față cu greu giganților din zona eCommerce și Fintech-urilor. Probabil vor urma și alte domenii unde modelul de business existent va fi zguduit din temelii printre care la risc văd educația, sănătatea, avocatura și toate industriile conexe. După reformarea pieței serviciilor probabil se va trece și la digitalizarea manufacturilor, deja aud de ferme digitale, produse printate 3D, carne artificială (Singapore este primul stat care a autorizat folosirea acesteia), linii de producție complet automatizate etc.

În tot acest timp, când alții incearcă să se adapteze la realitățile pe care le trăim, România rămâne încremenită în trecut, cu un învățământ învechit care scoate pe bandă rulantă analfabeți funcționali (vezi rezultatele testelor PISA), cu manageri moșteniți de pe vremea comuniștilor fără viziune și pe care schimbările sociale și din mediul de business îi prind mereu nepregătiți, cu o administrație publică supradimensionată și nereformată.

„România se situează pe locul 27 între țările UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, cu mult sub media UE. În comparație cu ultimii doi ani, locul ocupat de România a rămas stabil în acest domeniu. Nu s-a constatat aproape nicio modificare la niciunul dintre indicatori.

….

România nu are o strategie națională de transformare digitală pentru întreprinderi.”

În 2019, doar 7% dintre firmele românești adoptaseră cloud-ul, față de 18% media europeană iar cifra de afaceri din comerțul electronic reprezintă doar 5% din volumul total. Probabil în 2020, din cauza COVID cifra va fi mai mare, totuși acest volum ne spune că în continuare românii nu sunt obișnuiți cu online-ul și preferă magazinele clasice sau supermarketurile.

Deloc surprinzător, într-o țară unde declarațiile online se depun la etajul 2, în domeniul digitalizării serviciilor publice, ne aflăm pe ultimul loc din Uniunea Europeană:

« În ceea ce privește serviciile publice digitale, în ultimii trei ani, România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre ale UE.

Lipsa de interoperabilitate a sistemelor IT din administrația publică reprezintă o problemă veche, pe care niciun guvern nu a reușit încă să o rezolve.

Principalele bariere în calea realizării serviciilor publice digitale în România sunt: (i) lipsa de coordonare dintre instituțiile publice în ceea ce privește instituirea unor astfel de servicii; (ii) migrarea specialiștilor în TI din sectorul public înspre sectorul privat sau în alte țări; și (iii) lipsa generală de competențe digitale.”

Aceasta este situația în care se afla România acum, în pragul noii revoluții tehnologice, sunt progrese mici față de anii trecuți, am reușit să trecem de pe ultimul loc în 2018 pe antepenultimul în 2020, depășind Bulgaria și Grecia însă fără o strategie națională în educație și în zona de digitalizare nu vom reuși să ne adaptăm “noului normal”. Voi încerca să explic de ce am ajuns aici și ce ar trebui să facem pentru ca epoca digitală să nu ne mai prinda, ca de obicei, total nepregătiți într-un articol viitor. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am si eu un mic paradox : cu 40% analfabetism cronic in randul generatiilor june cu 60% sau mai mult cu crezare in Dumnezeiri incluzand retardul si dementa vreo 30% cu legaturi suspecte politice institutionale securistoide si de influenta ar cam ramane minim 5% - 3% care sunt persoane rationale care inteleg logic catalogate in tiparul NORMALULUI ( minoritare ) toate acestea raportate bineinteles la si pe suprafata ROMANIEI. Deci practic cu acest popor ca si lider sau detinator suprem de putere cu toate ramificatiile care se sub-inteleg pot sa faci absolut ce vrei INCLUSIV sa-l trimiti in grota imbecilitatii sau in spatiul irealului spatialitatii fara ca acestia nici macar SA-SI puna intrebari sau SA-SI stimuleze gandirea cu "CU CE M-AR AFECTA PE VIITOR" sau "IN CE FEL DE SOCIETATE VOI/VOM TRAI" ca si exemplu aleatoriu. "Destepta-te romane" IATA TOT UN PARADOX.... La multi ani Sarbatori Fericite toate cele bune iar 2021 pentru cei 3%-5% sa va aduca INTELEPCIUNE si DECIZII CORECTE !!
    • Like 0
  • Situatiile si discrepantele sesizate de autoare sunt reale si ilustreaza - cu argumente statistice credibile - cateva aspecte ale DIGITAL DIVIDE/ FOSSE NUMERIQUE (prapastia digitala) - concept ignorat la noi dar introdus si studiat in statele dezvoltate de aproape 3 decenii. Cu masurile de rigoare adoptate in timp util...

    La cele 3 cauze principale ale situatiei identificate de autoare as mai adauga:
    1.Prioritatea acordata de decidenti unor interese de grup si/sau personale fata de cele nationale. De exemplu: investitii in echipamente, produse-program si retele - uneori fara a fi necesare sau fara a putea fi instalate si exploatate de multe ori fara a se asigura si functionarea performanta si mentenanta acestora sau chiar fara instruirea adecvata a persoanelor implicate ..CUI PRODEST? Firmelor distribuitoare care si-au asigurat cifra de afaceri si profiturile... Alt exemplu: specialsitii IT care prefera sa se angajeze in alte state avand in vedere mai ales salariile mici dar si conditiile de munca din Romania...
    2.Rezistenta la schimbare a personaluli implicat in digitalizare si utilizarea echipamentelor/ retelelor IT (mai ales a birocratilor amenintati de disparitia obiectului muncii - hartia cu stampile multicolore, semnaturi olografe, inregistrari, legalizari, autentificari, supra-legalizari, etc.)...
    3. Desconsiderarea costurilor de exploatare si mentenanta aechipamentelor IT pentru care doar costurile de investitie intereseaza...
    4. Prevederile legii achizitiilor publice pentru care PRETUL/ TARIFUL minim este criteriul cvasi-unic de selectie a furnizorului, calitatea ne mai contand, intrucat tot mai multi beneficiari nici nu sunt in stare sa stie ce vor si cum sa evalueze ceea ce primesc...
    5.Absenta promovarii viitoarei SOCIETATI INFORMATIONALE (desi avem un minister care include in denumirea sa aceasta expresie si desi Academia Romana are o sectie de profil)... De mentionat ca multe state dezvoltate au edificat deja Societatea informationala definind si criteriile aferente realizarii ei.... Noi continuam sa luam in consideratie si sa evaluam doar ceea ce AVEM ca investitii, dotari si servicii (deci CANTITATEA si VALOAREA) fara sa evaluam si ceea ce STIM SI PUTEM face cu aceste echipamente si retele IT, mai ales dpdv al eficacitati, eficientei, productivitatii, etc. (deci CALITATEA).... De ce? Pana cand?

    Dupa identificarea tuturor CAUZELOR reale ale acestei situatii ar trebui sa urmeze stabilirea SOLUTIILOR posibile - dintre care ar urma sa fie selectionate cele mai eficace si eficiente pentru a fi aplicate practic...
    MAI ESTE MULT PANA ACOLO AVAND IN VEDERE PANDEMIA SI EFECTELE EI DAR SI UZANTELE ROMANESTI...
    • Like 0


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult