Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Mai avem nevoie de manageri sau mai mult ne încurcă?

Manageri

Foto: Getty Images

De multe ori am auzit, în special în mediile tehnice, întrebarea: “Mai avem nevoie de manageri?”.

Cu precădere în IT, industria în care lucrez de aproape 20 de ani, programatorii, inginerii, arhitecții, și nu numai, se întreabă dacă managerul aduce un plus de valoare sau mai mult încurcă.

Foarte mulți ingineri își doresc să-și petreacă timpul dezvoltând, implementând sau testând, nu discutând cu managerii,iar uneori, în mintea lor, mai ales în cazurile de micromanagement, șeful este văzut mai mult ca un obstacol în calea dezvoltării personale. Mai ales în contextul trecerii de la metodologia waterfall la agile, când se pune foarte mult accent pe autonomie, auto-management, inovație, flexibilitate, middle management-ul devine în ochii multora inutil.

Aceeași întrebare și-au pus-o și cei de la Google, și nu acum ci încă din 2002.

Larry Page și Sergey Brin au experimentat în 2002 o organizație complet orizontală, eliminând toate nivelurile de management într-un efort de a replica atmosfera inițială de start-up generatoare de inovație și progres. Experimentul a durat doar câteva luni, deoarece au realizat că prea mulți oameni veneau direct la Page pentru a soluționa diverse conflicte, pentru a aproba diverse cereri și a rezolva numeroase probleme administrative. În curând fondatorii au devenit atât de aglomerați cu soluționarea chestiunilor minore încât pierdeau din vedere strategia și viziunea de ansamblu pentru viitorul firmei.

Cu cât Google creștea cu atât cei doi fondatori și-au dat seama că middle management-ul avea o contribuție esențială, nu doar în supervizarea proiectelor, ci și în comunicarea strategiei, dezvoltarea carierei angajaților, crearea sinergiilor în echipă și asigurarea că sistemele și procesele sunt aliniate cu viziunea companiei.

Prin urmare Google a revenit la structura ierarhică, însă a păstrat o organizare minimă având un număr limitat de niveluri de mangement. 

Fiind o companie data-driven ,Google nu a renunțat la ideea de a măsura impactul pe care îl au managerii. Așa a apărut în 2008 Proiectul Oxygen, o inițiativă la care au luat parte mai mulți cercetători și care și-a propus să colecteze date din întreaga organizație, să le prelucreze și să concluzioneze dacă mai e nevoie de manageri sau nu iar in cazul unui răspuns pozitiv să analizeze ce anume îi face pe aceștia valoroși.

Au fost prelucrate date provenite din multiple surse utilizând algoritmi statistici sofisticați. Fiecare manager a primit un punctaj, iar în urma studiului s-a constatat că managerii cu un scor mai mare aveau o retenție mai bună a personalului indiferent de senioritate, performanță sau promovabilitate. Din date s-a mai desprins o concluzie, angajații unui manager cu un scor mare se considerau mai fericiți și mai împliniți profesional.

Următorul pas făcut de Google a fost să identifice ce anume îi face pe unii manageri mai buni decât alții. S-au adresat două întrebări atât managerilor cu un scor mare, cât și celor cu un scor mic :

- De câte ori discuți în medie cu angajații tăi despre dezvoltarea profesională ?

- Ce faci pentru a dezvolta o viziune la nivel de echipă ?

De asemenea s-au analizat mii de comentarii făcute de angajați în diverse tool-uri, s-au administrat mai multe sondaje anonime și s-au colectat date din interviuri personale cu fiecare manager. Cam așa arată rezultatele unui sondaj:

În urma analizei datelor răspunsul la întrebare a fost, da, cu siguranță avem nevoie de manageri iar aceștia, pentru a fi eficienți ar trebui sa bifeze următoarele calități:

  1. Să fie un bun mentor;
  2. Să ofere autonomie echipei și să nu facă micromanagement;
  3. Să exprime interes și grijă pentru succesul și bunăstarea angajaților;
  4. Să fie orientat spre rezultate și productivitate;
  5. Să fie un bun comunicator, să asculte și să împărtășească transparent informații;
  6. Să sprijine angajații în dezvoltarea profesională;
  7. Să aibă o viziune/strategie clară pentru echipă;
  8. Să aibă competențe tehnice pentru a ajuta/sfătui echipa;
  9. Să colaboreze eficient cu alte echipe/departamente din cadrul companiei;
  10. Să ia decizii ușor.

Deși avem la dispoziție studiul întreprins de Google totuși se pare că managerii talentați sunt foarte rari asta pentru că, ne spune Gallup, în 82% din cazuri se alege un candidat nepotrivit. Tot Gallup ne spune că managementul prost costă companiile milioane de dolari în fiecare an iar dacă avem prea mulți manageri nepotriviți compania poate fi afectată decisiv. Conform Gallup calitățile unui manager bun sunt oarecum similare cu cele identificate de Google:

  1. Să știe cum să motiveze fiecare angajat transmițând o viziune comună;
  2. Să fie orientați către rezultate și să aibă reziliență;
  3. Să creeze o cultură a responsabilității, fiecare angajat fiind responsabil pentru acțiunile sale;
  4. Să creeze un mediu deschis dialogului, transparent, bazat pe încredere;
  5. Să ia decizii bazate pe productivitate, nu decizii politice.
  6. Firmele care reușesc să identifice talent managerial performează mai bine având caștiguri per acțiune în medie cu 147% mai mari decât competitorii.

În concluzie, atât datele colectate de Google cât si cele analizate de Gallup ne spun că alegerea persoanei potrivite într-o funcție managerială aduce mai multe beneficii atât acționarilor cât și angajaților și clienților.

Vă invit să vă gândiți la managerii dumneavoastră. Bifează cele 10 caracteristici identificate de Google?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult