Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

După ce au lovit UBER, „comunistoizii” interzic închirierile în regim Airbnb, prin noua lege a turismului

casa - chirie - Getty

Foto: Guliver/Getty Images

După ce au lovit UBER et al., acum comunistoizii ăștia de pe meleagurile noastre dau o altă lovitură intermedierii în stilul lor caracteristic (noaptea pe răcoare și cât mai tacit): interzic închirierile în regim Airbnb prin noua lege a turismului:

Legea prevede aberant:

„Obligativitatea site-urilor sau platformelor dedicate închirierii de spații de cazare de a nu promova anunțurile pentru structuri neînregistrate sau neclasificate”

Autorizarea, înregistrarea, clasificarea de către stat nu reprezintă decât bariere și taxe în plus care, în final, se vor duce tot înspre buzunarul celor ce folosesc astfel de servicii. După ce că suntem vai de noi în competiție cu alte țări în materie de turism...

Adoptarea tacită nu vă scapă de răspundere pentru ceea ce faceți și ceea ce votați. Sunt sigur că anumiți actori economici din turism aplaudă victoria lor. În loc să înțeleagă de ce omul preferă să ia cu chirie un apartament la mare prin Booking.com sau Airbnb.com, ei umblă cu șmecherii pe la prietenii lor politicienii. Suntem țara în care concurența nu e bună niciodată. Țara unde concurența e mereu suprimată șmecherește.

Așa este când educația economică lipsește cu desăvârșire... Nota de plată e la noi întotdeauna nu la ei! Ei își împart prada după bunul plac.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gabi check icon
    La apartamentele care sunt închiriate în „regim hotelier” situația este mai complicată. Legea nu permite unui proprietar să-și închirieze locuința în regim hotelier mai mult de 30 de zile pe an, fără a deține autorizație de turism. Pentru a avea autorizația de a fi listat în regim hotelier, un apartament trebuie declarat ca punct de lucru al unui SRL, iar asta se face NUMAI cu acordul asociației de proprietari și a vecinilor învecinaţi cu apartamentul. Este dificil să obții așa ceva unde blocurile sunt locuite de persoane în vârstă, cu vederi înguste, care se sperie dacă observă o persoană de culoare.

    Mai departe, trebuie depusă la Autoritatea Națională de Turism o cerere pentru emiterea unui certificat de clasificare, de până la 3 stele. Câteodată documentul se mai obține, dar numai în urma unei inspecții. În industria asta proprietarii au parte de instituții care nu dorm. Când bagi un străin din Orientul Mijlociu într-un bloc de locuințe, se interesează Poliția, SRI.
    Toate blocurile comuniste au pe fiecare scară a blocului câte un „Responsabil de scară” desemnat, care este obligat prin lege să-i înscrie în „Cartea de imobil” pe toți locatarii. Pe el îl sună cei de la Pașapoarte ca să verifice adresa de ședere a „străinului suspect". Bineînţeles că „Responsabilul" îl va suna imediat pe proprietarul apartamentului; „stiţi, cineva important se interesează de activităţile dumneavoastră!".

    Mult succes optimiştilor care speră să facă afaceri în România.
    • Like 2
    • @ Gabi
      Adi check icon
      daca vrei sa faci afaceri in romania,,,trebuie sa fi dispus sa dai din profit la o multime de lipitori,,,incepand cu statul,,la cei careti dau aprobari,,,contabili,,,vecini,,,si o multime de alti observatori,,,supraveghetori si bagatori de seama...totul in romania se bazeaza pe luarea de bani fortata de la cei care produc,,,adica socialism!
      • Like 2
  • AlexisZ check icon
    Deci vorbind strict despre AirBnB, explozia acestui tip de servicii de cazare a dus si la explozia preturilor la chirii in orase mari ca Barcelona, Amsterdam, Atena. Chiriasii au fost obligati de azi pe maine ori sa plateasca, ori sa se mute. In Atena de exemplu, AirBnB i'a ajutat pe unii sa iasa din criza, mutandu'se pe la familie, prieteni si inchiriindu'si locuinta daca era bine plasata si ingrijita. Dar dupa aceasta prima faza a urmat si reversul medaliei, cand preturile la chirii au urcat si multi au trebuit sa se mute. Cum la noi si Bucurestiul si cateva orase mari nu risca sa fie invadate prea curand de turisti straini, efectul legii nu va fi prea semnificativ. Oricum pe siturile de imobiliare erau deja puzderie de locuinte inchiriate in regim hotelier, sau "pentru petreceri" si alte intalniri galante. Nu cred ca p'àstia'i controla cineva si le cerea vreo letcaie. Concluzia ar fi, din pacate ca si in cazul Uber, ca e o lege contra concurentei, de protectionism mascat si cu DEDICATIE. A propos, tentativa de a legifera in parlament inceperea scolii toamna aceasta pe 23.09 va spune ceva ?
    • Like 3
    • @ AlexisZ
      Gabi check icon
      Referitor la puzderiile de anunţuri de închiriere pe care le vedeţi postate pe site-urile de imobiliare - un bun amic de-al meu, care activează în domeniu, mi-a confirmat ceea ce știam deja, anume; cam 90% (majoritatea) anunţurilor de închiriere sunt anunţuri FALSE postate de agenții imobiliare. Acelea sunt fie apartamente inexistente în realitate, sau chiria din anunț este sub prețul pieţii. Metoda se numește „Bait-and-switch” în engleză, și funcționează în felul următor: clientul este ademenit de o chirie mică postată în anunţ doar pentru ca clientul să contacteze agenția, care apoi îi va spune „acel apartament deja s-a dat, dar am avea ceva disponibil imediat, însă cu o chirie care este cu XX euro mai mult pe lună”.

      Amicul cu care vorbeam mai zicea că, majoritatea celor care închiriază apartamente sunt nevoiți să facă evaziune, sau să includă în chirie prețul impozitelor și asigurărilor de sănătate obligatorii CASS, caz în care apartamentul respectiv va ieși din marja de buget de care dispun chiriașii obişnuiţi. Deci, ca și proprietar, dacă ești corect şi NU faci evaziune, nu prea poți concura cu ceilalți proprietari care fac evaziune (și care sunt majoritari). Iar dacă decizi să riști şi faci la fel, atunci vei deveni evazionist și vei fi şantajabil de către ANAF, că e foame mare de bani la buget.
      • Like 2
    • @ Gabi
      Adi check icon
      asa e,,,daca nu esti dispus sa dai la toti,,,nai nici o sansa in romania!!!
      • Like 1
  • Wall-T check icon
    Concurenta e foarte buna, atata timp cat e LOIALA. Or, asa cum arata si alti comentatori cu lux de amanunte, nici in acest caz, si nici in cazul Uber folosit in argumentatie, NU poate fi vorba de o concurenta loiala facuta operatorilor ce au obligatii legale de autorizare, raportare, fiscalizare, etc.
    In concluzie, m-as astepta la o analiza mai complexa si la mai multa rigoare in extragerea de concluzii, mai ales din partea unui profesor universitar.
    In rest, numai bine!
    • Like 1
  • Gabi check icon
    Este înşelător a se presupune că proprietarii pot cere orice chirie vor ei. Ei obţin acel nivel de preţ pe care piaţa îl va suporta, aşa cum face toată lumea care vinde ceva.
    De obicei, proprietarul (sau orice alt om de afaceri) câştigă bani servind nevoile chiriaşilor lui. Dacă el nu reuşeşte să satisfacă aceste nevoi, chiriaşii vor avea tendinţa de a închiria în altă parte. Apartamentele goale înseamnă, desigur, o pierdere de venit. Reclamele, agenţii de închirieri, reparaţiile, zugrăvitul şi alte lucruri implicate de reînchirierea unui apartament reprezintă cheltuieli suplimentare. În plus, proprietarul care nu reuşeşte să satisfacă cerinţele chiriaşilor s-ar putea vedea nevoit să ceară chirii mai mici decât ar fi putut obţine în mod obişnuit. Ca şi în alte afaceri, clientul „are întotdeauna dreptate”, iar negustorul care ignoră această zicală o face pe riscul lui.

    Nu avem aceleaşi aşteptări de la margarină, pe care le-am avea de la unt. Suntem mulţumiţi cu mai puţine calităţi la o maşină folosită, faţă de una nouă. Cu toate acestea, când este vorba de locuinţe, în special în zonele urbane, oamenii aşteaptă, ba chiar insistă, să obţină locuinţe de calitate la preţuri de chilipir.
    La urma urmei, nu există un sens legitim al conceptului de a cere un preţ prea mare. „A cere un preţ prea mare” nu poate însemna decât „a cere mai mult decât ar vrea cumpărătorul să plătească”. Dar din moment ce noi toţi am vrea cu adevărat să nu plătim nimic pentru spaţiul nostru de locuit (sau poate minus infinit, ceea ce ar fi echivalent cu plata, efectuată de către proprietar către chiriaş, a unei sume infinite de bani pentru a locui în clădirea lui), proprietarii care cer totuşi ceva sunt învinuiţi că cer prea mult. Despre oricine vinde la un preţ mai mare decât zero se poate spune că cere un preţ prea mare, pentru că noi toţi am vrea să nu plătim nimic (sau minus infinit) pentru ceea ce cumpărăm.

    Dacă preţul apartamentelor de închiriat ar începe să crească din cauza noilor reglementări, sau din cauza unei crize de locuinţe, forţe similare vor intra în joc. Vor fi construite locuinţe noi de către proprietarii de imobile existenţi şi de alţii noi care sunt atraşi în ramură de creşterea preţurilor. Apartamentele vechi vor începe să fie renovate; poate chiar pivniţele şi podurile vor căpăta statut de locuinţă aprobată conform noilor reglementări. Însă toate aceste activităţi vor face să crească preţul chiriilor.
    Pe de altă parte, turiştii (sau chiriaşii) vor avea mai puțini bani rămaşi disponibili pentru hrană, îmbrăcăminte, divertisment, etc. Așadar, o reglementare care la început părea promițătoare, defapt va lovi în cei cu venituri modeste.
    • Like 2
    • @ Gabi
      În Germania chiriile sunt reglementate clar, nu poți mări chiria că așa vrea mușchiul tău de proprietar iar în unele orașe au chiar plafon maxim pe metrul pătrat.
      • Like 0
    • @ Adrian Ionescu
      Gabi check icon
      @Adrian Ionescu, dacă Germania este etalonul, atunci ce-ar fi ca şi guvernul nostru să dea o ordonanţă care ar zice: „De mâine toată lumea să trăiască ca-n Germania!”. Tu chiar crezi că economia poată fi controlată doar aşa, „de la butoane”? Au mai încercat şi alţii să forţeze lucrurile în economie - dar nu le-a mers, si rezultatul a fost catastrofal.
      Proprietarul de locuinţe ieftine diferă prea puţin de alţi furnizori de marfă ieftină. De fapt, el nu este altfel decât oricare alt furnizor al *oricărui* fel de marfă.
      Să-i examinăm mai întâi pe furnizorii de marfă ieftină, inferioară şi de mâna a doua. Mai presus de orice altceva, un singur lucru se poate spune despre marfa pe care ei o cumpără şi o vând: este fabricată la un preţ scăzut, este de calitate inferioară sau la mâna a doua. O persoană raţională care cumpăra haine de la un magazin second-hand nu s-ar aştepta la o calitate ridicată, la o finisare deosebită sau la marfă nouă atunci când preţul este un chilipir; ea nu s-ar simţi jignită sau înşelată dacă s-ar dovedi că marfa la preţuri foarte mici are doar o calitate corespunzător de mică.

      Locuinţele modeste și slab amenajate nu constituie o problemă atunci când locuitorii sunt oameni care îşi permit locuinţe de calitate mai ridicată, dar *preferă* să trăiască în locuinţe mai modeste pentru că astfel pot economisi bani. Problema locuinţelor slab amenajate nu este o problemă de rea voință din partea proprietarilor, nici una de locuinţe. Ea este o problemă de *sărăcie*, o problemă pentru care proprietarul de locuinţe slab amenajate nu poate fi considerat responsabil. Şi când nu este efectul sărăciei, nu mai rămâne deloc o problemă socială.

      Dacă proprietarului de locuinţe slab amenajate i s-ar interzice să mai aibă asemenea proprietăţi şi dacă această interdicţie ar fi aplicată cu stricteţe, starea săracului s-ar înrăutăţi în mod considerabil. Interzicerea chiriilor mari, prin controlul chiriilor şi alte legi similare, este cea care provoacă deteriorarea locuinţelor. Interzicerea locuinţelor de calitate proastă, prin coduri ale locuinţelor şi alte măsuri similare, îi determină pe proprietari să părăsească acest domeniu de activitate. Rezultatul este că, astfel, chiriaşii au mai puţine opţiuni, iar cele pe care le au sunt de calitate scăzută. Dacă proprietarii nu pot obţine, prin furnizarea de locuinţe săracilor, la fel de mult profit ca în alte ocupaţii, ei vor părăsi domeniul. Încercările de a scădea chiriile şi a menţine o calitate ridicată prin interdicţii nu pot să ducă decât la micşorarea profiturilor, eliminarea proprietarilor din domeniu şi lăsarea chiriaşilor săraci într-o stare cu mult mai proastă decât înainte.
      • Like 2
    • @ Adrian Ionescu
      Adi check icon
      incorect. chiriile in germania nu sunt reglementate in chiar toate zonele. ti-o spun direct de la sursa! cel putin aici,,,in frankfurt,,,este aproape imposibil sa inchiriezi un apartament daca tu ca chiriasi nu aduci dovada ca ai un venit suficient si mai ales verificabil ,,,sa ai cel putin un venit de 1,5-2,5 din valoarea chiriei! daca nu aduci referinte de la ultimii 2-3 vechi proprietari unde ai mai inchiriat nimeni nuti inchiriaza!! sau poate iti inchiriaza,,,dar la un pret mai mare + plata pe 6 luni in avans,,,si o garantie echivalenta cu vreo 2-3 luni de chirie!!! numai vorbesc de conditile oferite,,,apartamentele nici macar nu au mobila in ele,,,nu mai vorbesc de tv,,,electocasnice sau masina de spalat,,,nu au! asa ca lasatio mai moale cu germania,,,ca nu umbla aici caini cu covrigi in coada!!!
      • Like 1
    • @ Adrian Ionescu
      Parerist check icon
      Ceausescu a fost un vizionar, el a reglementat TOATE preturile cu cateva decade inaintea Germaniei!
      • Like 1
    • @ Parerist
      Adi check icon
      mie sila de cei ca tine,,,care inca al mai pupa in dos pe ceausescu! exista si o lege care interzice cultul lui ceausescu!! postacii socialisti trebuie bagati la spam!!!
      • Like 1
    • @ Adi
      Eu cred ca Parerist era mucalit. N-o pune la inima....
      • Like 0
    • @ Val Verde
      Adi check icon
      val verde,,,mersi pt. explicatie si pt. imbarbatare,,,chiar daca parerist e mucalit,,,exista simboluri de text (emoji) care se pot folosi pt. a semnaliza ceva ironic. oricum,,,nu e de gluma cu sustinerea in public a ceausismului,,,chiar si cel cu chip uman! uite asa,,,mai nevinovat,,,mai in gluma,,,mai in serios,,,apologetii comunismului vin printre noi inainte ca sa ne dam seama. imi pare rau,,,mie numi plac tipii astia!
      • Like 0
  • Am stat in Viena intr-un asemenea apartament. Super OK, am primit si factura de la Frau Wiedl. Care cu siguranta, daca a emis-o a si platit taxe in Austria pentru asta. Nu stiu daca avea stele locatia. Probabil ca nu. Dar am stat pe palier cu familii de austrieci si nu am deranjat, nu ne-au deranjat. Nu inteleg ce treaba ar avea statul aici, cu exceptia interesului pentru incasarea impozitului. Daca locatia e o cocina, nu primeste rating si nu mai merge nimeni acolo. Cele mai bune autorizatii le dau cei care scriu reviewuri. Acolo sunt stelele adevarate, nu la vreun functionar plictisit sau (dez)interesat.
    • Like 4
  • Din punctul meu de vedere, schimbarea din legea turismului la care se refera articolul are parti pozitive, dar si parti negative, care in pur stil mioritic, mai mult complica lucrurile, decat le simplifica.
    Parti bune:
    - teoretic, s-ar elimina sau cel putin minimiza, o parte a concurentei neloiale, aici referindu-ma la acele locatii care nu se incadreaza in nici un standard de unitate de cazare turisti si care oricum lucreaza pe mai multe planuri, mai mult sau mai putin legale (vezi persoanele de pe marginea drumului cu cheile in mana, care duc turisti SI la astfel de locatii);
    - turistul ar sti ce conditii trebuie sa gaseasca, proportional cu nivelul de clasificare;
    - colectarea mai multor bani la bugetul statului, din taxele si impozitele platite de unitatile de cazare care vor decide sa treaca in randul celor se respecta legea.

    Parti negative:
    - Impiedicarea dezvoltarii unitatilor mici, in curs de clasificare, care, dupa actuala legislatie, au voie sa functioneze, avand dosarul depus pentru clasificare, dar care, dupa aceasta modificare, vor trebui sa-si stopeze activitatea pana la momentul obtinerii clasificarii;
    - Legislatia actuala are hibe mari in privinta conditiilor privind clasificarea potentialelor unitati de cazare, o parte din acestea fiind alambicate sau neclare, din care fiecare intelege ce vrea, in functie de “consultantul” pe care il alegi (sau nu, dar pe riscul tau) si a conexiunilor acestuia. Intai de a modifica legea, ar fi trebuit rezolate aceste probleme, sau cel putin relaxate conditiile de clasificare;
    - Aflandu-ne in acest spatiu carpato-danubiano-pontic si stiind metehnele balcanice ale autoritatilor, clasificarile vor fi din ce in ce mai greu de obtinut, ca sa nu mai aduc in discutie si nivelul profesional al evaluatorilor;
    - O parte din turisti vor continua sa aleaga unitatea de cazare in functie de bugetul alocat vacantelor, si din ce in ce mai putini in functie de clasificare;
    - Obtinerea si mentinerea clasificarilor/inregistrarilor sau cum le-or mai numi autoritatile, se va face cu un consum financiar suplimentar, care automat va fi reflectat in pretul camerei si implicit va fi suportat de turist. Efectul? Micsorarea numarului de turisti ce aleg un sejur intern si marirea numarului celor care vor alege sejururi externe. Consecinta? Ingroparea si mai adanc, de paca nu era suficient de mult, a turismului romanesc;
    - Migrarea in masa a unitatilor de cazare de pe site-urile romanesti de profil, pe site-urile internationale, aceasta masura afectand in acelasi timp si companiile romanesti proprietare ale site-urilor romanesti, prin micsorarea numarului de contracte de promovare.

    Binenteles ca partile pozitive si negative enumerate nu sunt toate. Cu siguranta sunt si altele, dar deocamdata, la prima vedere a modificarii respective, doar pe astea le-am identificat.

    In mod sigur, cei din domeniu vor incepe sa caute metode alternative de supravietuire, printre acestea putand fi:
    - cum Romania este stat UE, probabil ca se vor cauta clasificari ale unitatilor prin alte state membre UE, unde conditiile sunt mai flexibile, mai relaxate, taxele mai mici si mai orientate catre bunul mers al turismului;
    - se vor folosi din ce in ce mai des site-urile internationale de promovare a unitatilor de cazare, care nu vor avea astfel de impuneri (pe riscul turistilor, binenteles). Apropos de asta, probabil autorul nu stie ca Airbnb inca nu are sucursala in Romania, fiind un site american, deci nu se va supune legislatiei romane. Nu acelasi lucru se poate spune despre booking.com, care are de cativa ani buni sucursala romaneasca.

    Tot in mod sigur, daca legea e deja modificata, cei care au facut astfel de modificari nu le-au trecut prin dezbatere publica, din varii motive, mai mult sau mai putin bine intentionate, dar pe care n-as vrea sa le banuiesc…
    • Like 2
  • DorinO check icon
    Se vede și pe această cale cat de înapoiați suntem fata de restul tarilor europene. Ce ar fi fost așa de greu ca "stimabilii" care au pus umărul la făcătura asta legislativă, sa se lămurească cum se face in celelalte tari? De ce în restul UE să se poată așa ceva, cu mult mai putina birocratie iar la noi nu? Câți din cei ce agreează aceasta lege au apelat la Booking sau alte site similare?
    • Like 3
  • Stimate autor cel care abereaza esti tu si nu legea. Comunistoizii au o gramada de pacate, insa in cazul de fata au dat o lege excelenta, devansand tari mai avansate care inca discuta legi similare.
    Cine vrea sa faca turism sa-si construiasca pensiune/motel/hotel si sa inchirieze camere pe ce site doreste. Cumpararea de apartamente in scopul inchirierii tip Airbnb produce inflatie imobiliara si conditii de trai jalnice pt vecini. Nu cred ca exista familie care doreste sa-si creasca copiii langa un asemenea apartament, unde ai un vecin nou in fiecare zi/cateva zile/weekend cu toate chindiile si paranghelia aferente, macel pe locurile de parcare si asa limitate din fata blocului, samd.
    Airbnb ca si Uber au fost concepute pt un scop initial OK. Problemele au aparut cand se speculeaza lacunele din acest concept initial. Airbnb era site-ul unde-ti inchiriai propria casa pe timpul vacantei tale, ca sa-ti mai amortizezi ceva costuri pe perioada cand esti plecat si oricum nu o folosesti. Nu era o problema mare pt vecini sa aiba pe altcineva locuind in casa ta pt o saptamana doua. Problema a aparut cand “smecherii” au inceput sa cumpere case, mai ales pe ipoteca, pt asemenea inchirieri. Asta cauzeaza inflatie imobiliara si infern pt vecini.
    Aceeasi problema si cu Uber, insa doar in vest pana acum. Conceput initial pt Cetateanul X sa-si foloseasca masina proprie cateva ore pe zi, dupa serviciu ca sa faca niste bani dintr-un “luat la ocazie prin app”, sistemul a luat-o razna cand a ajuns sa fie intesat de ilegali fara permis de conducere. Exemplu in UK: Hassan cetatean legal cu permis de conducere ia licenta Uber si pe licenta lui masina merge 24/7 cu Zayd si Ahmed la volan (prieteni sau rude ale susnumitului ilegali si fara permis de conducere valabil in UK). In Romania e foarte greu sa aplici metoda din cauza controalelor politiei in traffic, insa in vest unde nu te opreste nimeni in traffic, decat daca incalci legea poti sa conduci toata viata fara permis.
    Nu-mi vine sa cred ca felicit PSD pt ceva, dar asta e probabil singura lege buna pe care au dat-o in actuala legislatura.
    • Like 0
  • E o măsură de bun simț, trebuie să se înregistreze fiscal și să fie clasificate iar asta e valabil și pentru ,, marea inovație UBER " sau alte companii care au rău de taxe. Rămâi cu gura căscată la unele articole apărute pe Republica. Plătim taxe doar noi proștii, doar ,, populimea" și ,, inovativii " nu ? Mai vorbești și de economie de piață, concurență și jmecherie.... te doare capul, pare un articol scris de un #rezist spălat pe creier. Nu înțelege că deși companiile care eludează taxele au prețuri mai mici (e normal, fără taxe și impozite costurile sunt mai mici ) și asta bucură toți pleșcarii pe termen mediu și lung efectele vor fi catastrofale. Cred că presa românească e singura presă din lumea civilizată unde UBER apare ca o companie onorabilă. Autorul nu e profesor de economie ? Vai de capul nostru !
    • Like 0
    • @ Adrian Ionescu
      Uber plateste taxe catre statul roman in suma cu mult mai mare decat suma totala platita ca taxe de catre toate firmele clasice de taxi din Bucuresti la un loc.

      Articolul nu cere sa nu plateasca taxe cei ce ofera spre inchiriere prin Airbnb si Booking. Articolul nu cere sa se permita unora sa functioneze dupa alte reguli. Articolul pledeaza in primul rand pentru ridicarea gradului de educatie economica. De exemplu:

      1. Sa se modifice regulile pentru toti si sa fie aceleasi reguli pentru toti, si cei ce activeaza deja in domeniul turistic (hoteluri care nu ofera camere prin Airbnb, etc), si cei ce vor sa intre in acest domeniu folosind Airbnb.

      2. Autorizarea, înregistrarea, clasificarea DE CATRE STAT sa fie redusa. Mai bine sa fie eliminata de tot. Treptat, nu totul deodata. Statul sa se retraga treptat din acest sector economic. Vor apare standarde de excelenta si moduri de sanctionare a celor ce nu vor sa respecte aceste standarde si FARA implicarea statului. Exemple: notele date de calatori soferilor Uber cu care au calatorit, recenzii ale utilizatorilor unui produs sau serviciu. Sanctionarea celor ce ofera un serviciu fara respectarea unor standarde de calitate, precum si crearea standardelor de calitate, se va face MAI BINE fara implicarea functionarilor statului.

      Este nevoie sa explic de ce se va face mai bine fara implicarea functionarilor statului? Revenim iarasi la ridicarea gradului de educatie economica ...
      • Like 4
    • @ AustrianEconomics
      Fără supărare dar ești ridicol, articolul ăla cu taxele a fost un fake news demonstrat, de fapt uber nu are filială în România și implicit nu avea cum să plătească , firma din România e o firmă de marketing și nu firmă de transport. Să te lămuresc cum e cu firma de transport UBER, ei au pretins că sunt doar o platformă de intermediere dar Curtea Europeană de Justiție a dat dovadă de obtuzitate la ,, nou" și iau încadrat ca simplă firmă de transport și de aici povestea, firmă de transport UBER nu are treabă cu România ci activează printr-un offshore din Olanda iar asta trebuie oprit, trebuie obligați să-și deschidă filială reală și aici și să plătească taxe pentru sumele încasate aici din activitatea de transport. Dacă citești ceea ce scrie presa americană despre ei te îmbolnăvești, nu vei pricepe în veci, pentru tine e inovație. Ai mai scris și 1000 de rânduri ca să demonstrezi ce evoluat și priceput ești, comic.
      • Like 1
    • @ Adrian Ionescu
      Exista multe PFA-uri si SRL-uri in Romania care ofera servicii de transport prin intermediul platformei Uber si care platesc impozite si taxe catre statul roman la fel ca orice alt PFA si SRL. Cunosc astfel de persoane, sunt reale.

      Din ce stiu eu, Uber colaborează doar cu soferi care dețin o entitate fiscală - PFA sau SRL - si care platesc taxe pentru veniturile generate prin intermediul platformei Uber.

      Raspunsul tau la argumentele de principiu din cele "1000 de randuri" scrise de mine este ca ... sunt comic si incerc sa demonstrez ceva pentru cineva ? Doar atat ?
      • Like 3
    • @ AustrianEconomics
      Aici ai dreptate, proștii, pardon, românii plătesc dar e vorba de cei 25% din încasări care pleacă direct într-un offshore. Ăia nu trebuie impozitați ? Plătim doar noi ? Să-ți mai spun că în SUA vor să-i pună să plătească și asigurările sociale, medicale și concediile ? Nici la noi nu se platesc.. Te bag în ceață, ține-o cu. ,, evoluția".
      • Like 0
    • @ Adrian Ionescu
      Parerist check icon
      Adevarul e ca si aia 25% ar trebui cumva impozitati. Multe (unde apa e mai calda decat in Romania) se plang ca gigantii digitali nu prea pot fi impozitati in tara in care se face profitul.
      Insa faptul ca nu putem impozita 25% nu inseamna ca trebuie sa-i pierdem si pe ailalti 75% impozabili, mai ales daca vin de la turisti straini.
      • Like 0
    • @ Parerist
      Adi check icon
      da, sigur,,,luati mai multe impozite,,,ca sa aiba de unde sa aiba sefii tai sa fure!!
      • Like 1
  • Ca de obicei, pe acest site, apare câte un cronicar de tipul Ghiţă După Ureche care se face goarnă pentru cei care-l plătesc. Concurenţa noastră "comunistoidă" se pare că nu mai acceptă să plătească, ca proasta, taxe peste imozite, în timp ce nişte millenials mai şmecări să le ia faţa. Avem legi proaste pentru că suntem proşti. Când aveam 30 de ani eram şi eu prost, acum sunt doar sceptic. Nu mai cred în toate tâmpeniile de pe FB sau de la televizor. Încerc să gândesc cu capul meu, ăla prost.
    • Like 2


Îți recomandăm

Olguța Totolici

Despre soția lui Dan Barna opinia publică a aflat relativ recent, în momentul în care candidatul la președinție și-a făcut publică averea, iar în dreptul soției câștigurile erau „ascunse”, ca urmare a unei clauze de confidențialitate semnate cu firma la care aceasta lucrează. Intrigată, am dorit să o cunosc pe doamna în discuție, ca să aflu direct de la sursă cine e și „câte parale face”.

Citește mai mult

Marius Manole/Foto: Alexandra Pandrea

„Cred că aș pleca de la educarea profesorilor, de la a-i face ei să înțeleagă că sunt foarte importanți și că trebuie să aplice o altă metodă, nu pe cea pe care o știm noi de demult, cu rigla peste mână, cu învățatul cuvânt cu cuvânt din carte, cu învățatul comentariilor”, spune actorul Marius Manole. (Foto: Alexandra Pandrea)

Citește mai mult