Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

După ce n-am mai cumpărat haine timp de un an, încep azi un nou experiment: îmi voi lua articole vestimentare a căror „valoare de purtare” să nu depășească 5 lei

Valoare de purtare

Foto: Guliver Getty Images

După ce am vândut peste 700 de articole vestimentare din garderoba personală, am constatat că mai am destule haine cât să-mi acopere corpul și să-mi stilizeze look-ul o perioadă lungă de timp, fără să repet același outfit de prea multe ori.

Aşadar, pe 1 octombrie 2019, m-am hotărât să încep provocarea 1 year no shopping.

În acest articol vă voi spune cum am respectat fiecare regulă a „jocului”, cat a fost perioada de „sevraj”, ce am făcut cu banii economisiți şi care este provocarea pe care mi-am dat-o pentru următorul an.

Recunosc că această perioadă de lockdown şi restricţii m-a ajutat foarte mult, însă la vremea acceptării acestei provocări nu aveam niciun indiciu de ce avea să urmeze. Aşa cum se spune a fost „good timing”.

Să începem cu începutul.

Care au fost regulile pentru 1 year no shopping şi cum le-am respectat cu desăvârşire, ba chiar şi mai mult:

Regula 1: Nu am avut voie să îmi cumpăr niciun articol vestimentar, în afară de lucruri de bază (ciorapi, chiloți), umbrelă dacă mă prinde ploaia să nu răcesc, „urgenţe” pe care nu am fost nevoită să le aplic, căci m-am organizat foarte bine de la început

Regula 2: Am avut voie să primesc cadouri haine sau vouchere de cumpărături care să se transforme în item-uri vestimentare, cu toate acestea de ziua de naştere, onomastice şi alte sărbători legale cu cadouri mi-am pus pe „wish list” cadouri din afara zonei de „fast fashion”. Mi-am ales lucruri pentru casă, electronice sau cărţi.

Recunosc că de 1 martie am primit un voucher de cumpărături la un binecunoscut retailer de haine, însă nu l-am folosit nici până în ziua de azi, la aproape o lună de când am terminat perioada şi o să vă povestesc mai târziu de ce.

Regula 3: Am avut voie să împrumut haine de la prietene, nu am apelat la această „reînnoire” pentru că pur şi simplu m-am gospodărit cu ce am deja, plus nu au mai fost aşa de multe ocazii în care să simt că dulapul meu nu ar răspunde la toate nevoile din această perioadă.

Regula 4: Am avut voie să fac schimb de haine cu orice doritor. Nici această regulă nu a fost nevoie să o aplic. Şi chiar fără achiziţii noi, am fost destul de obiectivă şi am ales să îmi vând haine pe care efectiv nu le mai port.

Iniţial am crezut că un an = o veşnicie, însă odată ce am luat această hotărâre, am făcut toate demersurile să nu am nicio tentaţie în acest sens. Mi-am şters toate aplicaţiile de shopping, am înlocuit drumurile la mall cu plimbările în parc, am privit fiecare poză din social media ca „ceva frumos”, pe care pot să o reproduce şi eu cu ce am deja.

Așa că dacă complotezi cu tine pentru a ajunge la un rezultat, fii sigură că îl vei obţine negreşit cu zero momente de sevraj.

Dacă există totuşi câteva momente de slăbiciune şi crezi că nu poţi trăi fără un anumit lucru, deschide aplicaţia cu pricina, pune obiectul în coş şi promite-ţi că îl vei cumpăra peste 2 salarii. Dacă ai uitat de el (cel mai probabil), sigur nu îţi trebuia de la început.

Făcând o retrospectivă, un an a trecut foarte rapid, aşa cum trec toate lucrurile frumoase – repede, şi nici la aproape o lună după ce s-a terminat perioada nu am simţit nevoia să îmi cumpăr ceva.

Ce am făcut cu banii strânşi? Bună întrebare. Nu ştiu cât aş fi cheltuit doar pe haine (mai bine!). Nu am pus banii de shopping într-un alt loc.

Dar ce ştiu sigur este că fără niciun împrumut sau umblat la puşculiţă mi-am renovat apartamentul – am schimbat ţevile de la bucătărie şi baie, am zugrăvit întreaga casă, am raşchetat şi lăcuit parchetul, am retapițat toate canapelele, câteva piese de mobilier noi şi toate covoarele. Aşadar, am avut un rezultat cuantificabil, de care sunt tare mândră.

Pe scurt, această experienţă m-a făcut să mă simt bine şi a fost de bun augur pe toate planurile. A fost o perioadă interesantă, care m-a făcut să mă cunosc mai bine.

Concluzie: majoritatea oamenilor se îmbracă deja dintr-un garderobă capsulă - adică o selecţie de 40-50 de articole vestimentare care ne plac şi le purtăm cu adevărat, care ni se potrivesc perfect stilului de viaţă şi nevoilor zilnice - care este ascunsă pur și simplu în dulap şi trebuie doar să o conştientizăm. Un articol interesant scris în urmă cu câteva luni despre Cum ne poate îmbunătăţi viaţa schimbarea obiceiurilor vestimentare.

Cred că viaţa sustenabilă a început pentru mine inconştient, în urmă cu mai bine de un an, aşa că nu vreau să mă opresc aici şi mi-am dat o nouă provocare – valoarea cumpărăturilor mele să fie sub 5 lei per fiecare articol.

Ce înseamnă asta?

Adevărata valoare a cumpărăturilor nu este prețul tipărit pe etichetă, ci este dată de costul de uzură, care este diferit pentru fiecare persoană.

Valoarea unui articol = Suma totală plătită pentru articol/numărul de purtări.

Ideea este că un articol pe care îl purtăm adesea poate avea o valoare mai mare decât un lucru ieftin pe care îl purtăm de câteva ori sau doar un sezon.

Exemplu - O pereche de jeanși de 100 de lei cumpărați din impuls și purtați de 10 ori are valoarea de 10 lei/purtare, în timp ce o pereche de jeanşi de 400 de lei purtați de 50 de ori are o valoare de 8 lei/purtare.

Prețul nu garantează calitatea, iar un cost scăzut nu garantează nicio afacere.

Concret, ce experiment voi începe de azi?

Orice articol vestimentar cumpărat trebuie să aibă o valoare de purtare sub 5 lei.

Voi face achiziţii sincere şi sustenabile. Îmi voi ţine o evidenţă cu fiecare produs cumpărat şi numărul de purtări, pentru a nu justifica un preţ mare pentru un articol pe care nu îl voi purta cu adevărat.

Voi gândi fiecare achiziție ca începutul unei relații cu un articol vestimentar. Să fiu sigură că articolele de îmbrăcăminte le voi iubi absolut și le voi purta pe parcursul mai multor sezoane.

Voi investi doar în articole de vestimentație clasice – culori neutre, croieli clasice, materiale de calitate, pe care le voi putea purta și peste 1-2 ani.

În cazul în care aleg item-uri în trend, acestea să nu necesite modificarea garderobei actuale (de exemplu, dacă aleg un top în trend, acesta trebuie să se potrivească cu cel puţin jumătate din pantalonii/fustele pe care le am deja în garderobă).

Voi cumpăra doar haine de care am nevoie și care mă avantajează acum (forme, culori, texturi, croieli) și pe care le voi purta cu siguranță în următoarea perioadă

Voi lua în considerare orice formă de pre-owned and pre-loved items - magazinele second-hand, consignațiile, site-uri sau grupuri de vândut haine.

În cazul în care nu reuşesc să respect planul, articolul va fi vândut (pe diferite site-uri, târguri sau grupuri de Facebook, precum Tzoale - dacă nu sunteți deja membre, send me a request) sau donat.

Nota suplimentară: Dacă creștem durata de viață a hainelor cu doar 9 luni, reducem anual emisiile de carbon, consumul de apă și amprenta de deșeuri cu 20%-30%.

Susțin dezvoltarea durabilă prin acțiuni mici, dar recurente.

Îmi voi documenta experiența prin articole recurente pe Republica.ro si paginile mele de social media Facebook (Ioana Hurdubelea), Instagram (ioanakiki) si TikTok (ioanakiki_) în care voi publica ponturi despre achizitii „on budget”.

So, wish me luck!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult