Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

M-am supus experimentului „One year without shopping”. Timp de un an n-am voie să-mi cumpăr niciun obiect vestimentar: ce s-ar întâmpla dacă am crește fiecare dintre noi durata de viață a hainelor cu 9 luni?

one year

După ce am vândut peste 700 de piese vestimentare pe Tzoale, am constatat că mai am destule haine cât să-mi acopere corpul și să-mi stilizeze look-ul o perioadă lungă de timp, fără să repet aceeași ținută de prea multe ori.

În experimentul care urmează, pornesc de la 3 premise:

1. După mai mult de 200 de cursante la workshopurile mele de Image and Colour, mi-am dat seama că femeile își doresc cu precădere să învețe să-și eficientizeze garderoba pe care o au deja, decât să își cumpere lucruri noi, drept urmare cursurile mele s-au schimbat în acestă direcție.

Fiecare subiect pe care îl tratez pe pagina mea de Facebook (Ioana Hurdubelea) sau Instagram highlights stories (ioanakiki) are ca punct de plecare un item vestimentar des întâlnit în garderobă (de exemplu: fustă plisată, jeanși albaștri, tricouri albe etc) sau, pur și simplu, o culoare. Pe această bază fac recomandări și selectez ținute, astfel încât să fie ușor aplicabile în funcție de personalitatea vestimentară a fiecărei persoane, de constituție și ocazie, fără a necesita achiziții noi pentru a le recompune.

Femeile poartă 20% din hainele din garderobă în 80% din timp, deci întotdeauna avem în dulap haine pe care nu le purtăm perioade lungi de timp sau chiar niciodată.

Practic banii noștri sunt agățați pe umerașe sau așezați împachetați în dulap, în loc să ne bucurăm de ei în alte sute de moduri. Sau, și mai rău, trebuie să plătim lunar la bancă rata pentru cardul de cumpărături folosit necumpătat în perioada reducerilor.

Ca o concluzie parțială, dacă avem în garderobă doar haine pe care le purtăm (de cel puțin de 3 ori pe an) și care ni se potrivesc (nu pentru când o să slăbim sau când o să revină la modă o culoare sau un print) întotdeauna vom avea cu ce să ne îmbrăcăm și vom economisi timp în fiecare dimineață înainte să plecăm la serviciu. Dacă avem 20 de rochii în loc de 120, atunci ne vom decide de 5 ori mai repede cu ce ne îmbrăcăm. (Studiez încă psihologia bărbaților, ca să pot să revin cu sfaturi și recomandări).

2. Susțin dezvoltarea durabilă prin acțiuni mici, dar recurente. Concret, legat de haine, mi-a atras atenția un research WRAP care arată că, dacă am crește durata de viață a hainelor cu doar 9 luni, am reduce anual emisiile de carbon, consumul de apă și amprenta de deșeuri cu 20%-30% fiecare.

Aprofundând mai mult acest subiect, cea mai recentă tendință vestimentară nu mai este culoarea anului sau a sezonului sau un stil obligatoriu: este conceptul de modă durabilă.

Industria textilelor face ravagii asupra mediului în procesele de confecționare a îmbrăcămintei, iar brandurile și consumatorii încep să ia măsuri să rezolve aceste probleme.

Deși nu există niciun fel de „îmbrăcăminte ecologică” - adică toate articolele de îmbrăcăminte au cel puțin un impact negativ asupra mediului - există branduri care lucrează cu sârguință pentru diminua efectele nocive asupra mediului.

Revin într-un articol următor cu branduri pe care le cunosc că au început să construiască deja în această direcție – dacă susțineți deja un brand care produce sustenabil, dați-mi de veste cum face asta, ca să-l pot include în articolul dedicat acestui subiect.

Ce este moda sustenabilă sau durabilă?

Moda durabilă sau sustenabilă ține cont de întregul ciclu de viață al produsului - de la procesele de proiectare, aprovizionare și producție - și privește orice și pe oricine poate fi afectat (de la mediu, la muncitorii și comunitățile unde este produs, la consumatori). Este o problemă complexă și nu există în prezent un brand care să poată rezolva totul.

Moda durabilă sau sustenabilă este opusul pentru „fast fashion”, îmbrăcămintea care este făcută ieftin și destinată utilizării pe termen scurt.

Moda durabilă este accesibilă?

Da! Dacă facem investiții corecte.

Ce înseamnă investiții corecte?

  • Investim doar în obiecte de vestimentație clasice – culori neutre, cut-uri clasice, material calitative. Nu cheltuim o avere pentru haine pe care le vom purta 1-2 ani.

Trebuie evitată capcana cumpărăturilor de „chilipiruri”, cea mai tentantă în perioada reducerilor. Există o mare probabilitate ca hainele cumpărate în aceste perioade să nu le purtăm niciodată. Când ajungem în magazin, majoritatea hainelor de la reducere sunt cele din trendul actual (culori, forme). Trebuie să-ți iei un minut să te gândești dacă jacheta „galbenă” o vei purta în anul următor, când toți ceilalți se vor muta la o altă culoare mai modernă sau chiar și la un alt model.

  • În cazul în care alegem câteva haine în trend, acestea să nu necesite modificări în garderoba actuală (de exemplu, dacă alegem un top în trend, acesta trebuie să se potrivească cu cel puțin jumătate din pantalonii/ fustele pe care le avem deja în garderobă).
  • Cumpărăm doar haine de care avem nevoie și care ne avantajează acum (forme, culori, texturi, cut-uri) și pe care le vom purta 100% în următoarea perioadă – nu pentru când o sa fim mai slabe, o să ne ducem la sală sau pentru când o să mergem la următorul meci de fotbal pe stadion.
  • Să fim sigure că articolele de îmbrăcăminte le vom iubi absolut și le vom purta pe parcursul mai multor sezoane.
  • Luăm în considerare magazinele second-hand, consignațiile, site-uri sau grupuri de vândut haine.

Doar fiți precaute că nu utilizați toate economiile ca scuză pentru a cumpăra mai multe, deoarece veți îndepărta o achiziție durabilă. 

3. Moda revine, iar eu și mama mea suntem niște persoane păstrătoare, care au grijă de haine, și care au aproximativ aceeași constituție,  deci se întâmplă adesea să scoatem „de la naftalină” item-uri în trend & statement, pe care sunt sigură că nu o le vedem în vitrină la mall-uri sau la alte doamne pe stradă.

Cicliștii din poza de mai jos stau mărturie, că 25 de ani mai târziu moda revine, iar hainele se pot repurta fără probleme dacă au fost bine păstrate, iar corpul tău nu a suferit modificări.

Sau rochia de la cununie civilă a mamei, pe care o împărțim de ceva vreme, ea o o poartă pe fiecare 26 iulie din 1975 ca să aniverseze evenimentul alături de tata, iar eu o împrumut din când în când la diverse party-uri tematice, pentru că mă leg de print-ul care reprezintă un desen de mire & mireasă.


Toate astea fiind zise, provocarea a venit când am văzut postul Sandrei despre ONE YEAR WITHOUT SHOPPING și primul gând a fost de ce nu....

Pe cât de greu, pe atât de frumoasă și interesantă va fi această perioadă.

Teoretic am început în aceeași zi în care am aflat, adică o data cu Sandra, practic ea și-a început monitorizarea print-un blog zilnic.

Eu promit să-mi țin un jurnal săptămânal despre ținutele purtate, cum le-am ales, de când le am și, mai ales, cum mă simt și mai ales cum o să reușesc să rămân fashionable (probabil că o să mă apuc de cusut, croșetat).

Regulile ONE YEAR WITHOUT SHOPPING sunt foarte simple:

  • timp de un an nu am voie să îmi cumpăr niciun obiect vestimentar, în afară de lucruri de bază (ciorapi, chiloți), umbrelă dacă mă prinde ploaia să nu răcesc;
  • Am voie să primesc cadouri haine sau vouchere de cumpărături care să se transforme în obiecte vestimentare;
  • Am voie să împrumut haine de la prietene;
  • Am voie să fac schimb de haine cu oricine este doritor.

Deocamdată, nu am parte de 100% entuziasm și de susținere din partea prietenelor, pe motivul: „De ce vrei să te complici?”

Mama s-a bucurat de ideee și mă susține; când i-am zis planul, a reacționat ca și cum aș primi o rentă lunară (cumva are dreptate, rezultatul ar putea fi similar). Tata nu a înțeles prea bine și nu a fost impresionat în niciun fel. Cățelul meu Snow cred că o să se bucure că o să stau mai mult cu el (de menționat că eu NU fac niciodată shopping online).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Răspunsul e simplu, fabrici și magazine închise, șomaj care va genera la rândul lui șomaj în cascadă în alte domenii de activitate. Unii își doresc o societate non-consumeristă așa cum era la noi până în '89, eu am trăit perioada aia și nu duc dorul.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult