Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Educația financiară, pe înțelesul copiilor. Pușculița, înlocuită de 3 plicuri: economii – cu 50% din bani, mici cheltuieli - 40% și fapte bune - 10%

saving money

Foto: Getty Images

Banii vin atunci când ajuți pe altcineva, când faci viața altcuiva mai ușoară sau mai bună, când oferi valoare altora. Sunt doar câteva lecții valoroase pe care le pot afla copiii care participă la cursuri de educație financiară, unde ei pot învăța cum se câștigă, cum se economisesc și cum se cheltuiesc responsabil banii, este convins Adrian Asoltanie, trainer de educație financiară, speaker și antreprenor.

„Încerc să-i învăț pe copii pe de o parte despre cum se produc banii (...). În principiu ai la dispoziție trei direcții mari și late. Pe de o parte, poți să dai la schimb munca și energia ta, ca să câștigi niște bănuți și asta se întâmplă și mai departe, ca adult. Este despre ce poți să faci cu brațele tale și cu resursele tale fizice. O să fie bani nu foarte mulți și muncă destul de multă, în condiții destul de grele. A doua direcție de unde ar putea să îți vină banii - ai putea să pui la treabă educația și creativitatea ta, ceea ce știi să faci și îți place, dacă ai vreo pasiune, un hobby, un talent. Aici munca o să fie ceva mai ușoară, banii o să fie ceva mai mulți. Al treilea pilon, ca să zic așa, de unde ar putea să-ți vină banii este zona de timp, răbdare, un pic de risc, ce ar face cumva legătura cu zona de investiții, cu zona de antreprenoriat”, a explicat Adrian Asoltanie la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24.

Asoltanie a recomandat fiecărui copil să-și împartă banii pe care îi are deja sau îi câștigă în viitor în 3 plicuri / pușculițe / borcane: economii – 50%, mici cheltuieli - 40% și fapte bune - 10%.

Banii din borcanul „economii” sunt dedicați visurilor mari și mai scumpe. Acest plic învață copilul să aștepte, să-și urmeze planul și să facă mici sacrificii. Asta îi va da copilului un sentiment de încredere. În plus, el va avea mai multă grijă cum achiziționează și cum întreține obiectul cumpărat, spune Asoltanie.

„Copilul o să vrea poate la un moment dat un telefon, o bicicletă o pereche de adidași scumpi, sau mai știu ce alte chestii pe care și le dorește foarte tare. Ei bine, 50% din banii lui pe care îi are deja și ce câștigă de acum încolo (...) ar trebui să mearga în plicul asta, care îl învață pe copil de fapt să își stabilească un obiectiv mare, să îl urmărească pe termen un pic mai lung, pentru că lucrurile scumpe nu ar trebui să pice cumva așa, din cer, ci ar trebui o implicare a copilului”, este de părere Adrian Asoltanie.

Al doilea plic/pușculiță/borcan este pentru mici plăceri - 40% din bani merg aici pentru experiența copilului de a-și cumpăra singur diverse lucruri, mărunțișuri, dulciuri, din banii lui.

Al treilea plic sau borcănaș sau pușculiță este plicul de fapte bune - 10%, să meargă să facă un gest frumos față de un copil mai puțin norocos decât el.

„Educația financiară va fi introdusă obligatoriu în școală. Acum întrebarea este cine o să o predea, sub ce formă și cum arată curricula respectivă, pentru că eu am experiența cu fiica mea, în clasa a noua, și în a doua sau a treia lecție de educație financiară au învățat ceva despre diferența dintre SRL și SA. Sunt multe lucruri care trebuie spuse copiilor noștri până să se ajungă în zona asta de informație”, a punctat Asoltanie. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sunt foarte bucuros ca Adrian Asoltanie, un educator pe care-l urmaresc si-l apreciez, a ajuns in Republica (chiar daca indirect).
    • Like 0


Îți recomandăm

sediul PSD

Recunosc că m-am speriat când am auzit comparația cu „rozătoarele”, venind la suprafață în dezbatere publică din ultimele zile. Astfel de imagini pot aluneca ușor într-o formă de dezumanizare a adversarului, iar istoria ne-a arătat unde poate duce asta: când oponentul devine animal, devine și mai ușor de „eliminat”, precum am văzut în Germania nazistă și în Rwanda, unde etnicii Tutsi erau etichetați drept „gândaci” - iar ceea ce a urmat a fost cel mai cumplit genocid din zilele noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

Mika Häkkinen

Într-un moment în care antreprenoriatul nu mai înseamnă doar creștere accelerată, ci și echilibru, adaptabilitate și decizii mai conștiente, iar piața este invadată de cârți, podcasturi, traininguri și experți de toate feluri, apare o întrebare legitimă: de la cine mai înveți, cu adevărat? FOMO - The Festival of Modern Owners - vine cu un răspuns clar: de la oameni care au trecut deja prin presiune, succes, eșec, reinventare și care pot traduce aceste experiențe în idei aplicabile. Line-up-ul ediției din 2026 nu este construit doar în jurul notorietății, ci al relevanței.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Omul bicentenar / sursa foto: Profimedia

Andrew Martin, robotul android devenit om, nu caută să-și ”optimizeze” circuitele, ci solicită un ”downgrade” ireversibil. Într-o eră în care liderii tehnologiei (nu dăm nume) par să reducă dezvoltarea și învățarea umană la un soi de „consum de energie” pentru ”stocarea datelor”, lecția lui Andrew devine felinarul de care noi, oamenii, avem nevoie pentru a nu ne rătăci în propria creație.

Citește mai mult