Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Efectul neașteptat al pandemiei asupra unui producător local. „Comenzile s-au dublat în ultima lună și cred că tendința se va menține”. Pe ce se bazează proprietarul fermei ecologice Biodumbrava. Republica antreprenorilor

Biodumbrava

Marin Dumbravă face agricultură ecologică din 2010. Până acum o lună clienții săi erau în marea lor majoritate oameni cu probleme de sănătate care urmau diferite cure, și părinții cu copii mici, care începeau diversificarea sau cu diverse alergii. Lucrurile s-au schimbat însă odată cu restricțiile impuse la începutul lunii martie. Are clienți noi care i-au dublat comenzile. Și crede că această tendință se va menține sau, cel puțin, așa ar fi „logic și normal”, pentru că acum este un moment prielnic ca românii să înțeleagă cât de important este să susțină producătorii locali.

Cu două săptămâni înainte de Paște, Marin Dumbravă pregătea coletele pentru aproape 70 de clienți. Dublu, dacă nu mai mult, față de aceeași perioadă a anului trecut, când nu depășea 30 de comenzi pe săptămână, cu tot cu cele din punctele de livrare fixe din București. Infrastructura de livrare și plata cu cardul erau puse la punct demult, așa că i-a fost destul de ușor să preia și să gestioneze toate comenzile. 


„Cred că efectul va fi de lungă durată pentru că românii au început să conștientizeze că este mai logic și mai normal să cumperi de la un producător local decât din supermarket. Unui mic producător îi este aproape imposibil să livreze unui retailer. Și, așa cum se spune, cămașa e mai aproape decât haina, iar într-o situație de criză cum este cea de acum, trebuie să te ajuți singur. În plus, acum pot descoperi că din punctul de vedere al calităților nutritive, dar și al gustului, legumele noastre sunt mai bune”, spune Marin Dumbravă.

“Am ieșit la pensie și am zis să nu stau. Așa că m-am apucat de agricultură”

Marin Dumbravă a fost militar de carieră. Înainte de criza din 2008 a cumpărat un teren de un hectar, în comuna Joița din județul Giurgiu, aflată de 15 kilometri de București, și după ce a ieșit la pensie s-a apucat de agricultură ecologică. Ca să nu stea degeaba. Și pentru că spune că nu îi place să umble cu jumătăți de măsură, a vrut să producă legume cu adevărat sănătoase, ecologice.  

Absolvent al Academiei Tehnice Militare și, ulterior, al Universității Politehnice din București, Marin Dumbravă nu știa mai nimic despre cultura plantelor. Experiența lui în domeniul agriculturii se reducea la scurtele incursiuni pe care le făcea copil fiind la orezăria de lângă un sat din județul Brăila, unde lucra în timpul vacanțelor ca să strângă bani de haine și rechizite pentru școală. A început însă să citească și să învețe pas cu pas, pe cont propriu, parcurgând probabil un metru cub de cărți și lucrări de specialitate, așa cum povestește amuzat.

La fel a făcut și investiția de aproximativ 100.000 de euro. Pas cu pas, în fiecare an, din banii proprii. Mai întâi a construit solariile și sistemele de irigații, apoi a achiziționat storcătoare de fructe și legume, deshidrator, imprimantă pentru etichete, lăzi frigorifice și alte echipamente de care avea nevoie pentru a-și asigura un flux continuu de vânzări, tot timpul anului.

Din primăvară până toamnă – verdețuri și legume proaspete, iarna – produse congelate și tradiționale

Aceasta a fost strategia pe care a gândit-o încă de la început. Să aibă produse pe care să le poată vinde și iarna astfel încât să își poată plăti muncitorii care lucrează pentru pregătirea culturilor primăvara.  

Și astfel, dacă primăvara din ferma Biodumbrava pleacă în special verdețuri, vara, roșii, castraveți, ardei, vinete, dovlecei, iar toamna în special rădăcinoase și varză, iarna se vând legume și fructe congelate sau dezhidratate și produse tradiționale precum murături, zacuscă, ghiveci de legume sau dulcețuri.

Găsirea forței de muncă este una dintre cele mai mari provocări căreia trebuie să îi facă față, spune Marin Dumbravă, mai ales că nu poate menține același număr de angajați pe tot parcursul anului. În timpul iernii, păstrează 2-3, dar în restul anului ajunge să aibă nevoie și de 7-8. Oamenii care muncesc la ferma sa vin din satul Joița sau din satele învecinate, dar îi este destul de greu să îi găsească pentru că mulți sunt plecați să lucreze în străinătate.

Culturi tradiționale și culturi la mare căutare

Tot ca parte a strategiei a fost și cultivarea, pe de o parte a soiurilor tradiționale românești, iar pe de altă parte a unor soiuri foarte vechi, dar pe care românii le-au descoperit de curând și au început să le consume datorită calităților lor nutritive superioare: kale, cicoare, andive, broccoli, baby spanac, napi, macriș, mangold, red mustard, rucola. Producția acestora este valorificată și prin transformarea lor în sucuri care sunt congelate, sau pudră, ori sunt dezhidratate, și care se vând, de asemenea, pe aproape întreg parcursul anului.

Iar aceasta este o soluție eficientă pentru agricultura de tip ecologic în vederea limitării pierderilor care pot apărea oricând. Pentru că, spre deosebire de agricultura convențională unde controlul pe producție este mai ridicat, în cazul culturilor ecologice există tot timpul riscul compromiterii de către dăunători, împotriva cărora nu se poate acționa cu substanțe chimice. În plus, în lipsa folosirii substanțelor care să stimuleze creșterea și producția, ritmul de creștere a plantelor este mult mai lent. Aspect care se reflectă în preț.

Cum a ajuns Biodumbrava în supermarketuri

Marin Dumbravă are clienți vechi pe care îi întâlnea până de curând în punctele de distribuție din Drumul Taberei sau la Băcănia veche, unde ajungea în fiecare zi de miercuri, după ora 19.00. Cu alții, care comandă prin telefon și primesc comanda prin curier, sta de vorbă și câte jumătate de oră despre proprietățiile și beneficiile plantelor și legumelor ecologice. De obicei, clienții săi comandă o dată pe săptămână, iar valoarea medie a unui coș este de 80 de lei. Sunt însă și perioade în care vânzările nu merg bine și atunci trebuie căutate soluții.

Un astfel de moment a fost în perioada 2013-2014, când numărul clienților a scăzut, și s-a văzut nevoit să se orienteze către supermarketuri. Și a început să își comercializeze produsele în Cora și în Carrefour. În cele din urmă, a rămas numai cu distribuția în Carrefour, pe care însă acum a sistat-o temporar pentru a putea răspunde cererii venite din partea clienților direcți, care fie l-au descoperit acum, fie l-au redescoperit.

Marin Dumbravă împlinește anul acesta 64 de ani și spune că își va continua activitatea la fermă atâta timp cât va mai putea. Au fost nenumărate momentele în care a vrut să renunțe, dar l-a motivat tot timpul feed-back-ul venit din partea clienților. Celor cărora nu va obosi să le vorbească despre importanța consumului de legume sănătoase.

Fișă de business. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor: Un pic de nebuie și de curaj

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România: Multă voință ca să treci peste toate obstacolele

A existat vreun moment în care ai vrut să renunți: Nu unul, au fost mii de momente

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun: Ori de câte ori primesc feed-back bun de la clienți

Ce este antreprenorul: Cel care are foarte mult curaj și tenacitate. Nervi de oțel și spirit de sacrificiu.

Fișă de business. Obiectiv

Investiția totală: aproximativ 100.000 euro

Număr de angajați: 3-8 (în funcție de sezon)

Timp de recuperare a investiției: N/A

Cifra de afaceri: N/A

Profit: N/A 

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult