Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Eficientizare: Câte cheltuieli pot să se taie într-o singură companie de stat în 2021 față de 2020! Și mai sunt încă 799!

birou - munca

Foto: Natee Meepian / Alamy / Alamy / Profimedia

PNRR s-ar putea să reprezinte un punct de inflexiune în istoria economică a României. Peste ani, privind retrospectiv, vom afirma „Uite, din acest moment s-au schimbat lucrurile!”, la fel cum astăzi spunem că abia din momentul intrării în UE economia României a accelerat; până atunci, în anii 90 pierdusem un deceniu în balta reformelor „graduale”, întârziate, promise, dar nefăcute. Până la urmă România a făcut reforme, fiindcă aceasta era condiția aderării la UE.

Și azi avem mare nevoie de reforma administrației, a statului. Tot ce ține „de stat” reprezintă terenul fertil pe care cresc risipa, corupția, incompetența, lenea, pupincurismul, clientelismul, arivismul etc. Această deșertăciune a sectorului public este plătită de fiecare cetățean, fie prin taxe, fie prin calitatea scăzută a serviciilor publice; generațiile viitoare vor plăti și ele, cu dobândă cu tot.

România s-a angajat să întreprindă ample reforme, reforme care vin la pachet cu fondurile pe care statul român le va accesa de la UE. Una dintre ele este reforma companiilor de stat. Statul are circa 800 de companii, cel mai mare număr din Europa. PNRR ar putea reprezenta levierul cu care aceste companii să fie mișcate în direcția unei performanțe mai bune. Aceasta se poate realiza prin reorganizarea, privatizarea și creșterea calității managementului.

Din ce am observat, rezervele de eficiență existente în aceste companii, ca de altfel în întreaga administrație publică, sunt ample. Se pot economisi bani din foarte multe locuri, dacă îți pasă și dacă nu te lași înfrânt de inerția și de opoziția „sistemului”. Bunăoară, iată un indiciu despre cât de mari sunt aceste rezerve de eficiență, în compania pe care o cunosc bine, Fondul Român de Contragarantare.

Prevederi bugetare 2021 în raport cu prevederile bugetare pentru anul 2020:

- cheltuieli cu materiale consumabile: -38% (a se citi: minus 38 la sută!)

- cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de inventar: -49%

- cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile: -25%

- cheltuieli privind chiria: -21%

- prime de asigurare: -31%

- cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate: -96%

- cheltuieli de deplasare, detaşare, transfer: -41%

- cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii: -63%

- cheltuieli privind întreţinerea şi funcţionarea tehnicii de calcul: -44%

- cheltuieli cu pregătirea profesională: -50%

- Cheltuieli de natură salarială (au reprezentat în 2020 jumătate din cheltuielile operaționale totale): -9%

Acesta este un exemplu. Cum spuneam, statul are 800 de companii, poate mai există și alte exemple.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult