Este, oare, suficient să votezi la alegerile naționale și europene o dată la câțiva ani? Sau a venit timpul să schimbăm ceva?

În ultima vreme, influențat și de toate evenimentele din spațiul public, am încercat să fiu cât mai activ în spațiul public apropiat mie. Am simțit că trebuie să fac ceva mai mult, să mă implic mai mult în acțiuni civice care să contribuie la schimbarea mult dorită.

În data de 14 Iulie 2018, cum au spus unii dintre apropiații mei și nu numai, aș fi avut altceva mai bun de făcut. Totuși mi-a atras atenția un proiect propus de cei de la Declic: „Participarea cetățenilor în UE – momentul schimbării?”.

Acest proiect, facilitat în România de Declic, finanțat de UE (Europe for Citizens Programme) sub coordonarea Universității din Liverpool, a avut ca punct de plecare câteva aspecte recente: criza migrației, problemele economice cu care se confruntă zona Euro, Brexit, TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership). Aceste puncte și multe alte dificultăți serioase legate de politicile din cadrul UE au adus în discuție participarea cetățenilor la elaborarea politicilor UE.

Oare este suficient să votezi la alegerile naționale și europene o dată la câțiva ani? Sau a venit timpul să schimbăm ceva și să aducem participarea extinsă a cetățenilor în centrul procesului de luare a deciziilor politice în UE? Se simt cetățenii europeni suficient de reprezentați?

Democrația Uniunii Europene a fost criticată constant timp de mai mulți ani. Cetățenii sunt prea departe de instituțiile UE. Procesul de luare a deciziilor este prea tehnocratic. Parlamentul European este prea slab și oricum abia dacă se duce cineva la vot! Dacă e să ne raportăm la noi în România, cât de cunoscut sună, asa-i?

Acest proiect a propus o formă de dezbatere publică numită „Adunarea cetățenilor”, pentru a afla ce schimbări consideră cetățenii că ar trebui făcute cu privire la participarea lor și care sunt recomandările acestora pentru factorii de decizie din UE.

„Adunări cetățenești” similare au avut loc în același timp în Germania (WeMove), Ungaria (Demnet) și Italia (European Alternatives).

În Cluj au avut loc două adunări, una în iunie și a doua în iulie. În sesiunea din iunie au fost cinci recomandări discutate, dintre care cele mai intens deliberate și votate la final au fost: referendumul în cadrul UE și Adunarea Cetățenilor Europeni ca o a treia cameră consultativă în procesul legislativ al Uniunii Europene.

Acestea două au fost subiectul de discuție și deliberare în sesiunea din iulie. Scopul a fost ca la final să decidem asupra uneia dintre cele două. Dar până la deliberarea finală, aș dori să vă prezint un pic cum s-a desfășurat ziua.

În ziua de 14 Iulie, coincidență sau nu, ziua căderii Bastiliei, moment semnificativ al construirii democrației în Europa, ceva mai mult de 30 de persoane ne-am adunat la Hub Cluj pentru sesiunea a doua a adunării cetățenești.

După cum am aflat din prezentarea fiecăruia, reprezentam diferite pături sociale: muncitori, antreprenori, elevi, studenți, corporatiști, pensionari, persoane mutate în Cluj din alte zone ale țării sau reîntorși în țară. Așadar o mare șansă de a împărtăși și beneficia de opinii diverse.

Ne-am împărțit în trei grupe, iar ca și punct de pornire a deliberărilor noastre a fost întrebarea: „De ce este importantă implicarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor la nivel UE?”. Au fost discuții antrenante, pe alocuri pline de pasiune și determinare. Dar la final am constatat că ne-au preocupat aceleași idei. Voi spicui din ideile adunate pe flipchart-uri:

• Deciziile ne afectează în mod direct, deci trebuie să ne informăm, căci așa ne asigurăm că ramânem integrați în UE (UE este umbrela noastră)
  
• Ajută la dezvoltarea sau, în anumite cazuri, la reconstruirea clasei sociale de mijloc, cea care acționează ca un filtru între marea masă de oameni și politic
  
• Dacă nu ne implicăm noi se implică ei sau cine nu participă nu contează, în special dacă e să ne referim la specificul local al fiecărei țări membre
  
• Mai mulți oameni pot genera mai multe idei valoroase, iar propunerile legitime ale cetățenilor vor putea facilita rezolvarea problemelor reale din societate
  
• Votul odată la câțiva ani este prea puțin si arareori nereprezentativ
  
• Agenda cetățenilor este uneori diferită de cea a politicienilor
  

Încurajați de aceste idei comune, am trecut la discuțiile despre referendumul la nivel de UE și Adunările cetățenești. Care dintre acestea două ar avea mai mare impact în procesul decizional din cadrul UE? Fiecare dintre aceste subiecte a fost discutat în două sesiuni separate.

În cadrul discuțiilor despre referendumul la nivel UE, aboardarea a fost din perspectiva întăririi drepturilor de vot al cetățenilor. Votul este un element esențial al democrației și un mod bine definit pentru participarea cetățenilor la deciziile politice. Pe de altă parte ne lovim de realitatea în care tot mai puțini oameni merg la vot, faptul că Parlamentul European, ales de cetățeni, nu propune legi (aparatul legistativ în cadrul UE sunt Comisiile), lipsa posibilității de contestare din partea partidelor.

O opțiune pentru a crește numărul de voturi în rândul cetățenilor UE este introducerea unui referendum la nivelul Uniunii Europene. Acesta le-ar oferi cetățenilor UE un vot direct asupra politicilor în intervalul de timp dintre alegerile pentru membrii parlamentului.

În timpul discuțiilor, multor întrebări ridicate am găsit și răspunsuri. Sintetizez totul mai jos:

• Cine să inițieze referendumul? O țară sau un grup de țări dintr-o regiune sau pe baza unor inițiative cetățenești. Și aici s-a dat drept exemplu inițiativa „Fără penali în funcții publice”.
  
• Temele pe care să se inițieze referendumul? Pe teme semnificative care pot impacta în mod direct și indirect toți membrii. De exemplu calitatea vieții, îmbunătățirea mediului înconjurător, etc. Sau de ce nu, a supune referendumului anumite decizii ale Comisiilor europene, pornind tot de la o inițiativă cetățenească.
  
• Greutatea votului, a rezultatului referendumului? Cu implicații și asupra minorității care nu a fost de acord cu tema, subiectul referendumului. La această întrebare, infulențați fiind și de contextul actual din România, am dezbătut un pic și obligativitatea votului. Probabil e aproape de utopie impunerea votului obligatoriu la nivel european, atâta timp cât în multe tări membri nu este implementat. Dar un proiect pilot care să educe electoratul în acest sens, ar putea fi fiabil și ar putea avea impact în fiecare țară membră UE. Referendumul să fie consultativ sau obligatoriu? Aici am ajuns la concluzia că pentru a da greutate votului dar și a avea un impact semnificativ, rezultatul referendumului trebuie să fie obligatoriu.
  
• Evitarea interferențelor cu anumite grupuri de interese (aici am inclus și lobby-ul)? Evident că organizarea unui referendum implică costuri, iar pentru a evita finanțările din partea unui grup de interese, s-a notat necesitatea creării unui fond european de finanțare. Și pentru a valida corectitudinea referendumului, crearea unei comisii europene electorale.
  

Ar trebui acum să continui cu cea de-a doua opțiune, adunările cetățenești. Aș prefera totuși să o dezvolt într-un alt articol, pentru a evita un articol prea lung și mai ales că la final, în urma votului tuturor participanților, aceasta a fost și recomandarea adunării noastre: pentru ca implicarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor la nivel UE să fie cât mai efectivă și de ce nu eficientă, cea mai bună opțiune este crearea Adunării Cetățenilor Europeni ca o a treia cameră consultativă în procesul legislativ al Uniunii Europene.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp