Australianul Julian Assange, programator, matematician, jurnalist și autointitulat redactor șef al organizației media Wikileaks, înființată de el în anul 2006, este un fel de vigilante digital, care are deja o serie de realizări remarcabile în domeniul deschiderii codurilor pentru informații secrete și în domeniul publicării unui mare număr de documente confidențiale, prin care a pus în încurcătură guverne, ziare și agenții de presă, companii, celebrități și politicieni de cel mai mare calibru.
Numai în anul 2015, acest Robin Hood al Internetului a publicat 10 milioane de documente, analize și informații secrete, prin care Wikileaks a devenit o bibliotecă gigantică a celor mai compromițătoare documente ale lumii.
Australianul afirmă că scopul Wikileaks este de a educa publicul și de a transforma o lume a secretelor întunecate într-una a luminii. El crede că este un drept al publicului să afle ce se află în spatele deciziilor politice și să înțeleagă cum se ajunge la măsurile care îi schimbă viața.
Printre cele mai răsunătoare dezvăluiri făcute de Assange și organizația lui se numără și documentele care dovedesc intervențiile părtinitoare ale partidului democrat, care au favorizat-o pe Hillary Clinton în campania preliminară (aceste informații au produs destituirea șefei partidului, Debbie Wasserman Schultz), căile de subvenționare ale terorismului internațional, actele corupte ale companiilor chineze care exploatează mine în Africa, modul în care Fondul Monetar Internațional a susținut deciziile punitive ale Angelei Merkel în problema Greciei, acțiunile de spionaj al Agenției Naționale de Securitate a USA în lumea politică a aliaților vesteuropeni, clauzele secrete ale pactelor de cooperare economică transnațională Parteneriatul Transpacific și Parteneriatul Transatlanitc de Comerț și Investiții, crimele comise de militari americani asupra populației civile din Irak, etc.
De mulți ani, Assange duce o existență clandestină, el fiind pus sub urmărire de departamentul de Justiție al Statelor Unite și de procurorii suedezi. Atât Suedia, cât și USA, urmăresc extrădarea lui Assange, cu scopul de a fi judecat pentru viol, în Suedia și pentru spionaj, în USA.
De patru ani, Julian Assange trăiește în ambasada ecuadoriană din Londra, fiindcă statul Ecuador i-a acordat azil, dar autoritățile engleze - care i-au suspendat dreptul la rezidență - nu îi permit accesul la aeroport.
În favoarea lui Assange sunt câteva lucruri. El a făcut publice zeci de mii de documente, dar niciunul din ele nu a fost vreodată contestat. Totodată, Assange a publicat materiale pe o durată de mulți ani, aproape două decenii, fără să caute vreodată să obțină vreun câștig material. El se bucură și de reputația de a nu dezvălui niciodată sursele lui secrete și de a fi, în mod constant, imparțial.
Pentru realizările lui, care l-au făcut celebru, Assange se bucură de suportul a sute de mii de oameni și a primit prestigioase premii internaționale, între care premiul revistei The Economist (2008), premiul asociației Amnesty International (2009), premiul Voltaire, pentru libertatea de opinie (2011) și multe altele.
Assange o urăște pe cea care se pregătește să devină prima femeie președinte al Statelor Unite, despre care spune: Am o experiență de mulți ani cu doamna Hillary Clinton și am citit mii de mesaje de ale ei. Lui Hillary îi lipsește judecata și ea va împinge USA la nesfârșite războaie stupide, ceeace va cauza răspândirea terorismului...și cu siguranță ea nu trebuie să ajungă președinte.
Prin natura acțiunilor și declarațiilor lui, Assange s-a implicat în campania prezidențială americană și a produs deja un impact considerabil. După ce a expus documentele secrete ale comitetului național democrat, el a publicat acum câteva zile alte 14.900 de e-mail-uri ale doamnei Clinton, care nu fuseseră remise departamentului de stat sau FBI, e-mail-uri din care rezultă clar legăturile ilegale dintre cabinetul secretarei de stat și fundația particulară Clinton, prin care ministerul de externe american a fost transformat într-o sucursala producătoare de fonduri pentru fundație. O țară de vânzare sub Hillary publică David Harsanyl în New York Post, iar Rudy Giuliani, fost procuror general, primar al orașului New York și candidat prezidențial, cere instituirea unei comisii de anchetă independente de către congres, pentru cercetarea fundației Clinton, o firmă de escrocherii, după părerea lui Giuliani.
Ziarista Kimberly Strassel, de la Wall Street Journal a spus că doamna Clinton a fost de fapt secretara de stat a propriei fundații, iar reputatul Charles Krauthammer a numit fundația Clinton o întreprindere de familie, deghizată într-o organizație caritabilă, un mecanism secret și elaborat, creat cu scopul de a suge bani de la bogătași și de la tirani și de a-i canaliza spre Clinton Incorporated.
Cu ultimele amănunte apărute în presă despre fundație, Trump a declarat că Hillary Clinton a împins politica americană în afaceri corupte de tipul celor din țările lumii a treia.
Assange a anunțat de mai multe ori că pregătește alte pachete de informații care vor fi publicate până la data alegerilor și strategii democrați sunt - pe bună dreptate - alarmați, fiindcă nu a existat până în prezent niciun caz de informații greșite, false sau contestabile făcute publice de Wikileaks.
Cu doar două zile în urmă, intr-un interviu direct luat de FoxNews, în care Assange a apărut relaxat și foarte sigur de el, acesta a reafirmat că - înainte de data alegerilor - va publica materiale în care faptele fostei secretare de stat sunt văzute sub multiple unghiuri.
Tot de curând, Wikileaks a anunțat că lucrează la colecționarea de date legate de formele de impozitare ale companiilor lui Donald Trump, forme pe care acesta a refuzat, până acum, să le comunice presei.
Dar, o serie de evenimente recente indică riscul la care se expune Assange.
Mai întâi, pe 18 aprilie 2016, a survenit moartea lui John Jones QC, avocatul englez al lui Julian Assange, care s-ar fi sinucis, aruncându-se în fața metroului londonez.
Apoi, la 8 iulie 2016, a avut loc omorârea pe străzile Washingtonului a lui Seth Conrad Rich, angajat al comitetului național al partidului democrat. Într-o conferință de presă, la care Assange fusese întrebat care este sursa informațiilor obținute de el de la comitetul național democrat, ziariștii au dedus că acesta ar putea fi Rich, findcă Assange nu i-a contrazis când ei au menționat numele lui Rich. Wikileaks a anunțat o recompensă substanțială care va fi dată celui care furnizează informații despre autorii uciderii lui Seth Rich.
Cu doar câteva zile în urmă, un infractor a sărit peste zidul ambasadei ecuadoriene din Londra, unde locuiește Assange. Surprins de agenții de securitate, intrusul a reușit să fugă, dar presa a speculat că actul a fost o încercare eșuată de asasinat.
Cei care au pus aceste evenimente împreună au fost imediat atacați de presa liberală, care i-a numit paranoici și adepți ai teoriilor conspiraționiste. E drept că orice încercare de conectare a faptelor nu poate aduce argumente convingătoare, totul fiind din lumea secretelor, dar suspiciunea persistă, legată de coincidențele surprinzătoare.
Prin materializarea promisiunilor făcute de Assange publicului, legate de pregătirea de noi dezvăluiri de documente confidențiale, cu posibil efect distrugător, creatorul lui Wikileaks promite să joace un rol decisiv în campania alegerilor prezidențiale americane. Dacă va rămâne în viață în lunile viitoare.
Cele două campanii au căzut de acord cu locul și datele celor trei dezbateri televizate ale candidaților pentru postul de președinte și singura dezbatere programată pentru secunzii lor.
Hillary Clinton și Donald Trump se vor înfrunta direct pe data de 26 septembrie la Universitatea Hofstra din statul New York, pe 9 octombrie în orașul St. Louis din statul Missouri și pe 19 octombrie la Las Vegas, Nevada.
Se știe că doamna Clinton nu se descurcă bine în situațiile neregizate. Din decembrie anul trecut, ea nu a mai participat la nici o conferință de presă, preferând intervieurile aranjate, față la față cu intervievatorul, dar cu lista de întrebări cunoscută dinainte și cu răspunsurile repetate cu consilierii.
Impresia pe care ea o lasă publicului care o urmărește este de politician care debitează texte învățate sau prezentate pe teleprompter, fără să aibă capacitatea și talentul de a vorbi spontan, de a improviza și de a argumenta prin reacții imediate. Dar echipa ei de consilieri și scriitori îi pregătește bine aparițiile publice, textele ei au substanță și produc efect.
În campania preliminară, care a fost - de fapt - debutul politic al lui Trump, acesta a avut două feluri de performanțe la dezbaterile televizate. Într-unele a câștigat clar, marcând puncte față de ceilalți candidați. În altele, Trump a făcut greșeli, a citat eronat cifre sau fapte și chiar a călcat în străchini. Cu toate astea, el a învins cei șaisprezece concurenți, dintre care unii au fost politicieni cu experiență și vorbitori talentați. Calitățile principale pe care le-a arătat Donald Trump la dezbateri au fost autenticitatea (o spune p-aia dreaptă) și aducerea în discuție, pentru prima dată, a subiectelor spinoase (imigrația ilegală, refacerea economică incompletă, terorismul, efectele globalismului și ale exportului de industrie, pericolele corectitudinii politice, nevoia de a lua apărarea forțelor de ordine, scăderea prestigiului internațional al Statelor Unite, tratatele și acordurile economice și politice dezavantajoase încheiate de actuala echipă executivă, etc). În mai multe din dezbaterile preliminare, Trump a adus elemente de surpriză, neanticipate de strategii concurenților lui, dintre care unii nu au fost capabili să dea replici de succes.
S-a aflat că ambele echipe fac repetiții intense, în care opun candidaților lor interlocutori puși să joace rolul adversarului și strategii se străduiesc să nu omită niciunul din subiectele posibile, pe care le-ar putea aștepta de la partida opusă.
Dezbaterile televizate sunt vitale și ele pot face un președinte sau desființa un candidat. De la prima dezbatere televizată din anul 1960, în care JF Kennedy a câștigat clar în fața lui Richard Nixon, toate campaniile care au urmat au adus exemple memorabile de prezențe care au adus succesul, sau de greșeli care au compromis orice șansă a candidatulu neinspirat.
Și în acest an, dezbaterile publice și transmise în direct sunt așteptate să bată recordurile de audiență și de interes.
Cu doar patru săptămâni înainte de prima dezbatere televizată, cei doi candidați au intensificat atacurile și au schimbat tonul: cuvinte grele, acuzații, jigniri. Cei doi s-au acuzat reciproc de rasism și au făcut eforturi să câștige simpatia african-americanilor.
Folosind tehnica aruncării vinei prin asociere, echipa Clinton a pus în circulație un videoclip în care sunt date imagini de la întâlniri vechi ale grupurilor Ku-Klux-Klan pe fondul cărora o voce din off spune cum foști membri ai organizației demult compromise ar fi spus că vor vota pentru Trump.
În fiecare apariție publică, doamna Clinton nu uită să-l numească pe Donald Trump un individ care nu are temperamentul necesar pentru a fi președinte și susține că platforma electorală a lui Trump este bazată pe prejudecăți, ostilitate și idei greșite.
Campania republicană o atacă pe Hillary pe mai multe linii, între care cele principale sunt corupția, readusă în atenția publicului de ultimele informații legate de fundația Clinton, erorile politicii echipei Obama, din care doamna Clinton a făcut parte și - indirect - problemele de sănătate de care aceasta ar fi afectată. Pe internet circulă multe știri legate de condiția medicală a candidatei democrate, dar două sunt de mare efect: un videoclip în care Hillary are o criză comițială (parțială), chiar în momentele în care răspunde unor ziariști și o copie a unui raport medical care confirmă diagnosticele de demență prin leziuni vasculare subcorticale și crizele epileptice (crize complexe parțiale).
Sondajele ultimei săptămâni sunt, în majoritate, favorabile doamnei Clinton, cu unele excepții în state unde Trump are un avantaj (Missouri, Arizona). Cele mai multe state de bătălie electorală o dau câștigătoare tot pe Hillary. La fel, media națională publicată de RealClearPolitics indică un avans de 6 procente pentru Clinton, când sondajul pune întrebări legate de principalii doi candidați și de 4 procente, când sunt adaugați libertarianul Johnson și ecologista Stein.
Cu asigurările legate de rezultatele statisticilor, de larga susținere în media și de suportul financiar net superior, se zvonește că cei mai influenți din campania Clinton, împreună cu candidata, s-au apucat deja să facă prospecte de alegere a membrilor viitorului cabinet. Pe lista posibililor viitori miniștri, obținută de ziariștii cei mai informați, figurează, în proporție de 50%, politiciene.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.