Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„Un șofer român de taxi”, buturuga mică din calea lui Hillary Clinton

Donald Trump

Ziua de marți, 3 mai, a fost plină de surprize, pentru ambele partide.

Așa cum indicaseră sondajele din ultimele zile, primele rezultate comunicate de la circumscripțiile de votare arătau că Donald Trump s-a instalat în frunte, dar cu doar 50% din rezultate raportate, a venit știrea bombă: senatorul Ted Cruz a anunțat suspendarea campaniei lui. La nici 24 de ore după abandonul lui Cruz, John Kasich a anunțat întreruperea propriei campanii. Sfârșitul competiției republicane a fost brusc, neașteptat și a fost precipitat de alegerile din statul Indiana, un adevărat moment de cotitură.

Nu a ajutat deloc alianța Cruz-Kasich, nici aducerea pe scenă a doamnei Carly Fiorina, care a fost candidată la vicepreședinție doar patru zile.

Cu asta, Donald Trump, care a câștigat statul Indiana cu aproape 20% diferență și a luat toți cei 57 de delegați, devine candidatul neoficial al partidului republican și nimic nu-i mai stă în cale pentru nominalizarea oficială la convenția din luna iulie.

Pentru unii republicani, victoria lui Trump este un dezastru, ei prevăd consecințe oribile pentru partid și declară moartea conservatorismului american.

Cine are o memorie care acoperă trecutul nu prea îndepărtat, își amintește că și alegerea lui Ronald Reagan, din anul 1980, a fost însoțită de prezicători ostili, care au văzut în victoria actorului de mâna a doua o catastrofă de proporții apocaliptice. Astăzi, toți comentatorii și analiștii se întrec să-l laude pe Reagan, ca pe unul din cei mai mari președinți americani, dar în timpul mandatelor sale l-au atacat cu înverșunare, l-au numit rasist, retrograd, prost, senil, mincinos, față de teflon etc.

Cei mai virulenți critici ai lui Trump, dintre care mulți au jucat un rol activ în acțiunile organizațiilor care au încercat să-l blocheze pe miliardar (StopTrump, NeverTrump etc), amenință că vor vota cu Hillary Clinton. Alții, între care congressmenul Paul Ryan, fostul candidat prezidențial Mitt Romney, membrii familiei Bush și jurnalistul politic Bill Krystol, au declarat public refuzul de a-l susține pe Trump în alegerile generale. În fine, câteva alte grupuri de neoconservatori republicani se consultă în legătură cu ideea de a constitui un al treilea partid, predominant conservator. Dar timpul nu e de partea lor.

Situația creată de victoria totală și de necontestat a lui Trump în preliminarii creează sciziuni mari în interiorul partidului și pune - pentru prima dată în istoria politicii americane - în fața republicanilor o problemă cu soluții limitate: un candidat nepolitician, adevărat outsider, câștigă într-un mod categoric procesul de nominalizare, nu numai fără sprijinul propriului partid, dar chiar învingând împotrivirea acestuia. Niciodată nu a ajuns un outsider atât de departe, în lumea politicii americane și niciodată nu s-a dovedit un partid atât de neputincios. Într-un fel, prin opțiunea alegătorilor, Trump a furat partidul republican, lăsând elita lui izolată, divizată și frustrată.

Pe data de 7 mai, după www.realclearpolitics.com, situația la delegați s-a schimbat astfel: Trump 1.068, Cruz 564 și Kasich 153. Donald Trump încă trebuie să depășească cifra de 1.237 de delegați, dar acum sunt puține dubii că nu o va face. 

În fața lui Trump sunt câteva priorități. El trebuie să găsească mijloacele de a reuni, în măsura posibilului, partidul republican, lucru imposibil fără compromisuri de ambele părți. Trebuie încheiată cât mai curând o pace care să pună capăt războiului civil din partidul republican.

Apoi, pentru Trump este imperios necesar să îmbunătățească relația lui cu electoratul femenin, în rândul căruia procentul impresiei negative se apropie de 70%.

Fără experiență personală în politică, diplomație, securitate națională și strategie militară, Trump are nevoie să alcătuiască o echipă care poate câștiga încrederea independenților, a republicanilor sceptici și a acelor democrați moderați care nu o plac pe doamna Clinton și ar fi potențial dispuși să voteze republican.

În fine, vine problema banilor. Până în această fază, Trump a folosit aproape numai banii proprii și a făcut-o parcimonios și eficient, cheltuind mult mai puțin decât cei pe care i-a eliminat. Dar campania alegerilor generale pentru președinția americană costă minimum 1 - 1,5 miliarde de dolari. Pe lângă fondurile federale egale pe care cei doi nominalizați le vor primi după convențiile partidelor, mai este nevoie de sume mari. Trump, care a refuzat orice sprijin de la companii și lobbyiști, va accepta numai donații mici, individuale. Va fi asta de ajuns, ca să învingă fantastica mașină electorală pusă la punct de soții Clinton? Din informațiile din presă, rezultă că Hillary are peste 8.000 de salariați permanenți, peste 10.000 de voluntari, servicii electorale deja stabilite în 28 de state, o armată de consilieri remunerați și servicii tehnice de cea mai modernă factură, pentru care a cheltuit recent încă peste 6 milioane de dolari.

Nici democrații nu au fost scutiți de surprize în ziua de marți 3 mai: într-un mod oarecum neașteptat, Bernie Sanders a ieșit câștigător în Indiana, deși seara începuse cu un avantaj pentru doamna Clinton. Și Sanders și toți democrații știu că aceste victorii sunt mai mult de ordin moral și că situația lui Hillary Clinton este consolidată. Dar supraviețuirea candidatului Bernie Sanders arată că unei părți considerabile a electoratului democrat îi displace atât de mult candidata neoficială încă a partidului lor, încât o privează de votul lor. La democrați, situația delegaților arată 1.683 de partea lui Clinton și 1.362 care sunt în tabăra lui Sanders.  

În saga anchetei pe care FBI o întreprinde în problema e-mail-urilor ilegale ale fostei secretare de stat Hillary Clinton, a apărut un element senzațional nou, cu participare românească: Guccifer.

Hacker-ul român, care a comis multiple spargeri în conturile unor politicieni și chiar a unor guverne, a fost arestat de autoritățile române acum un an și a dezvăluit la anchetă că a avut acces la serverul secret al lui Hillary Clinton încă din anul 2013. Marcel Lazăr, cu pseudonimul Guccifer, a fost extrădat Statelor Unite și se află de o lună într-o închisoare federală. Se spune că el cooperează cu anchetatorii și le-a dat multiple informații utile. Despre spargerea serverului lui Clinton, Lazăr a spus că a fost foarte ușor de deschis și că acesta era ca o orhidee deschisă așteptând pe Internet. Românul Guccifer apare că este un hacker născut poet, ca toți conaționalii sai. În editorialul său din Wall Street Journal din 6 mai 2016, Kimberly A. Strassel spune: dacă un șofer de taxi șomer din București a avut acces la serverul lui Hillary, puteți fi siguri că și China a avut...căci chinezii sunt deștepți, chiar mai deștepți decât șoferii de taxi români.

După părerea lui Strassel, dacă între documentele sustrase de Lazăr există unul singur care se califică pentru categoria de secret de stat, atunci FBI-ul nu mai poate evita să recomande punerea sub acuzare a candidatei prezidențiale. Cum se vede, Marcel Lazăr, care după Strassel a gucciferat-o pe Hillary, s-ar putea sa fie buturuga mică din calea căruței celei care se străduiește, pentru a doua oară, să ajungă la cea mai înaltă poziție din statul american. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • @Martin S. Martin: nu hackerul Marcel Lazar, aka Guccifer, sta in calea alegerii lui Hilary, ci [1] eventuala ilegalitate comisa de ea; [2] care este investigata serios de autoritatile americane competente; asadar, functionarea corecta a statului de drept ar putea sa o impiedice, nu accidentul intersectiei intre activitatea hackerului Marcel Lazar si cea a politicianului Hillary Clinton;
    va multumesc pentru citatatul din Kimberly A. Strassel, din WSJ; e reconfortant sa vezi ca ignoranta ingamfata este distribuita democratic, pe tot globul; madam Strassel este inepta: hackerul Lazar a spart calculatoare pentru ca stie sa faca asta, nu pentru ca stie sa conduca un taxi; asadar, nu in calitatea lui de taximetrist, ci in calitatea lui de hacker; dupa cum, evident, inepta este si afirmatia ca "chinezii sunt destepti". Sunt, dar in exact aceeasi proportie ca orice alta populatie; sigur au si ei prostii lor, dupa cum si americanii ii au. Unii scriu chiar la WSJ ...
    • Like 4


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult