Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ethereum revine în ritm mai vioi decât Bitcoin, în vreme ce alte criptomonede rămân ezitante

mining

 Foto: Getty Images

În luna noiembrie, piața criptomonedelor era în „al nouălea cer”. Duși de asigurarea retrospectivă oferită de trendul puternic, având încrederea că domeniul ar fi soluția de adăpostire în fața unei inflații ridicate, alături de bursele de acțiuni aflate și ele pe creștere, investitorii au adus Bitcoin la aproximativ 69.000 de dolari, și Ethereum la peste 4.800 de dolari.

De atunci, în doar două luni și jumătate, s-a trecut din segmentele înalte ale optimismului către notele joase ale pesimismului.

S-au înregistrat pentru Bitcoin și Ethereum scăderi de peste jumătate din valoare, în timp ce alte criptomonede au avut un declin de 60%, în unele situații mai mare de 70%.

Traderii au „învinovățit” restricțiile impuse de India și Rusia, o pierdere a încrederii unor investitori, și de retail, și instituționali sau corporativi, dar și anunțurile așteptate de majorare a dobânzii de referință în SUA. Sentimentul a atins valori coborâte, tocmai atunci când piața era de fapt pregătită pentru o recuperare.

După ce au digerat mesajele Rezervei Federale, revenirea recentă a adus câștiguri de 12.3% pentru Bitcoin și de 23.8% pentru Ethereum, din minimele înregistrate pe 24 ianuarie, într-o sesiune foarte volatilă, și până joi, la ora 10 (ora este importantă pentru că fluctuații mari se pot petrece în doar câteva ore).

Avansul înregistrat miercuri ar fi fost semnificativ mai mare, dar piața a suferit corecții acute în ultimele 24 de ore.

Ethereum a înregistrat o recuperare mai vioaie decât Bitcoin, proiectul originar al monedelor virtuale.

Suplețea răspunsului în piață provine și din ecosistemul uriaș construit în jurul tehnologiei ethereum. Pe ”șinele” tehnice ale proiectului funcționează mii de alte criptomonede. Unele dintre ele oferă, la rândul lor, tranzacționarea condiționată, prin ”contracte inteligente”, smart contracts. Acestea setează condiții prestabilite pentru anumite operațiuni de transfer, dezvăluind posibilități ample de a rescrie în limbajul blockchain operațiuni legate, anterior, prin protocoale vechi și uneori stufoase.

Este interesant de observat că, pentru criptomonede precum Solana sau Avalanche, considerate anterior a avea o șansă de dezvoltare puternică, deși procentele redresării față de minimele de acum zece zile sunt apropiate cele ale Ethereum, revenirea este sensibil mai slabă decât în alte ocazii în raport cu maximele istorice.

Pentru Solana, cu toată recuperarea recentă de puțin sub 22%, scăderea totală din vârf este de 62%, pentru Avalanche, de 55% (după o revenire de 26% din minimele de pe 24) în timp ce Ethereum a pierdut ”doar” 45%, la cotațiile de joi, ora 10.

Dinamica ar putea fi un semn că piețele încă nu și-au refăcut stocul de optimism la niveluri potrivite pentru a îndrepta capital important spre proiecte de lichiditate relativă mai mică, și mai riscante în raport cu Ethereum și Bitcoin.

Cât poate să țină revenirea, și care este ipoteza perioadei următoare?

"Surprizele" sunt atât de dese în piața cripto încât ele par a deveni uneori regula. Tocmai când lucrurile păreau a fi clar antrenate pe un scenariu de revenire, dezvăluirea unui atac al hacker-ilor de peste 300 de milioane de dolari asupra unui protocol de legătură între diferite criptomonede, a adus un nou val de scăderi noaptea trecută.

Repercusiunile de pe urma atacului asupra punții blockchain numită PortalBridge, și anterior Wormhole (un nume care ar părea, în retrospectivă, nu tocmai potrivit) ar putea fi severe, dacă fondurile nu vor fi recuperate, pentru că o serie de produse care au construit pe baza unor active garantate de platformă și-ar pierde din valoare.

Potrivit unor știri foarte recente, pe site-ul protocolului de legătură a apărut informația că s-a descoperit soluția, și fondurile ar fi în siguranță.

Episodul este o nouă ilustrație a riscurilor variate, și de valori înalte, asociate unor plasamente care au oferit, totuși, în anumite perioade, randamente cu ordine de mărime peste cele din piețele bursiere.

În perspectivă, în opinia noastră scenariul de bază ar fi unul favorabil, pe termen scurt, dacă episodul ”punții” blockchain este, într-adevăr, depășit fără pierderi majore de active și efecte colaterale, și, mai ales, piețele nu primesc noi lovituri ori din partea hacker-ilor ori din partea autorităților de reglementare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult